Skip to main menu
Skip to search engine
Skip to content
Skip to footer
ro
cs
de
lt
en
lv
pl
hu
et
cs
de
lt
en
lv
pl
hu
ro
et
Contrast
Share
Login
ro
cs
de
lt
en
lv
pl
hu
et
cs
de
lt
en
lv
pl
hu
ro
et
Login
Contrast
Share
Back
Collections
Collections
Poland
Litwa
Latvia
Estonia
Czech Republic
Hungary
Germany
Romania
Collection days in Cluj (07.2019)
Indexes
Indexes
Title
Creator
Contributor
Subject
Users' tags
Obligatory keywords (Europeana 1989)
Optional keywords (Europeana1989)
Geolocation (spatial coverage)
Time scope (temporal coverage)
Description
Notes
Place of publishing/creation
Publisher
Creation/publication date
Type of object
Format
Identifier
Language
Relation (link)
License
Rights holder
Digitisation
Origin Country
Recently viewed
Recently viewed
Objects
Collections
Digital Archive of Memorabilia
contains 1 925 digital objects
Search field
Advanced search
?
MAIN PAGE
|
Indexes
Index:
Description
Results:
20
Selected letter: P
all
A
B
C
D
E
F
G
I
J
L
M
N
O
P
R
S
T
U
Search in field Description
of
1
Pagini din albumul fotografic „Martor ocular. 21 decembrie 1989, ora 15:40 minute. Piața Libertății Cluj”. Acesta cuprinde fotografii realizate de prof. Răzvan Rotta. Albumul a apărut ca supliment al Revistei „Nu”.
Pașaportul a aparținut unui unchi, Rusu Nicolae, care era soțul surorii tatălui meu. A fost eliberat la data de16.06.1988 și expira la data de 16.06.1993. A călătorit în Republica Federală Germania în anul 1988.
Pașaportul aparține bunicului meu. Pașaportul conținea 44 de pagini și a fost eliberat de Inspectoratul Județean Sălaj (Ministerul de Interne) la data de 24.05.1982 și a expirat la 24.05.1987. A fost prelungit în anul 1990 până la data de 24.05.1992. Bunicul a călătorit în anul 1982 în Republica Populară Ungară, iar în anul 1990 pe teritoriul Comunității Statelor Independente.
Pașaportul și Carnetul de membru de sindicat au aparținut soțului, Gomboș Andrei. Pașaportul a fost eliberat de Inspectoratul Județean Cluj (Ministerul de Interne) la data de 20.07.1983. A călătorit numai în Republica Populară Ungară, iar la întoarcerea în țară se făceau verificări de către organele de securitate ale statului. Carnetul de membru de sindicat a fost eliberat în data de 18.07.1981. Carnetul cuprindea: numele și prenumele persoanei, profesia, data primirii în sindicat, fotografia titularului și cotizațiile începând cu anul 1981.
Pentru a preveni producerea unor manifeste dactilografiate, în anii 80 regimul Ceaușescu emite Decretul nr. 98 din 28 martie 1983 privind regimul aparatelor de multiplicat, materialelor necesare reproducerii scrierilor şi al maşinilor de scris. Pentru obținerea autorizației de deținere a unei mașini de scris trebuia ca pe lângă comunicarea tipului de maşină, posesorul să anexeze o foaie de hîrtie dactilografiată cu întregul setul de caractere al maşinii de scris, astfel încât miliția să poată identifica proveniența oricărui document dactilografiat.
