Statistics of digital library

Number of objects: 1 925 (including 1 925 published and 0 planned objects)

Readers on-line: 2

Total number of users since 2013-05-29: 2 252 089

General statistics

Chart: Total number of published objects in library Summary number of generated web pages Summary number of searches Summary number of visitors

Show statistics as: HTML table , csv file

Show statistics as: HTML table , csv file

Show statistics as: HTML table , csv file

Show statistics as: HTML table , csv file

Summary number of displayed objects

Show statistics as: HTML table , csv file

Summary number of new objects

Show statistics as: HTML table , csv file

Summary number of object downloads

Show statistics as: HTML table , csv file

Number of new objects added in different formats

Chart: Summary Per month

Show statistics as: HTML table , csv file

The number in parentheses is the total number of objects with content for a given format

1. DJVU [0]
2. PDF [451]
3. Photo gallery [873]
4. Audio [6]
5. Video [0]
6. EPUB [0]
7. MOBI [0]
8. Undefined format [595]

Number of content views for different formats

Chart: Summary Per month

Show statistics as: HTML table , csv file

The number in parentheses is the total number of content views requested for a given format

1. DJVU [0]
2. PDF [29 175]
3. Photo gallery [80 133]
4. Audio [322]
5. Video [0]
6. EPUB [0]
7. MOBI [0]
8. Undefined format [92 186]

Language: cs de lt en lv pl hu ro et

Ranking by total number of objects

Attribute: Laikotarpis (laiko aprėptis) Aprašymas Sukūrimo/leidimo ar publikavimo vieta

Number in brackets is a number of all objects which metadata description contains given attribute value.

1. 1989[19890101~19891231] [94]
2. 1990[19900101~19901231] [47]
3. 1989-11[19891101~19891130] [22]
4. 1987[19870101~19871231] [11]
5. 1988[19880101~19881231] [8]
6. 1985[19850101~19851231] [8]
7. 1989-12[19891201~19891231] [6]
8. 1989-3[19890301~19890331] [5]
9. 1986[19860101~19861231] [5]
10. 1980[19800101~19801231] [5]
11. 1991[19910101~19911231] [4]
12. 1990-1[19900101~19900131] [4]
13. 1992[19920101~19921231] [3]
14. 1989-11-27[19891127~19891127] [3]
15. 1989-01-01[19890101~19890101] [3]
16. 1981[19810101~19811231] [3]
17. 1999[19990101~19991231] [2]
18. 1990-4-1[19900401~19900401] [2]
19. 1989-12-6[19891206~19891206] [2]
20. 1989-12-1[19891201~19891201] [2]
21. 1989-11-24[19891124~19891124] [2]
22. 1989-11-17[19891117~19891117] [2]
23. 1989-10[19891001~19891031] [2]
24. 1983[19830101~19831231] [2]
25. 1968[19680101~19681231] [2]
26. 2012[20120101~20121231] [1]
27. 1993-2-26[19930226~19930226] [1]
28. 1992-7-18[19920718~19920718] [1]
29. 1991-8-16[19910816~19910816] [1]
30. 1991-6[19910601~19910630] [1]
31. 1991-4-1[19910401~19910401] [1]
32. 1991-10-08[19911008~19911008] [1]
33. 1990-8-18[19900818~19900818] [1]
34. 1990-6[19900601~19900630] [1]
35. 1990-6-1[19900601~19900601] [1]
36. 1990-4-6[19900406~19900406] [1]
37. 1990-3-31[19900331~19900331] [1]
38. 1990-3-21[19900321~19900321] [1]
39. 1990-12-1[19901201~19901201] [1]
40. 1990-10[19901001~19901031] [1]
41. 1990-10-20[19901020~19901020] [1]
42. 1990-10-11[19901011~19901011] [1]
43. 1990-1-8[19900108~19900108] [1]
44. 1990-1-2[19900102~19900102] [1]
45. 1989-9-30[19890930~19890930] [1]
46. 1989-6-21[19890621~19890621] [1]
47. 1989-4-1[19890401~19890401] [1]
48. 1989-1[19890101~19890131] [1]
49. 1989-1990[19890101~19901231] [1]
50. 1989-12-25[19891225~19891225] [1]
51. 1989-12-04[19891204~19891204] [1]
52. 1989-12-01 - 1989-12-15[19891201~19891215] [1]
53. 1989-11-26[19891126~19891126] [1]
54. 1989-11-25[19891125~19891125] [1]
55. 1989-11-23[19891123~19891123] [1]
56. 1989-11-21[19891121~19891121] [1]
57. 1989-11-20[19891120~19891120] [1]
58. 1989-11-18[19891118~19891118] [1]
59. 1989-11-15[19891115~19891115] [1]
60. 1989-10-09[19891009~19891009] [1]
61. 1989-1-25[19890125~19890125] [1]
62. 1989-07[19890701~19890731] [1]
63. 1989-06-21 - 1989-06-27[19890621~19890627] [1]
64. 1989-06-07[19890607~19890607] [1]
65. 1989-06-02[19890602~19890602] [1]
66. 1989-05-10 - 1989-06-03[19890510~19890603] [1]
67. 1989-05-09 - 1989-05-12[19890509~19890512] [1]
68. 1989-05-07[19890507~19890507] [1]
69. 1989-05-07 - 1989-05-23[19890507~19890523] [1]
70. 1989-05-07 - 1989-05-19[19890507~19890519] [1]
71. 1989-05-07 - 1989-05-11[19890507~19890511] [1]
72. 1989-05-07 - 1989-05-10[19890507~19890510] [1]
73. 1989-05-07 - 1989-05-08[19890507~19890508] [1]
74. 1989-05-06[19890506~19890506] [1]
75. 1989-05-06 - 1989-05-17[19890506~19890517] [1]
76. 1989-05-06 - 1989-05-12[19890506~19890512] [1]
77. 1989-05-05 - 1989-05-16[19890505~19890516] [1]
78. 1989-04-25 - 1989-05-18[19890425~19890518] [1]
79. 1989-03-29 - 1989-04-18[19890329~19890418] [1]
80. 1989-03-21 - 1989-04-05[19890321~19890405] [1]
81. 1989-03-17[19890317~19890317] [1]
82. 1989-03-16 - 1989-05-07[19890316~19890507] [1]
83. 1989-03-09 - 1989-04-24[19890309~19890424] [1]
84. 1989-03-09 - 1989-03-18[19890309~19890318] [1]
85. 1989-03-07 - 1989-03-10[19890307~19890310] [1]
86. 1989-03-02 - 1989-03-30[19890302~19890330] [1]
87. 1989-02-16 - 1989-03-29[19890216~19890329] [1]
88. 1989-02-15 - 1989-11-23[19890215~19891123] [1]
89. 1989-01-31 - 1989-03-16[19890131~19890316] [1]
90. 1986-9-15[19860915~19860915] [1]
91. 1986-2-10[19860210~19860210] [1]
92. 1985-05-21[19850521~19850521] [1]
93. 1985-02-13 - 1985-05-21[19850213~19850521] [1]
94. 1985-02-13 - 1985-02-19[19850213~19850219] [1]
95. 1983-8[19830801~19830831] [1]
96. 1982-4-30[19820430~19820430] [1]
97. 1982-04[19820401~19820430] [1]
98. 1982-04-29 - 1982-07-28[19820429~19820728] [1]
99. 1982-04-28 - 1982-07-27[19820428~19820727] [1]
100. 1982-02-12[19820212~19820212] [1]
101. 1981-12-13[19811213~19811213] [1]
102. 1981-11-24[19811124~19811124] [1]
103. 1981-10-28[19811028~19811028] [1]
104. 1981-03-26[19810326~19810326] [1]
105. 1980-06-07[19800607~19800607] [1]
106. 1980-03-23[19800323~19800323] [1]
107. 1979[19790101~19791231] [1]
108. 1976-06-29[19760629~19760629] [1]
109. 1976-06-24 - 1989-05-06[19760624~19890506] [1]
110. 1976-06-17 - 1976-06-29[19760617~19760629] [1]
111. 1975[19750101~19751231] [1]
112. 1975-06-02 - 1976-06-29[19750602~19760629] [1]
113. 1971-01-01 - 1989-01-01[19710101~19890101] [1]
114. 1970[19700101~19701231] [1]
115. 1970-1989[19700101~19891231] [1]

Number in brackets is a number of all objects which metadata description contains given attribute value.