Pentru elevii din vremea regimului comunist, şcoala nu însemna numai ore de curs, ci şi atelier, muncă la strung, muncă patriotică și apartenenţa la organizaţii. „Şoimii patriei”, „Pionierii” şi „UTC-iştii” erau educaţi, atât moral, cât şi civic, în spiritul umanismului, al dragostei şi respectului faţă de patrie şi popor, faţă de „Partidul Comunist Român”. Uniformele erau obligatorii, manualele erau unice, iar carnetul de note cuprindea nu mai puţin de 15 îndatoriri. Anul şcolar era împărţit pe vremea lui Ceauşescu în trei trimestre. Învăţământul era structurat în ciclu primar (clasele I-IV), gimanziu (clasele V-VIII), treapta I de liceu (IX-X) şi treapta a doua de liceu (clasele (XI-XII). După clasa a VIII-a elevii susţineau examenul de admitere la liceu. Pentru a accede în clasa a XI-a de liceu, elevii susţineau un nou examen: treapta I. Cine nu trecea ”treapta”, nu putea continua cursurile la zi la liceu. Anii de studiu în liceu se încheiau cu examenul de Bacalaureat. La sfârșitul fiecărui an școlar se organizau serbări cu diverse teme în cadrul cărora aveam de interpretat un rol. Fotografiile sunt realizate la sfârșitul clasei a II-a, cu ocazia serbării de sfârșit de an școlar, în iunie 1988. Sceneta se intitula „Furnicuțele”, motiv pentru care sunt îmbrăcată în negru cu un șorțuleț alb. Fotografiile sunt realizate la sfârșitul clasei a III-a, cu ocazia serbării de sfârșit de an școlar cu tema „Crăiesele Anotimpurilor”. Fotografia a fost realizată în iunie 1989. Sunt alături de colegii mei în sala de clasă interpretând rolul Crăiesei Anotimpurilor. Pe perete se pot observa tabloul cu Nicolae Ceaușescu, stema României în partea stângă, iar în partea dreaptă, secera și ciocanul, simbolul folosit pentru reprezentarea comunismului.
PG 737/ 09.07.1971 – permis grăniceresc pentru pescuit în zona de graniță a Republicii Socialiste România. PG/26.06.1984 – permis grăniceresc pentru pescuit în zona de graniță a Republicii Socialiste România. Cu aceste permise pescarii primeau dreptul de a pescui numai în anumite zone. Erau acordate în special pentru zonele apropiate graniței, iar pentru cele din centrul țării se primeau numai în anumite condiții și cu recomandări. Pentru obținerea acestora se depunea o solicitare la organele de stat; se puteau acorda în urma unor verificări.
Planșe istorice didactice elaborate în timpul lui Nicolae Ceaușescu, care surprind momente din istoria țării: epoca pietrei cioplite și șlefuite, epoca bronzului, cultura și civilizația geto-dacilor. Aceste planșe sunt confecționate din carton gros și reproduc în mod fidel imaginea regimului comunist din România, văzută din interior, din prisma obiectivelor pe care şi le propunea şi a mesajelor pe care vroia să le transmită. Profesorii de științe sociale participau la colocviile pe teme de istorie, economie, viață social-politică organizate de instituții de învățământ superior sau de cercetări de specialitate din capitală sau provincie. Pentru a fixa cunoștințele de istorie făceau vizite la muzeu și organizau concursuri, „unul dintre cele mai reușite fiind acela axat pe ideea luptei pentru unitate a poporului nostru ca permanență a istoriei românești.” Se simțea nevoia împrospătării materialelor propagandistice: noi hărți, planșe și scheme „care să mijlocească atât înțelegerea unor evenimente de seamă ale trecutului, cât și a unor procese economice și social-politice contemporane. Sau de scurt-metraje noi pe teme istorice care să se adreseze „în mai mare măsură inimii copiilor, determinând profunde trăiri sufletești”. Figura lui Nicolae Ceauşescu a fost reprodusă în ipostaze măgulitoare în picturi, mozaicuri, ţesături sau ceramică. Ceauşescu era reprezentat alături de figuri marcante ale istoriei românilor, precum Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul sau Nicolae Bălcescu, liderul comunist încarnând toate calităţile specifice unui mare om de stat. Pe lângă artele vizuale, Ceaușescu era omagiat și printr-o serie de cântece patriotice precum "Partidul, Ceaușescu, România", "Lui Ceaușescu, ziditor de țară", "Vibrant omagiu", "Cutezător fiu al poporului", "Făurarul României Socialiste" și "Trăiască omul țării cel mai bun". Cultul personalității, pe care el și oficialii săi l-au creat în jurul lui, a fost poate cel mai neobișnuit dintre toate regimurile comuniste.
Planurile tematice și bibliografiile pentru cursurile de studiere a statutului Partidului Comunist Român. Tiparul a fost executat de Întreprinderea Poligrafică Cluj în 1988.
Pliantul aparține familiei și datează din anul 1980. Acesta era destinat angajaților Întreprinderii de Tricotaje „Someșul” din Cluj-Napoca și cuprinde istoricul întreprinderii, formele ce trebuiau îndeplinite la angajare, obligațiile conducerii instituției, datele de contact ale întrepinderii și mijloacele de transport cu care se putea ajunge la aceasta.
Plic pentru hârtie fotografică din perioada comunistă, cu mențiunea: Combinatul Chimic Târnăveni.
Posterele reflectă momente istorice diferite, precum sovietizarea şi impunerea modelului sovietic în economie, politică şi cultură, însoţită de decizii cu un impact major asupra societăţii româneşti, precum naţionalizarea industriei şi colectivizarea agriculturii, rusificarea culturii. Încrederea regimului în dezvoltarea economică a ţării este la rândul său reflectată de textele rezoluţiilor Congreselor partidului, precum şi de alte hotărâri cu caracter similar adoptate de Comitetul Central.
Povestea se referă la două fotografii care surprind ipostaze diferite din sistemul de educație preșcolar existent la începutul anilor 1980. În prima fotografie e surprinsă d-na Panea împreună cu fiul ei îmbrăcat în uniformă de șoim al patriei. Poza e făcută cu ocazia împlinirii vârstei de 3 ani, sărbătorită la grădiniță cu tort și suc. A doua fotografie a fost făcută tot la grădiniță și surprinde o scurtă scenetă organizată cu ocazia serbării de sfârșit de an, în care toți copiii sunt costumați în greierași.
Presă clujeană din perioada Revoluției din decembrie 1989: „Clujul liber” din 22 decembrie 1989; „Adevărul” din 23 decembrie 1989 și din 25 decembrie 1989.
Prezenta adeverință s-a eliberat pentru a-l ajuta pe Gordan Mircea, angajat la Întreprinderea 16 Februarie Cluj-Napoca, în funcția de inginer, pentru Cooperația Deservirea pentru închirieri. Se poate observa și salariul pe care îl avea la acea vreme un inginer, 3060 lei.
Printre jocurile de cărți și de masă, jocurile de table și șah, unul din hobby-urile preferate din perioada comunistă era tenisul de masă. Paleta de tenis marca HANOI este o paletă pentru amatori și a aparținut tatălui meu. Tenisul era practicat în bazele sportive pentru plăcerea de a face mișcare și pentru relaxare.
Procesele verbale au fost încheiate cu ocazia ședințelor C.O.M. (Consiliul Oamenilor Muncii) la Biblioteca Județeană Cluj în perioada 1987-1989. Acestea cuprindeau numărul de participanți, problemele discutate pe ordinea de zi, măsurile care se impuneau pentru îmbunătățirea activității și semnăturile participanților.
Proiect manuscris al unei reviste literare „Apollo. Revistă literară și de artă”, concepută de Daniel Moșoiu în anul 1985.
Proiecție cu două aspectomate, Audia 1983, Cluj-Napoca, cu Petrica Mercea și Mircea Albu. Diaporamele digitale sunt lucrări complexe de imagine, sunet, text, concepute de către autori, artişti fotografi, cu intenţia de a transmite publicului, sentimente şi trăiri percepute în periplurile lor creative. AUDIA , una dintre puţinele manifestări artistice de acest gen din lume şi singura din România a fost iniţiată şi organizată pentru prima dată în anul 1974 de către Fotoclubul “Universitatea” Cluj-Napoca, preluată de către Asociaţia ArtImage Cluj-Napoca în anul 2006.
Pușculiță realizată din ceramică pictată în formă de pară, din perioada copilăriei. Era prevăzută dedesubt cu un capac din plastic, astfel încât să nu fie nevoie ca pușculița să fie spartă pentru recuperarea banilor. Puteau avea diferite forme: porcușor, lebădă etc. Se folosea și ca obiect decorativ și se așeza pe milieu. Milieul se așeza ca ornament pe masă sau pe mobilă.
1
of
1
This page uses 'cookies'.
More information
I understand