1. Telefon, který se v listopadu 1989 hojně užíval ke komunikaci mezi členy OF v Plzni. [2]
2. žlutá plastová kamera s dvěma zásobníky. Název "Kinoplastikon" [1]
3. Žákovská knížka, SOU Štursova 14, Olomouc, plastový obal s nálepkou pejska. [1]
4. Žádost na předsedu federální vlády ČSSR, Ladislava Adamce, o ustavení vládní vyšetřovací komise kvůli událostem ze 17. 11. 1989. Přiložen byl i podpis osob, které se k této žádosti připojují. Posledním dokumentem je Pfko k roku 1983. [1]
5. Žluté auto. [1]
6. Školní deníčky, 3 ks, formát A6, 1-3 ZŠ [1]
7. Šitíčko v plastovém válcovém obale se znakem města Berlína, délka cca 6 cm [1]
8. Členský průkaz, osobní poznámky, manifest politického klubu Obroba. [1]
9. Členský průkaz ČSTV. [1]
10. Členský průkaz Občanského hnutí [1]
11. Členská legitimace, 1989 [1]
12. Členská legitimace, 1988 [1]
13. Činky na aerobik. Můj táta byl polytruk a musel plnit všelijaké zkoušky, tak s nimi cvičil. Měly ještě jedno závaží, ale to jsem nedohledala. [1]
14. Čestné uznání, papír, vydavatel: Ředitelství středního odborného učiliště Olomouc, Štursova 14 [1]
15. Červený průkaz, velikost cca 10 x 6 cm. [1]
16. Černá plastová promítačka obrázků značky Meoskon a 5 kusů promítacích kotoučů. [1]
17. Černošedá hračka - had [1]
18. Časopisy inForum č. 26 - 28 z roku 1990, Unijazz č. 3 a 5 z roku 1990 a Zpravodaj č. 4 z roku 1990. V roce 1990 Křivánek, jedna z asi pěti hlavních figur ve vedení Jazzové sekce, založil potom i Unijazz. [1]
19. Časopis Plzeňský student z 6., 10., 12. 22. a 24. prosince 1989 a 8. ledna 1990. [1]
20. Časopis "Mladý svět",, roč. XXXI, č. 51 [1]
21. tiskovina, A4 [1]
22. soubor letáků a tiskovin k prvním svobodným volbám v roce 1990 [1]
23. průkaz o neschopnosti k vojenské činné službě, "modrá knížka" 1986 [1]
24. plakáty a letáky k 1989 [1]
25. plakát, občanské iniciativy po roce 89, Klub za záchranu Břevnova [1]
26. plakát, Strossmayerovo náměstí 26. 11. 89 [1]
27. plakát ručně malovaný, vztahuje s k manifestaci na Letné 25. 11. 89 [1]
28. plakát ručně malovaný A1, vyroben během studentské stávky v listopadu 89 na FF UK, dárkyně se podílela na jeho výrobě [1]
29. plakát Střední průmyslové školy grafické, A1, barevný [1]
30. plakát A4 - koncert Rolling Stones v Praze 18. 8. 1990 [1]
31. plakát A4 [1]
32. plakát A2, barevný, ručně malovaný [1]
33. plakát A2 upozorňující na kampaň proti komunismu, na něm přilepené menší plakáty A4 - propagandistické komunistické [1]
34. plakát A1, barevný, ručně malovaný, dárkyně se podílela na jeho výrobě během studentské stávky FF, po 22. 11. [1]
35. odznak Občanské hnutí [1]
36. odznak OF [1]
37. noviny, fotografie a leták k návštěvě Jana Pavla II. v Československu v roce 1990 [1]
38. noviny Špígl 1989, Svobodné slovo 1990 [1]
39. noviny z listopadu 1989, noviny ke kuponové privatizaci [1]
40. noviny Mladá fronta (listopad 1989), Lidová demokracie (prosinec 1989), noviny Národní divadlo (prosinec 1989) [1]
41. leták - postoj studentů k otázce vojenských kateder [1]
42. konvolut novin - deník Rudé právo 17. 11. - 30. 11. [1]
43. konvolut letáků k revoluci 1989 - opoziční letáky [1]
44. klopové odznaky Občanského fóra (OF) - na špendlík - originální balení [1]
45. jmenovka z XXVI. sjezdu ČSSD, jméno Pavel Rytíř [1]
46. fotografie z odhalování slavnostní památní desky TGM před ZŠ Úprkova v Hradci Králové (Malšovice) [1]
47. fotografie listopad 1989, výzdoba ulic [1]
48. formát A4, tisk ofset, 4 barvy, originál novoročenky, daroval autor novoročenka je neznámá veřejnosti, byla určena hlavám států světa [1]
49. dokument o OF [1]
50. brožura - Manifest Hnutí za občanskou svobodu [1]
51. Zápisy z rady koordinačního centra OF v Plzni, z městského sněmu a další materiály podobného rázu. [1]
52. Zápisky Jazz klubu v Plzni. [1]
53. Zvláštní vydání Stráže lidu z 27. 11. 1989 proti generální stávce. [1]
54. Značky používané při výměně, koupi a prodeji gramodesek. [1]
55. Zadní část pracovní smlouvy Dany Havelkové, která 1.4. 1989 nastoupila do pracovního poměru v Rudém právu. Druhý doklad ukazuje na platové podmínky v redakci tohoto deníku. Posledním dokumentem je žádost o ukončení pracovního poměru k 30. 9. 1989. [1]
56. Výzva ke generální stávce 27. 11. 1989 a pracovně-právní důsledky případného přerušení práce. Nechceme násilí - chceme dialog! Dělníci? Nebojte se! Podpořte studenty a jiné závody generální stávkou. [1]
57. Výstřižky z tisku z roku 1989, v němž se psalo o událostech z listopadu roku 1989. [1]
58. Výběr z dobového tisku 1989 - 1990: Mladý svět, Stráž lidu, Mladá fronta, Svobodné slovo, Rudé právo, Profil, Škrt, 100+1, Dikobraz, Evropa a my, Evokace, Mladý hlasatel. [1]
59. Výběr tehdy vydávaného tisku z roku 1989 a 1990, ve kterém se odráží dobové názory na Sametovou revoluci. [1]
60. Vzpomínky na léta 1986-1992 z dnešního pohledu [1]
61. Volební program OF, Krajské koordinační centrum v Ostravě [1]
62. Volební program OF v Plzni. Rozdával se ve Smetanově ulici v době demonstrací. [1]
63. Volební plakáty. [1]
64. Volební materiály strany ČSS z r. 1990. 3ks. [1]
65. Vlaječka přerovských strojíren z pochodu z roku 1981. [1]
66. Velký a malý odznak "250 000 km bez nehody", uložen v černé krabičce z tvrdého papíru s průhledným igelitovým víkem. Velký a malý odznak "500 000 km bez nehody" v červené krabičce. [1]
67. Upozornění pro rodiče, napsané dětskou rukou 23. 11. 1989, aby se děti z bezpečnostních důvodů nezúčastňovali akcí pořádaných dospělými. [1]
68. Upomínkový list na slavnostní slib pionýrů, dvojlist A5 na přední straně znak lidových milicí, 30. 4. 1982, Olomouc [1]
69. Umělecká práce reflektující listopad 1989. [1]
70. Ukázky tisku z roku 1989, v němž se psalo o událostech z listopadu roku 1989. [1]
71. Tři vyhlášky z 80. let. [1]
72. To jsou věci, které Láďa Líbal, vynikající výtvarník, vynikající „cartoonista“ nebo karikaturista, kreslil. Jde o věci použité při volbách za OF a některé věci potom i v rámci Občanského hnutí, jehož byl potom Láďa Líbal vůdčí postavou. [1]
73. Titulní stránky Mladého světa z let 1988 - 1990. [1]
74. Tiskové služby, dokumenty Občanského fóra Hradec Králové [1]
75. Tiskoviny všeho druhu. [1]
76. Tiskoviny a dokumenty týkající se kampaně za zvolení Václava Havla prezidentem - konvolut materiálů. [1]
77. Tiskovina OF Olomouc, prosinec 1989 až červen 1990. [1]
78. Texty z let 1987 - 1990. Hudební skupina Znouzecnost, typická kapela pro Plzeň, texty měli meziřádkové. Plzeňský underground. [1]
79. Telefon, který se používal služebně, když se opravovaly linky. [1]
80. Svobodné slovo, Rudé právo, Mladá fronta, Lidové noviny aj. [1]
81. Svobodné slovo 11.10.1990 článek "Scénář ekonomické reformy" Hanácké noviny [1]
82. Státní vlajka Československa látková. [1]
83. Stuha z demonstrací v roce 1989. [1]
84. Studijní průkaz, výkaz o řádném studiu na VŠ [1]
85. Studentský informační servis, Olomouc, 6. 12. 1989 [1]
86. Studentská akce zeď z papírových krabic 12.12.1989 Ulrichovo náměstí, Hradec KrálovéPortrétní fotografie Václava Havla v Klicperově divadle v Hradci Králové - leden 1990 [1]
87. Strojopisné prohlášení Přípravného výboru Občanského fóra, prosinec 1989, 1. str. [1]
88. Strojopis textů zahraničních písní, které pan Vyskočil obdrřel v době své vojenské slulžby na Slovensku. [1]
89. Strojopis interview s Václavem Havlem pro rakouský nezávislý týdeník Profil. [1]
90. Soubor čárových kódů z konce 80. a počátku 90. let. Kódy z kosmetiky, potravin. Kolovala falešná informace, že za jisté množství kódů lidé obdrží vozíky pro invalidy. [1]
91. Soubor tiskovin "Informační servis", "Infórum! a "Olomoucký zpravodaj". [1]
92. Soubor programů a letáků k volbám z roku 1990 včetně dalších propagačních materiálů. [1]
93. Soubor plakátů ručně napsaných fixou studenty UP. Chceme dialog, ne kompromis. Rodiče, nebraňte nám, jsme vaše děti!!! V jednotě je síla!!! K násilí sahá jen ten, komu došly ideje! Teď musíme vydržet, ne ustoupit! (na rubu výzva mimopražským k účasti na stávce z 25.11.1989) [1]
94. Soubor materiálů k zakládání Junáka v Olomouci 20. 10. 1990. [1]
95. Soubor letáků z let 1989-1990, 96 ks. [1]
96. Soubor letáků a proklamací z let 1989-1990 [1]
97. Soubor fotografií z listopadu a prosince 1989 v Olomouci. Stávky na Horním náměstí, protestní plakáty na Denisově ulici [1]
98. Soubor dětských kreseb z r. 1990 před volbami. [1]
99. Soubor dopisů a petic z osobních archivu Ing. Františka Nerada. [1]
100. Soubor dokumentů k listopadu roku 1989. [1]
101. Soubor denního tisku z podzimu 1989 z různých regionů ČSSR. [1]
102. Satirické plakáty reagující na události roku 1989 a pád komunistické vlády, včetně různých petic a prohlášení. [1]
103. Samostatný list z knihy docházek ze dnů 24. 11. až 27. 11. 1989, kdy se zaměstnanci zúčastnili generální stávky. [1]
104. Samizdatový časopis "Protější chodník", č. 1 a 4 [1]
105. Samizdatový spis o osobě Pavla Wonky. [1]
106. Samizdatové "Lidové noviny", č. 7-8 [1]
107. Samizdat "Informace o Chartě 77", roč. 12, č. 13. [1]
108. Ručně malovaný plakát "Názorná agitace volby 1990". [1]
109. Rukopis o 3. odboji v Plzni s názvem Bolestná křížová cesta - památník obětí v Plzni. Můj otec se podílel na vzniku Zahrady v Doudlevcích a na pomníku Píky na Slovanech. Toto jsem tam náhodně našel, co se týká té křížové cesty, takže toto je takový rukopis. 1983. [1]
110. Rodinné fotografie z dovolené aj. [1]
111. Rodinné diapozitivy z 1. poloviny 80. let. Ddruhá krabička diapozitivů se týká cest, asi stáží v době, kdy můj nevlastní otec studoval ČVUT. [1]
112. Riflová bunda a sukně ze 2. poloviny 80. let a trikolóra, která se na dobové oblečení připínala na protest proti režimu. [1]
113. Revoluční propagační předměty z r. 1989. [1]
114. Přístroj na přehrávání zvuku Tesla B116. [1]
115. Příloha týdeníku Ostrava a týdeníku Region. [1]
116. Pět kusů digitálních hodinek. Tři kusy s řemínky, dva bez řemínků. [1]
117. Pájka, jejíž dataci neznám. Značky ESČ. [1]
118. Publikace Václava Černého "O povaze naší kultury", 82 str. Nakladatelství "Červená karkulka". [1]
119. Publikace Jana Hanče "Události" [1]
120. Publikace "Kronika sametové revoluce". [1]
121. Průkaz člena okrskové volební komise [1]
122. Prázdné škodovácké desky a fotoalbum. [1]
123. Provolání OF k volbám do místního zastupitelstva, prosba o pomoc divadlu [1]
124. Prokomunistický leták z roku 1989. [1]
125. Prohlášení stávkového výboru, volba Koordinačního stávkového výboru 8. 1. 1990 [1]
126. Prohlášení studetnů plzeňských vysokých škol k situaci v Československu, ustanovení stávkového fakultního výboru a jeho vstup do okupační stávky. V dokumentu jsou sepsány požadavky zúčastněných. [1]
127. Pozvánka na 1. zasedání sněmu Společnosti pro Moravu a Slezsko [1]
128. Poslední model autorádia značky Škoda ze 70. let. V autě jsem ho neměl. Měl jsem auto Škoda Octavia Combi s řazením na podlaze. Poslední model. To jsem potom prodal. [1]
129. Poděkování OF od předsedy ONV v Olomouci. [1]
130. Podnikové odznaky - HEDVA Moravská Třebová, ČSAD Hradec Králové, JITKA Jindřichův Hradec, VELVETA Vansdorf [1]
131. Plakáty "S námi do Evropy". [1]
132. Plakát vel. A4, černobílý v podobě parte KSČ. [1]
133. Plakát kandidátů OF v Opavě k volbám 1990. [1]
134. Plakát Zemědělské sekce Občanského fóra při okresních Občanských fórech. Vel. 0,5m x 1m. [1]
135. Plakát Sekce mladé hudby. Vladimír Padrůněk (1952 - 1991) byl významným českým rockovým a jazzovým baskytaristou. [1]
136. Plakát OF, autor Vladimír Renčín. [1]
137. Plakát OF s nápisem "Česká a moravská divadla podporují Občanské fórum" k volbám r. 1990. [1]
138. Plakát OF s kandidátem V. Dlouhým. [1]
139. Plakát OF s kandidátem Petrem Millerem k volbám r. 1990. [1]
140. Plakát OF s hesly "Nestůjte stranou" a "Jsme s vámi, buďte s námi". [1]
141. Plakát OF k volbám r. 1990 s portrétem V. Klause "Každý pro svou obec". [1]
142. Plakát OF k volbám r. 1990 s portrétem Dagmar Burešové s nápisem: Kdo? Když ne my Kdy? Když ne teď Jak? Když ne s OF [1]
143. Plakát OF "S námi do Evropy" k volbám r. 1990. [1]
144. Plakát OF "My chceme sedmičku" k volbám r. 1990. [1]
145. Plakát OF "Jdeme do voleb" s kandidáty do Sněmovny lidu. [1]
146. Plakát OF "Buďme tady doma". Autor obrázku: Josef Lada. [1]
147. Plakát OF "1990 - rok svobodných voleb" k volbám r. 1990. [1]
148. Plakát Koordinačního centra OF Praha "Občanská fóra na venkově" ke svobodným volbám. Vel. 0,5m x 1m. [1]
149. Plakát Knižního velkoobchodu Praha z produkce domácích a exilových nakladatelství. [1]
150. Plakát 1,5m x 1m na balicím papíru, ručně psané: "Prohlášení OF k situaci 24. 11. 1989 ve 23,30hod." [1]
151. Plakát "S Občanským fórem do Evropy" k volbám 1990. [1]
152. Plakát "Konec vlády jedné strany". [1]
153. Plakát "Civil forum news konference on monday Nov. 27, 1989 will be held at 10,30". Vel. 1,5m x 1m, ručně psaný na balicím papíru. [1]
154. Placka s portétem Václava Havla. [1]
155. Pionýrský odznak a odznak SSM. [1]
156. PF z r. 1990 Ing. Popa s fotografiemi z demonstrací. [1]
157. P.F. s charakteristickými prvky [1]
158. Oranžový kočárek s panenkou. [1]
159. Odznak, tzv. moravský pas. Kulatý odznak s moravskou orlicí a nápisem SU Z MORAVY. [1]
160. Odznak s TGM, který se znovu prodával v roce 1989. [1]
161. Obal gramofonové desky "Nejúspěšnější písně Bratislavské lyry" z roku 1968. Tyto desky se prodávaly na burze. Burzy byly samozřejmě na černo, probíhaly v parcích v Praze a podobně, a pak taková druhá fáze byla, že se to vyměňovalo mezi lidmi, jak se různě poznali třeba na těch burzách. [1]
162. Nášivka - Lidové milice, barva červená, černě vyšitá písmena LM,nad nimi zlatá pěticípá hvězda [1]
163. Návrh pro celostranickou diskusi schválený 15. zasedáním ÚV KSČ. [1]
164. Nulté číslo časopisu Region. [1]
165. Noviny Rudé právo, na první straně článek "Slovensko vyhlásilo svrchovanost". [1]
166. Noviny Naše Opavsko, 1. 12. 1989, 19. 1. 1990. [1]
167. Noviny Mladá fronta, 18. 11. 1989, 23. 11.1989, 25. 11. 1989, 19. 12. 1989 [1]
168. Nezávislý východočeský večerník OF z 15. a 29. ledna 1990. [1]
169. Necenzurované noviny Ty rudá krávo noviny - satirická reakce na deník Rudé právo. [1]
170. Necenzurované noviny 1991-1992 [1]
171. Na jedné straně zde máme ukázky z tiskovin, v nichž jsou reflektovány události listopadu 1989 a na straně druhé jsou zde dopisy, různá prohlášení a provolání, která velmi zřetelně ukazují na situaci, jaká panovala v ČSSR v roce 1989 i po něm. [1]
172. Na fotografii zachycen otec poskytovatele předmětu, pan Jindřich Štěpánek, tehdy novinář Mladé fronty. (6. 12. 1989) [1]
173. Měsíčník strany mírného pokroku v mezích zákona a společnosti za veselejší současnost [1]
174. Mobilní telefon Ericsson A1018s s příslušenstvím [1]
175. Mluvící panenka s bílými botičkami. Já jsem si s ní nehrála, já takovou panenku nikdy nedostala. Jde o hračku sestry mého muže - Vánoční dárek roku 1985 nebo 1986. Dostali jsme ji funkční. [1]
176. Mladý svět 2 ks - listopad, prosinec 1989 [1]
177. Medaile "Narodil jsem se v městě Bezručově". Uložena v červené krabičce z tvrdéjo papíru. [1]
178. Materiály ke kuponové privatizaci: výpis z účtu majitele cenných papírů, kupní smlouva, kupónová knížka 2x, příkazové listy. Materiály z 1. a 2. vlny KP. [1]
179. Materiály k zahraniční služební cestě do Moskvy v březnu 1989. [1]
180. Materiály k listopadu 1989: OF, letáky, prohlášení, vánoční koleda 1989, Co je Havlárna (J. Tesař), Václav Havel. [1]
181. Materiály k dovolené v západní Evropě v létě 1989: doklady, průkazy, povolení, podrobný plán cesty, účtenky, pojištění, pokyny pro pojištěné při cestách do ciziny, předběžné hlášení pojistné události apod. [1]
182. Malý odznak OF, autor loga OF- návrh loga přineseného odznaku vznikl v den, kdy zemřel V. Havel. Znázorňuje smutek. Autor tím vyjadřuje, že pro něj zemřelo OF. Autor udělal limitovanou sérii odznaků pro kamarády (cca 300 ks). [1]
183. Majitel ji nosil během revoluce 1989. [1]
184. Lidové noviny 5. 1. 1993, Svobodné slovo 20. 11. 1989, Víkend MF 25. 11. 1989, Nová svoboda 24. 11. 1989, Slovo na sobotu 9. 12. 1989, Víkend MF 9. 12. 1989 [1]
185. Leták "Iniciativně za demokracii s Čs. demokratickou iniciativou!". [1]
186. Lepenkové krabice na Ulrichově náměstí V Hradci Králové v roce 1989. [1]
187. Krátká stuha v barvách československé vlajky, spona [1]
188. Kruhová plechová dózička s léčivou mentolovou mastí, v zeleném papírovém obale, neotevřeném, velikost obalu cca 7 cm, mast cca 2 cm. [1]
189. Kresba V. Renčína, papír A4. [1]
190. Krabička od zubní pasty Dentoluxus. [1]
191. Korpus plakátů a tiskovin z konce 80. let, včetně portrétu Gustava Husáka [1]
192. Korpus opavských novin z roku 1989 a 1990. [1]
193. Korpus novin, letáků a petic z roku 1989. [1]
194. Kopie článku, ve kterém se píše o událostech z listopadu 1989 v Praze. [1]
195. Kopie fotografií z činnosti představitelů disentu kolem Ivo Mludka na Opavsku v letech 1987-1989, 5 listů [1]
196. Kopie fotografií z listopadu 1989 od budovy OV KSČ v Olomouci. [1]
197. Kopie dokumentů : Zpráva o skartaci svazku vedeného Státní bezpečností na Ivo Mludka; Leták Výboru proti strachu; Osvědčení o zvolení Ivo Mludka opavským zastupitelem Prohlášení přípravného výboru OF v Opavě; Průkazy OF; 3 novinové články k událostem r. 1989 na Opavsku [1]
198. Konvolut tiskovin k roku 1989 [1]
199. Konvolut fotografií z listopadu 1989 od islandského fotografa Snorri Freyr Hilmarssona, 9 kusů z Václavského náměstí, 7 ze Staroměstského náměstí, mj. podepisování blíže neurčené petice. Dva snímky chodby v domech, kde byli napadeni demonstranti policií - snímky se svíčkami a květinami. [1]
200. Knížka s prupiskou v plastovém obalu. [1]
201. Kniha 150000 slov. Samizdat. Index: Köln, USA, 1989. [1]
202. Kazeťák rodičů, na kterém se v roce 1989 poslouchaly zprávy. Pochází z 80. let (1986 nebo 1987 - doba pořízení). [1]
203. Kabel v originálním obalu značky Hama audio za 47 Kč. [1]
204. Jazzová sekce byla členem Mezinárodní jazzové federace a na základě toho se sem přes Polsko dostávala ta Jazzfóra. Tady je pár čísel, která jsem našel. Nevím, jak jsem je získal, ale asi to šlo přes Jazzovou sekci. Komunisté, tedy STB, chtěla zakázat Jazzovou sekci a bylo ustavující zasedání v Praze nad Václavákem. Nevím jméno té hospody, byl jsem tam taky a vlastně tam se rozhodlo, že Jazzová sekce vstoupí do Mezinárodní jazzové federace, čímž se stane vlastně mezinárodní organizací a bude mnohem těžší ji zakázat, protože předtím proběhly již dva nebo tři pokusy o ten zákaz. A toto byla taková poslední verze, jak se z toho vymanit a na nějakou dobu se to povedlo. [1]
205. Informátor OF studentů UP Olomouc. [1]
206. Informační leták s legendou a vyobrazením moravské zemské vlajky z roku 1848. [1]
207. Informace o Chartě 77, roč. 12., č. 6. [1]
208. Holící strojek, Charkiv, černé barvy, s pouzdrem [1]
209. Hnědá zaječice se šatičkami. Moje hračka. Měla ještě miminko. [1]
210. Hliníkový pekáč 2x, se žlutou pokličkou. [1]
211. Hlavolam a dětský suvenýr ve formě miniaturní televize. [1]
212. Hlasovací lístky pro volby 8. a 9. června 1990. Volební kraj č. 3800. [1]
213. Historický atlas. Je zajímavé, co se tam píše, jak se v té době popisovaly jednotlivé země. To byl samý průmysl, takže když jste chtěl cestovat, dozvěděl jste se, kde je jaká továrna, ale víc nic. V atlasu je vystřižená americká vlajka. [1]
214. Gumové panenky cca 30 cm vysoké. [1]
215. Gumové figurky politiků - Václav Klaus a Jiří Dienstbier. [1]
216. Fotografie, které pan Svoboda fotil sám. Jde o dobové záběry z Plzně. [1]
217. Fotografie, doklady, letáčky aj. tiskoviny, v nichž je zachycena listopadová revoluce z roku 1989 nejen v Plzni, ale tak např. v Praze. [1]
218. Fotografie ze sundavání sochy Kl. Gottwalda na Ulrichově náměstí listopad 1989 [1]
219. Fotografie z tanečního kurzu - jaro 1989, podzim 1989 [1]
220. Fotografie z odstraňování památníku Lenina na náměstí VŘSR, dnes Palachově v Olomouci v r. 1990. [1]
221. Fotografie z náměstí v HK z listopadové demonstrace roku 1989. [1]
222. Fotografie z listopadu a prosince roku 1989 v Plzni. [1]
223. Fotografie z generální stávky listopad 1989 na Hlavním nádraží, demonstrace na Václavském náměstí 1989 [1]
224. Fotografie z demonstrací roku 1989. [1]
225. Fotografie z HK příjezd Václava Havla leden 1990 [1]
226. Fotografie událostí roku 1990 v Hradci Králové, odstranění pomníku Klementa Gottwalda, návštěva V. Havla v Hradci Králové, odhalení pomníku TGM, intronizace biskupa Otčenáška [1]
227. Fotografie plakátů a hesel z akce zeď z papírových krabic 12.12.1989 v Hradci Králové a výlepové plochy v Hradci Králové [1]
228. Fotografie mého syna z 25. 12. 1989, kde prohlásil: A nádražákem nebudu! [1]
229. Film "S láskou má svět naději", dokument natočený v listopadu a prosinci 1989 v Olomouci [1]
230. Dřevěný jezdící kačer. [1]
231. Dvě krabičky od firmy KOH-I-NOOR. [1]
232. Dva sešity básní Stanislava Popa. [1]
233. Drobné nálepky a karty s vyobrazením Václava Havla a československé vlajky (trikolóry). [1]
234. Drobná zelená skleněná nádobka, na přední straně uprostřed černé pole s poprsím dívky, kovový uzávěr. [1]
235. Dopis svědkyně studentských demonstrací v Praze 17. 11: 1989, 2 listy [1]
236. Dokumenty : ZV ROH Divadla Vítězného února Hradec Králové Prohlášení společného shromáždění zaměstnanců východočeských divadel VČD Pardubice, DVÚ Hradec Králové, VČLD Drak Hradec Králové 28.11.1989 Činnost Občanského fóra, OF Špálova galerie Praha [1]
237. Disketa Verbatim, 12x12 cm [1]
238. Diplomy, známky jako dobový odkaz. [1]
239. Diametrické pravítko z 80. let. [1]
240. Dečka v podobě 10 rublové bankovky s odznáčkem M. Gorbačova ze zahraniční služební cesty do Moskvy (březen 1989). [1]
241. Deník Rudé právo - 1x září 89, 1x červen 89 [1]
242. Deník Marty Kynčlové v té době úřednice Městského národního výboru v Hradci Králové [1]
243. DVD č. 1 - 1. díl 17. listopad 1989, 2. díl 1999. DVD č. 2 - rok 1968, invaze vojsk. [1]
244. CD s fotografiemi, věnoval účastník disentu Ivo Mludek. [1]
245. CD Opozice z periferie - dokument z října 2009 vysílaného na ČT2, režie J. Fiedor, zachycuje disidentské hnutí na Opavsku. CD Opožděný východ - o opozici na Opavsku. [1]
246. Brožurka, která se rozdávala ve Smetanově ulici v době demonstrací. [1]
247. Brožura o Mečiarovi, jeho působení ve slovenské vládě. [1]
248. Brožura "Kronika sametové revoluce", 47. str. [1]
249. Barevný mončičák. [1]
250. Autíčko z plastu, 15 cm dlouhé. [1]
251. Autorské fotografie k demonstracím roku 1989 na Václavském náměstí a Národní třídě [1]
252. Autorské básně pana Stanislava Popa. Prosinec 1989- duben 1991. [1]
253. A3, xerokopie, původní kresba tužkouautor loga OF dostal, aby věděl, kdo má co na starost, kdo má jakou roli v OF [1]
254. A1, sítotisk, 2 barvy, originál 1989, Vysoká škola umělecko-průmyslová, kde se tiskla většina materiálů revoluce, první oficiální plakát OF - základ pro šíření správného designu loga, neexistovalo počítačové šíření loga [1]
255. 7 kusů plakátů kandidátů OF, region Hradec Králové a celostátní [1]
256. 6 svázaných sešitů A4, novinové výstřižky, xerokopie dokumentů, studentský časopis Přetlak, letáky [1]
257. 4 kusy - ČSL abeceda politiky, Volte KDU, Křesťanská demokratická unie, Volte se mnou OF [1]
258. 3 snímky z přílohy časopisu. [1]
259. 3 hrnce, + pánvička z umělé hmoty [1]
260. 2 ks medaile "Člen brigády socialistické práce" [1]
261. 1. Konec komunistické strany - 19292. Plakát OF - 19903. Zkraťte vojnu všem i nám zeleném!4. Gloria in excelsis [1]
262. "Severomoravská pasivita", č. 9-10. [1]
263. "Informace o Chartě 77", roč. 12., č. 6 [1]
264. "Ekologický bulletin 11", březen 1989 [1]

No data to display

Ranking by number of viewed objects

Attribute: Laikotarpis (laiko aprėptis) Aprašymas Sukūrimo/leidimo ar publikavimo vieta

Number in brackets is a sum of all reads of objects which metadata description contains given attribute value.

1. 1989[19890101~19891231] [21011]
2. 1990[19900101~19901231] [3698]
3. 1987[19870101~19871231] [2827]
4. 1989-11[19891101~19891130] [2285]
5. 1990-8-18[19900818~19900818] [1637]
6. 1989-01-01[19890101~19890101] [613]
7. 1991[19910101~19911231] [520]
8. 1985[19850101~19851231] [410]
9. 1988[19880101~19881231] [317]
10. 1989-07[19890701~19890731] [317]
11. 1989-06-21 - 1989-06-27[19890621~19890627] [317]
12. 1989-06-07[19890607~19890607] [317]
13. 1989-06-02[19890602~19890602] [317]
14. 1989-05-10 - 1989-06-03[19890510~19890603] [317]
15. 1989-05-09 - 1989-05-12[19890509~19890512] [317]
16. 1989-05-07[19890507~19890507] [317]
17. 1989-05-07 - 1989-05-23[19890507~19890523] [317]
18. 1989-05-07 - 1989-05-19[19890507~19890519] [317]
19. 1989-05-07 - 1989-05-11[19890507~19890511] [317]
20. 1989-05-07 - 1989-05-10[19890507~19890510] [317]
21. 1989-05-07 - 1989-05-08[19890507~19890508] [317]
22. 1989-05-06[19890506~19890506] [317]
23. 1989-05-06 - 1989-05-17[19890506~19890517] [317]
24. 1989-05-06 - 1989-05-12[19890506~19890512] [317]
25. 1989-05-05 - 1989-05-16[19890505~19890516] [317]
26. 1989-04-25 - 1989-05-18[19890425~19890518] [317]
27. 1989-03-29 - 1989-04-18[19890329~19890418] [317]
28. 1989-03-21 - 1989-04-05[19890321~19890405] [317]
29. 1989-03-17[19890317~19890317] [317]
30. 1989-03-16 - 1989-05-07[19890316~19890507] [317]
31. 1989-03-09 - 1989-04-24[19890309~19890424] [317]
32. 1989-03-09 - 1989-03-18[19890309~19890318] [317]
33. 1989-03-07 - 1989-03-10[19890307~19890310] [317]
34. 1989-03-02 - 1989-03-30[19890302~19890330] [317]
35. 1989-02-16 - 1989-03-29[19890216~19890329] [317]
36. 1989-02-15 - 1989-11-23[19890215~19891123] [317]
37. 1989-01-31 - 1989-03-16[19890131~19890316] [317]
38. 1976-06-29[19760629~19760629] [317]
39. 1976-06-24 - 1989-05-06[19760624~19890506] [317]
40. 1976-06-17 - 1976-06-29[19760617~19760629] [317]
41. 1975-06-02 - 1976-06-29[19750602~19760629] [317]
42. 1971-01-01 - 1989-01-01[19710101~19890101] [317]
43. 1989-11-17[19891117~19891117] [292]
44. 1980[19800101~19801231] [269]
45. 1986[19860101~19861231] [236]
46. 1989-12[19891201~19891231] [224]
47. 1989-3[19890301~19890331] [224]
48. 1992[19920101~19921231] [197]
49. 1990-1[19900101~19900131] [163]
50. 1989-12-6[19891206~19891206] [156]
51. 1989-11-24[19891124~19891124] [152]
52. 1989-1[19890101~19890131] [144]
53. 1990-10-11[19901011~19901011] [135]
54. 1989-10[19891001~19891031] [128]
55. 1992-7-18[19920718~19920718] [123]
56. 1981[19810101~19811231] [121]
57. 1999[19990101~19991231] [115]
58. 1989-11-18[19891118~19891118] [113]
59. 1990-6[19900601~19900630] [111]
60. 1989-12-04[19891204~19891204] [108]
61. 1989-12-01 - 1989-12-15[19891201~19891215] [108]
62. 1989-11-15[19891115~19891115] [108]
63. 1968[19680101~19681231] [103]
64. 1989-1990[19890101~19901231] [100]
65. 1983[19830101~19831231] [99]
66. 1989-10-09[19891009~19891009] [94]
67. 1989-11-27[19891127~19891127] [93]
68. 1982-04-29 - 1982-07-28[19820429~19820728] [93]
69. 1982-04-28 - 1982-07-27[19820428~19820727] [93]
70. 1982-02-12[19820212~19820212] [93]
71. 1990-10-20[19901020~19901020] [92]
72. 1985-05-21[19850521~19850521] [84]
73. 1985-02-13 - 1985-05-21[19850213~19850521] [84]
74. 1985-02-13 - 1985-02-19[19850213~19850219] [84]
75. 1989-12-1[19891201~19891201] [81]
76. 1991-6[19910601~19910630] [72]
77. 1990-4-1[19900401~19900401] [69]
78. 1990-12-1[19901201~19901201] [67]
79. 1990-6-1[19900601~19900601] [64]
80. 1989-11-23[19891123~19891123] [63]
81. 1982-04[19820401~19820430] [63]
82. 1990-3-31[19900331~19900331] [62]
83. 1986-9-15[19860915~19860915] [62]
84. 1981-11-24[19811124~19811124] [62]
85. 1989-11-25[19891125~19891125] [61]
86. 1989-11-20[19891120~19891120] [61]
87. 1981-10-28[19811028~19811028] [55]
88. 1982-4-30[19820430~19820430] [54]
89. 1980-03-23[19800323~19800323] [53]
90. 1970-1989[19700101~19891231] [51]
91. 1986-2-10[19860210~19860210] [50]
92. 1981-03-26[19810326~19810326] [50]
93. 2012[20120101~20121231] [47]
94. 1990-1-8[19900108~19900108] [47]
95. 1989-9-30[19890930~19890930] [47]
96. 1989-4-1[19890401~19890401] [47]
97. 1981-12-13[19811213~19811213] [43]
98. 1979[19790101~19791231] [38]
99. 1970[19700101~19701231] [38]
100. 1989-12-25[19891225~19891225] [37]
101. 1980-06-07[19800607~19800607] [37]
102. 1993-2-26[19930226~19930226] [34]
103. 1991-10-08[19911008~19911008] [34]
104. 1983-8[19830801~19830831] [33]
105. 1990-3-21[19900321~19900321] [32]
106. 1989-11-26[19891126~19891126] [32]
107. 1989-11-21[19891121~19891121] [32]
108. 1975[19750101~19751231] [30]
109. 1991-4-1[19910401~19910401] [29]
110. 1989-6-21[19890621~19890621] [28]
111. 1990-10[19901001~19901031] [27]
112. 1990-1-2[19900102~19900102] [26]
113. 1991-8-16[19910816~19910816] [25]
114. 1990-4-6[19900406~19900406] [24]
115. 1989-1-25[19890125~19890125] [19]

Number in brackets is a sum of all reads of objects which metadata description contains given attribute value.

1. Materiály k dovolené v západní Evropě v létě 1989: doklady, průkazy, povolení, podrobný plán cesty, účtenky, pojištění, pokyny pro pojištěné při cestách do ciziny, předběžné hlášení pojistné události apod. [11589]
2. plakát A4 - koncert Rolling Stones v Praze 18. 8. 1990 [1637]
3. Pionýrský odznak a odznak SSM. [1529]
4. Mladý svět 2 ks - listopad, prosinec 1989 [1244]
5. 3 hrnce, + pánvička z umělé hmoty [824]
6. Plakát kandidátů OF v Opavě k volbám 1990. [717]
7. plakát A2, barevný, ručně malovaný [603]
8. Samizdatový časopis "Protější chodník", č. 1 a 4 [473]
9. Fotografie plakátů a hesel z akce zeď z papírových krabic 12.12.1989 v Hradci Králové a výlepové plochy v Hradci Králové [462]
10. Necenzurované noviny 1991-1992 [371]
11. Fotografie z generální stávky listopad 1989 na Hlavním nádraží, demonstrace na Václavském náměstí 1989 [352]
12. Telefon, který se používal služebně, když se opravovaly linky. [318]
13. Materiály k listopadu 1989: OF, letáky, prohlášení, vánoční koleda 1989, Co je Havlárna (J. Tesař), Václav Havel. [305]
14. Historický atlas. Je zajímavé, co se tam píše, jak se v té době popisovaly jednotlivé země. To byl samý průmysl, takže když jste chtěl cestovat, dozvěděl jste se, kde je jaká továrna, ale víc nic. V atlasu je vystřižená americká vlajka. [294]
15. soubor letáků a tiskovin k prvním svobodným volbám v roce 1990 [284]
16. Barevný mončičák. [282]
17. Státní vlajka Československa látková. [275]
18. Soubor dokumentů k listopadu roku 1989. [259]
19. Konvolut tiskovin k roku 1989 [256]
20. Fotografie z demonstrací roku 1989. [243]
21. noviny, fotografie a leták k návštěvě Jana Pavla II. v Československu v roce 1990 [221]
22. Satirické plakáty reagující na události roku 1989 a pád komunistické vlády, včetně různých petic a prohlášení. [218]
23. Zápisy z rady koordinačního centra OF v Plzni, z městského sněmu a další materiály podobného rázu. [175]
24. Soubor dopisů a petic z osobních archivu Ing. Františka Nerada. [165]
25. Tiskovina OF Olomouc, prosinec 1989 až červen 1990. [162]
26. Dokumenty : ZV ROH Divadla Vítězného února Hradec Králové Prohlášení společného shromáždění zaměstnanců východočeských divadel VČD Pardubice, DVÚ Hradec Králové, VČLD Drak Hradec Králové 28.11.1989 Činnost Občanského fóra, OF Špálova galerie Praha [154]
27. Fotografie, doklady, letáčky aj. tiskoviny, v nichž je zachycena listopadová revoluce z roku 1989 nejen v Plzni, ale tak např. v Praze. [153]
28. To jsou věci, které Láďa Líbal, vynikající výtvarník, vynikající „cartoonista“ nebo karikaturista, kreslil. Jde o věci použité při volbách za OF a některé věci potom i v rámci Občanského hnutí, jehož byl potom Láďa Líbal vůdčí postavou. [151]
29. Informační leták s legendou a vyobrazením moravské zemské vlajky z roku 1848. [145]
30. Nezávislý východočeský večerník OF z 15. a 29. ledna 1990. [144]
31. Korpus plakátů a tiskovin z konce 80. let, včetně portrétu Gustava Husáka [136]
32. konvolut letáků k revoluci 1989 - opoziční letáky [135]
33. Svobodné slovo 11.10.1990 článek "Scénář ekonomické reformy" Hanácké noviny [135]
34. Telefon, který se v listopadu 1989 hojně užíval ke komunikaci mezi členy OF v Plzni. [132]
35. Stuha z demonstrací v roce 1989. [130]
36. Noviny Rudé právo, na první straně článek "Slovensko vyhlásilo svrchovanost". [123]
37. Fotografie, které pan Svoboda fotil sám. Jde o dobové záběry z Plzně. [123]
38. Soubor fotografií z listopadu a prosince 1989 v Olomouci. Stávky na Horním náměstí, protestní plakáty na Denisově ulici [121]
39. Soubor denního tisku z podzimu 1989 z různých regionů ČSSR. [120]
40. Čestné uznání, papír, vydavatel: Ředitelství středního odborného učiliště Olomouc, Štursova 14 [119]
41. Fotografie ze sundavání sochy Kl. Gottwalda na Ulrichově náměstí listopad 1989 [118]
42. Texty z let 1987 - 1990. Hudební skupina Znouzecnost, typická kapela pro Plzeň, texty měli meziřádkové. Plzeňský underground. [117]
43. fotografie listopad 1989, výzdoba ulic [114]
44. Fotografie z listopadu a prosince roku 1989 v Plzni. [114]
45. Noviny Mladá fronta, 18. 11. 1989, 23. 11.1989, 25. 11. 1989, 19. 12. 1989 [113]
46. Hlasovací lístky pro volby 8. a 9. června 1990. Volební kraj č. 3800. [111]
47. Rodinné fotografie z dovolené aj. [108]
48. Tiskoviny všeho druhu. [107]
49. Studentský informační servis, Olomouc, 6. 12. 1989 [106]
50. Necenzurované noviny Ty rudá krávo noviny - satirická reakce na deník Rudé právo. [105]
51. Žákovská knížka, SOU Štursova 14, Olomouc, plastový obal s nálepkou pejska. [103]
52. Soubor programů a letáků k volbám z roku 1990 včetně dalších propagačních materiálů. [101]
53. Svobodné slovo, Rudé právo, Mladá fronta, Lidové noviny aj. [100]
54. Konvolut fotografií z listopadu 1989 od islandského fotografa Snorri Freyr Hilmarssona, 9 kusů z Václavského náměstí, 7 ze Staroměstského náměstí, mj. podepisování blíže neurčené petice. Dva snímky chodby v domech, kde byli napadeni demonstranti policií - snímky se svíčkami a květinami. [97]
55. Na jedné straně zde máme ukázky z tiskovin, v nichž jsou reflektovány události listopadu 1989 a na straně druhé jsou zde dopisy, různá prohlášení a provolání, která velmi zřetelně ukazují na situaci, jaká panovala v ČSSR v roce 1989 i po něm. [94]
56. Soubor materiálů k zakládání Junáka v Olomouci 20. 10. 1990. [92]
57. Strojopis textů zahraničních písní, které pan Vyskočil obdrřel v době své vojenské slulžby na Slovensku. [85]
58. Výběr z dobového tisku 1989 - 1990: Mladý svět, Stráž lidu, Mladá fronta, Svobodné slovo, Rudé právo, Profil, Škrt, 100+1, Dikobraz, Evropa a my, Evokace, Mladý hlasatel. [84]
59. Členský průkaz, osobní poznámky, manifest politického klubu Obroba. [80]
60. Riflová bunda a sukně ze 2. poloviny 80. let a trikolóra, která se na dobové oblečení připínala na protest proti režimu. [80]
61. Ukázky tisku z roku 1989, v němž se psalo o událostech z listopadu roku 1989. [79]
62. Návrh pro celostranickou diskusi schválený 15. zasedáním ÚV KSČ. [78]
63. Plakát OF, autor Vladimír Renčín. [75]
64. Plakáty "S námi do Evropy". [74]
65. Kopie fotografií z listopadu 1989 od budovy OV KSČ v Olomouci. [74]
66. Knížka s prupiskou v plastovém obalu. [74]
67. konvolut novin - deník Rudé právo 17. 11. - 30. 11. [73]
68. Zápisky Jazz klubu v Plzni. [73]
69. Titulní stránky Mladého světa z let 1988 - 1990. [73]
70. Lepenkové krabice na Ulrichově náměstí V Hradci Králové v roce 1989. [73]
71. Kresba V. Renčína, papír A4. [73]
72. fotografie z odhalování slavnostní památní desky TGM před ZŠ Úprkova v Hradci Králové (Malšovice) [72]
73. Mobilní telefon Ericsson A1018s s příslušenstvím [72]
74. Výstřižky z tisku z roku 1989, v němž se psalo o událostech z listopadu roku 1989. [71]
75. Plakát OF "Buďme tady doma". Autor obrázku: Josef Lada. [71]
76. noviny z listopadu 1989, noviny ke kuponové privatizaci [68]
77. dokument o OF [67]
78. Materiály k zahraniční služební cestě do Moskvy v březnu 1989. [66]
79. Materiály ke kuponové privatizaci: výpis z účtu majitele cenných papírů, kupní smlouva, kupónová knížka 2x, příkazové listy. Materiály z 1. a 2. vlny KP. [65]
80. Kazeťák rodičů, na kterém se v roce 1989 poslouchaly zprávy. Pochází z 80. let (1986 nebo 1987 - doba pořízení). [65]
81. Fotografie z HK příjezd Václava Havla leden 1990 [65]
82. Autorské fotografie k demonstracím roku 1989 na Václavském náměstí a Národní třídě [65]
83. 3 snímky z přílohy časopisu. [65]
84. Průkaz člena okrskové volební komise [64]
85. Kopie fotografií z činnosti představitelů disentu kolem Ivo Mludka na Opavsku v letech 1987-1989, 5 listů [64]
86. Časopis Plzeňský student z 6., 10., 12. 22. a 24. prosince 1989 a 8. ledna 1990. [63]
87. Upozornění pro rodiče, napsané dětskou rukou 23. 11. 1989, aby se děti z bezpečnostních důvodů nezúčastňovali akcí pořádaných dospělými. [63]
88. 6 svázaných sešitů A4, novinové výstřižky, xerokopie dokumentů, studentský časopis Přetlak, letáky [63]
89. "Ekologický bulletin 11", březen 1989 [63]
90. Volební program OF, Krajské koordinační centrum v Ostravě [62]
91. Studijní průkaz, výkaz o řádném studiu na VŠ [62]
92. plakát ručně malovaný, vztahuje s k manifestaci na Letné 25. 11. 89 [61]
93. Mluvící panenka s bílými botičkami. Já jsem si s ní nehrála, já takovou panenku nikdy nedostala. Jde o hračku sestry mého muže - Vánoční dárek roku 1985 nebo 1986. Dostali jsme ji funkční. [61]
94. Lidové noviny 5. 1. 1993, Svobodné slovo 20. 11. 1989, Víkend MF 25. 11. 1989, Nová svoboda 24. 11. 1989, Slovo na sobotu 9. 12. 1989, Víkend MF 9. 12. 1989 [61]
95. plakát Střední průmyslové školy grafické, A1, barevný [60]
96. Obal gramofonové desky "Nejúspěšnější písně Bratislavské lyry" z roku 1968. Tyto desky se prodávaly na burze. Burzy byly samozřejmě na černo, probíhaly v parcích v Praze a podobně, a pak taková druhá fáze byla, že se to vyměňovalo mezi lidmi, jak se různě poznali třeba na těch burzách. [60]
97. 7 kusů plakátů kandidátů OF, region Hradec Králové a celostátní [60]
98. Soubor plakátů ručně napsaných fixou studenty UP. Chceme dialog, ne kompromis. Rodiče, nebraňte nám, jsme vaše děti!!! V jednotě je síla!!! K násilí sahá jen ten, komu došly ideje! Teď musíme vydržet, ne ustoupit! (na rubu výzva mimopražským k účasti na stávce z 25.11.1989) [59]
99. Noviny Naše Opavsko, 1. 12. 1989, 19. 1. 1990. [59]
100. Korpus novin, letáků a petic z roku 1989. [58]
101. Fotografie z náměstí v HK z listopadové demonstrace roku 1989. [58]
102. Fotografie událostí roku 1990 v Hradci Králové, odstranění pomníku Klementa Gottwalda, návštěva V. Havla v Hradci Králové, odhalení pomníku TGM, intronizace biskupa Otčenáška [58]
103. Disketa Verbatim, 12x12 cm [58]
104. Vlaječka přerovských strojíren z pochodu z roku 1981. [57]
105. Dvě krabičky od firmy KOH-I-NOOR. [57]
106. Deník Marty Kynčlové v té době úřednice Městského národního výboru v Hradci Králové [57]
107. Vzpomínky na léta 1986-1992 z dnešního pohledu [56]
108. Volební plakáty. [56]
109. Podnikové odznaky - HEDVA Moravská Třebová, ČSAD Hradec Králové, JITKA Jindřichův Hradec, VELVETA Vansdorf [56]
110. Jazzová sekce byla členem Mezinárodní jazzové federace a na základě toho se sem přes Polsko dostávala ta Jazzfóra. Tady je pár čísel, která jsem našel. Nevím, jak jsem je získal, ale asi to šlo přes Jazzovou sekci. Komunisté, tedy STB, chtěla zakázat Jazzovou sekci a bylo ustavující zasedání v Praze nad Václavákem. Nevím jméno té hospody, byl jsem tam taky a vlastně tam se rozhodlo, že Jazzová sekce vstoupí do Mezinárodní jazzové federace, čímž se stane vlastně mezinárodní organizací a bude mnohem těžší ji zakázat, protože předtím proběhly již dva nebo tři pokusy o ten zákaz. A toto byla taková poslední verze, jak se z toho vymanit a na nějakou dobu se to povedlo. [56]
111. 1. Konec komunistické strany - 19292. Plakát OF - 19903. Zkraťte vojnu všem i nám zeleném!4. Gloria in excelsis [56]
112. Umělecká práce reflektující listopad 1989. [55]
113. Upomínkový list na slavnostní slib pionýrů, dvojlist A5 na přední straně znak lidových milicí, 30. 4. 1982, Olomouc [54]
114. Dřevěný jezdící kačer. [54]
115. noviny Mladá fronta (listopad 1989), Lidová demokracie (prosinec 1989), noviny Národní divadlo (prosinec 1989) [53]
116. Zvláštní vydání Stráže lidu z 27. 11. 1989 proti generální stávce. [53]
117. odznak OF [52]
118. Tiskoviny a dokumenty týkající se kampaně za zvolení Václava Havla prezidentem - konvolut materiálů. [52]
119. Studentská akce zeď z papírových krabic 12.12.1989 Ulrichovo náměstí, Hradec KrálovéPortrétní fotografie Václava Havla v Klicperově divadle v Hradci Králové - leden 1990 [52]
120. Pájka, jejíž dataci neznám. Značky ESČ. [51]
121. Prázdné škodovácké desky a fotoalbum. [51]
122. Plakát OF k volbám r. 1990 s portrétem V. Klause "Každý pro svou obec". [51]
123. průkaz o neschopnosti k vojenské činné službě, "modrá knížka" 1986 [50]
124. Na fotografii zachycen otec poskytovatele předmětu, pan Jindřich Štěpánek, tehdy novinář Mladé fronty. (6. 12. 1989) [50]
125. Drobná zelená skleněná nádobka, na přední straně uprostřed černé pole s poprsím dívky, kovový uzávěr. [50]
126. Diplomy, známky jako dobový odkaz. [50]
127. Autorské básně pana Stanislava Popa. Prosinec 1989- duben 1991. [50]
128. 4 kusy - ČSL abeceda politiky, Volte KDU, Křesťanská demokratická unie, Volte se mnou OF [50]
129. "Severomoravská pasivita", č. 9-10. [50]
130. Výběr tehdy vydávaného tisku z roku 1989 a 1990, ve kterém se odráží dobové názory na Sametovou revoluci. [49]
131. Kruhová plechová dózička s léčivou mentolovou mastí, v zeleném papírovém obale, neotevřeném, velikost obalu cca 7 cm, mast cca 2 cm. [49]
132. Fotografie z tanečního kurzu - jaro 1989, podzim 1989 [49]
133. CD s fotografiemi, věnoval účastník disentu Ivo Mludek. [49]
134. Žádost na předsedu federální vlády ČSSR, Ladislava Adamce, o ustavení vládní vyšetřovací komise kvůli událostem ze 17. 11. 1989. Přiložen byl i podpis osob, které se k této žádosti připojují. Posledním dokumentem je Pfko k roku 1983. [48]
135. leták - postoj studentů k otázce vojenských kateder [48]
136. Zadní část pracovní smlouvy Dany Havelkové, která 1.4. 1989 nastoupila do pracovního poměru v Rudém právu. Druhý doklad ukazuje na platové podmínky v redakci tohoto deníku. Posledním dokumentem je žádost o ukončení pracovního poměru k 30. 9. 1989. [47]
137. Prohlášení stávkového výboru, volba Koordinačního stávkového výboru 8. 1. 1990 [47]
138. Malý odznak OF, autor loga OF- návrh loga přineseného odznaku vznikl v den, kdy zemřel V. Havel. Znázorňuje smutek. Autor tím vyjadřuje, že pro něj zemřelo OF. Autor udělal limitovanou sérii odznaků pro kamarády (cca 300 ks). [47]
139. Kopie dokumentů : Zpráva o skartaci svazku vedeného Státní bezpečností na Ivo Mludka; Leták Výboru proti strachu; Osvědčení o zvolení Ivo Mludka opavským zastupitelem Prohlášení přípravného výboru OF v Opavě; Průkazy OF; 3 novinové články k událostem r. 1989 na Opavsku [47]
140. Hnědá zaječice se šatičkami. Moje hračka. Měla ještě miminko. [47]
141. Soubor letáků a proklamací z let 1989-1990 [46]
142. Soubor dětských kreseb z r. 1990 před volbami. [46]
143. Členská legitimace, 1988 [45]
144. plakáty a letáky k 1989 [45]
145. Fotografie z odstraňování památníku Lenina na náměstí VŘSR, dnes Palachově v Olomouci v r. 1990. [45]
146. Časopis "Mladý svět",, roč. XXXI, č. 51 [44]
147. Samostatný list z knihy docházek ze dnů 24. 11. až 27. 11. 1989, kdy se zaměstnanci zúčastnili generální stávky. [44]
148. Činky na aerobik. Můj táta byl polytruk a musel plnit všelijaké zkoušky, tak s nimi cvičil. Měly ještě jedno závaží, ale to jsem nedohledala. [43]
149. Rukopis o 3. odboji v Plzni s názvem Bolestná křížová cesta - památník obětí v Plzni. Můj otec se podílel na vzniku Zahrady v Doudlevcích a na pomníku Píky na Slovanech. Toto jsem tam náhodně našel, co se týká té křížové cesty, takže toto je takový rukopis. 1983. [43]
150. Rodinné diapozitivy z 1. poloviny 80. let. Ddruhá krabička diapozitivů se týká cest, asi stáží v době, kdy můj nevlastní otec studoval ČVUT. [43]
151. Plakát "S Občanským fórem do Evropy" k volbám 1990. [43]
152. Drobné nálepky a karty s vyobrazením Václava Havla a československé vlajky (trikolóry). [43]
153. Dopis svědkyně studentských demonstrací v Praze 17. 11: 1989, 2 listy [43]
154. DVD č. 1 - 1. díl 17. listopad 1989, 2. díl 1999. DVD č. 2 - rok 1968, invaze vojsk. [43]
155. Členská legitimace, 1989 [42]
156. Volební materiály strany ČSS z r. 1990. 3ks. [42]
157. PF z r. 1990 Ing. Popa s fotografiemi z demonstrací. [42]
158. Film "S láskou má svět naději", dokument natočený v listopadu a prosinci 1989 v Olomouci [42]
159. noviny Špígl 1989, Svobodné slovo 1990 [41]
160. Volební program OF v Plzni. Rozdával se ve Smetanově ulici v době demonstrací. [41]
161. Soubor tiskovin "Informační servis", "Infórum! a "Olomoucký zpravodaj". [41]
162. Soubor letáků z let 1989-1990, 96 ks. [41]
163. Krabička od zubní pasty Dentoluxus. [41]
164. Korpus opavských novin z roku 1989 a 1990. [41]
165. Časopisy inForum č. 26 - 28 z roku 1990, Unijazz č. 3 a 5 z roku 1990 a Zpravodaj č. 4 z roku 1990. V roce 1990 Křivánek, jedna z asi pěti hlavních figur ve vedení Jazzové sekce, založil potom i Unijazz. [40]
166. Tiskové služby, dokumenty Občanského fóra Hradec Králové [40]
167. Deník Rudé právo - 1x září 89, 1x červen 89 [40]
168. Velký a malý odznak "250 000 km bez nehody", uložen v černé krabičce z tvrdého papíru s průhledným igelitovým víkem. Velký a malý odznak "500 000 km bez nehody" v červené krabičce. [39]
169. Strojopisné prohlášení Přípravného výboru Občanského fóra, prosinec 1989, 1. str. [39]
170. Samizdatové "Lidové noviny", č. 7-8 [39]
171. Přístroj na přehrávání zvuku Tesla B116. [39]
172. Plakát OF "My chceme sedmičku" k volbám r. 1990. [39]
173. Placka s portétem Václava Havla. [39]
174. Kniha 150000 slov. Samizdat. Index: Köln, USA, 1989. [39]
175. Gumové panenky cca 30 cm vysoké. [39]
176. Poslední model autorádia značky Škoda ze 70. let. V autě jsem ho neměl. Měl jsem auto Škoda Octavia Combi s řazením na podlaze. Poslední model. To jsem potom prodal. [38]
177. Šitíčko v plastovém válcovém obale se znakem města Berlína, délka cca 6 cm [37]
178. plakát A2 upozorňující na kampaň proti komunismu, na něm přilepené menší plakáty A4 - propagandistické komunistické [37]
179. Tři vyhlášky z 80. let. [37]
180. Samizdatový spis o osobě Pavla Wonky. [37]
181. Pozvánka na 1. zasedání sněmu Společnosti pro Moravu a Slezsko [37]
182. Kabel v originálním obalu značky Hama audio za 47 Kč. [37]
183. Fotografie mého syna z 25. 12. 1989, kde prohlásil: A nádražákem nebudu! [37]
184. Brožura o Mečiarovi, jeho působení ve slovenské vládě. [37]
185. Autíčko z plastu, 15 cm dlouhé. [37]
186. klopové odznaky Občanského fóra (OF) - na špendlík - originální balení [36]
187. Publikace Jana Hanče "Události" [36]
188. Informace o Chartě 77, roč. 12., č. 6. [36]
189. Dva sešity básní Stanislava Popa. [36]
190. Diametrické pravítko z 80. let. [36]
191. Školní deníčky, 3 ks, formát A6, 1-3 ZŠ [35]
192. Plakát OF s kandidátem Petrem Millerem k volbám r. 1990. [35]
193. Plakát "Konec vlády jedné strany". [35]
194. Kopie článku, ve kterém se píše o událostech z listopadu 1989 v Praze. [35]
195. Černá plastová promítačka obrázků značky Meoskon a 5 kusů promítacích kotoučů. [34]
196. plakát ručně malovaný A1, vyroben během studentské stávky v listopadu 89 na FF UK, dárkyně se podílela na jeho výrobě [34]
197. jmenovka z XXVI. sjezdu ČSSD, jméno Pavel Rytíř [34]
198. Příloha týdeníku Ostrava a týdeníku Region. [34]
199. Strojopis interview s Václavem Havlem pro rakouský nezávislý týdeník Profil. [33]
200. Plakát OF s kandidátem V. Dlouhým. [33]
201. Plakát 1,5m x 1m na balicím papíru, ručně psané: "Prohlášení OF k situaci 24. 11. 1989 ve 23,30hod." [33]
202. Plakát "Civil forum news konference on monday Nov. 27, 1989 will be held at 10,30". Vel. 1,5m x 1m, ručně psaný na balicím papíru. [33]
203. plakát, Strossmayerovo náměstí 26. 11. 89 [32]
204. Prohlášení studetnů plzeňských vysokých škol k situaci v Československu, ustanovení stávkového fakultního výboru a jeho vstup do okupační stávky. V dokumentu jsou sepsány požadavky zúčastněných. [32]
205. Plakát OF "Jdeme do voleb" s kandidáty do Sněmovny lidu. [32]
206. Plakát Koordinačního centra OF Praha "Občanská fóra na venkově" ke svobodným volbám. Vel. 0,5m x 1m. [32]
207. Plakát Knižního velkoobchodu Praha z produkce domácích a exilových nakladatelství. [32]
208. "Informace o Chartě 77", roč. 12., č. 6 [32]
209. Ručně malovaný plakát "Názorná agitace volby 1990". [31]
210. Publikace "Kronika sametové revoluce". [31]
211. Plakát OF k volbám r. 1990 s portrétem Dagmar Burešové s nápisem: Kdo? Když ne my Kdy? Když ne teď Jak? Když ne s OF [31]
212. Odznak, tzv. moravský pas. Kulatý odznak s moravskou orlicí a nápisem SU Z MORAVY. [31]
213. žlutá plastová kamera s dvěma zásobníky. Název "Kinoplastikon" [30]
214. Žluté auto. [30]
215. Publikace Václava Černého "O povaze naší kultury", 82 str. Nakladatelství "Červená karkulka". [30]
216. Členský průkaz Občanského hnutí [29]
217. Červený průkaz, velikost cca 10 x 6 cm. [29]
218. brožura - Manifest Hnutí za občanskou svobodu [29]
219. Revoluční propagační předměty z r. 1989. [29]
220. Plakát vel. A4, černobílý v podobě parte KSČ. [29]
221. Plakát Sekce mladé hudby. Vladimír Padrůněk (1952 - 1991) byl významným českým rockovým a jazzovým baskytaristou. [29]
222. Plakát OF "S námi do Evropy" k volbám r. 1990. [29]
223. Odznak s TGM, který se znovu prodával v roce 1989. [29]
224. Měsíčník strany mírného pokroku v mezích zákona a společnosti za veselejší současnost [29]
225. Samizdat "Informace o Chartě 77", roč. 12, č. 13. [28]
226. Plakát Zemědělské sekce Občanského fóra při okresních Občanských fórech. Vel. 0,5m x 1m. [28]
227. P.F. s charakteristickými prvky [28]
228. Hliníkový pekáč 2x, se žlutou pokličkou. [28]
229. Brožurka, která se rozdávala ve Smetanově ulici v době demonstrací. [28]
230. A1, sítotisk, 2 barvy, originál 1989, Vysoká škola umělecko-průmyslová, kde se tiskla většina materiálů revoluce, první oficiální plakát OF - základ pro šíření správného designu loga, neexistovalo počítačové šíření loga [28]
231. Provolání OF k volbám do místního zastupitelstva, prosba o pomoc divadlu [27]
232. Prokomunistický leták z roku 1989. [27]
233. Plakát OF s nápisem "Česká a moravská divadla podporují Občanské fórum" k volbám r. 1990. [27]
234. Oranžový kočárek s panenkou. [27]
235. Leták "Iniciativně za demokracii s Čs. demokratickou iniciativou!". [27]
236. Dečka v podobě 10 rublové bankovky s odznáčkem M. Gorbačova ze zahraniční služební cesty do Moskvy (březen 1989). [27]
237. Brožura "Kronika sametové revoluce", 47. str. [27]
238. Značky používané při výměně, koupi a prodeji gramodesek. [26]
239. Výzva ke generální stávce 27. 11. 1989 a pracovně-právní důsledky případného přerušení práce. Nechceme násilí - chceme dialog! Dělníci? Nebojte se! Podpořte studenty a jiné závody generální stávkou. [26]
240. Poděkování OF od předsedy ONV v Olomouci. [26]
241. Gumové figurky politiků - Václav Klaus a Jiří Dienstbier. [26]
242. plakát, občanské iniciativy po roce 89, Klub za záchranu Břevnova [25]
243. plakát A1, barevný, ručně malovaný, dárkyně se podílela na jeho výrobě během studentské stávky FF, po 22. 11. [25]
244. odznak Občanské hnutí [25]
245. formát A4, tisk ofset, 4 barvy, originál novoročenky, daroval autor novoročenka je neznámá veřejnosti, byla určena hlavám států světa [25]
246. Plakát OF s hesly "Nestůjte stranou" a "Jsme s vámi, buďte s námi". [25]
247. CD Opozice z periferie - dokument z října 2009 vysílaného na ČT2, režie J. Fiedor, zachycuje disidentské hnutí na Opavsku. CD Opožděný východ - o opozici na Opavsku. [25]
248. plakát A4 [24]
249. Pět kusů digitálních hodinek. Tři kusy s řemínky, dva bez řemínků. [24]
250. Plakát OF "1990 - rok svobodných voleb" k volbám r. 1990. [24]
251. Hlavolam a dětský suvenýr ve formě miniaturní televize. [24]
252. 2 ks medaile "Člen brigády socialistické práce" [24]
253. Informátor OF studentů UP Olomouc. [23]
254. Nulté číslo časopisu Region. [22]
255. Medaile "Narodil jsem se v městě Bezručově". Uložena v červené krabičce z tvrdéjo papíru. [22]
256. tiskovina, A4 [21]
257. Soubor čárových kódů z konce 80. a počátku 90. let. Kódy z kosmetiky, potravin. Kolovala falešná informace, že za jisté množství kódů lidé obdrží vozíky pro invalidy. [21]
258. Majitel ji nosil během revoluce 1989. [21]
259. Holící strojek, Charkiv, černé barvy, s pouzdrem [21]
260. Černošedá hračka - had [20]
261. Nášivka - Lidové milice, barva červená, černě vyšitá písmena LM,nad nimi zlatá pěticípá hvězda [20]
262. Krátká stuha v barvách československé vlajky, spona [20]
263. Členský průkaz ČSTV. [19]
264. A3, xerokopie, původní kresba tužkouautor loga OF dostal, aby věděl, kdo má co na starost, kdo má jakou roli v OF [17]

No data to display

Ranking by total number of objects

Attribute: Laikotarpis (laiko aprėptis) Aprašymas Sukūrimo/leidimo ar publikavimo vieta

Number in brackets is a number of all objects which metadata description contains given attribute value.

1. 1989[19890101~19891231] [18]
2. 1989-11-9[19891109~19891109] [10]
3. 1990[19900101~19901231] [6]
4. 1989-11-2[19891102~19891102] [4]
5. 1989-11-10[19891110~19891110] [4]
6. 1989-12[19891201~19891231] [3]
7. 1989-11[19891101~19891130] [3]
8. 1989-11-4[19891104~19891104] [3]
9. 1989-11-11[19891111~19891111] [3]
10. 1989-10[19891001~19891031] [3]
11. 1989-01-01[19890101~19890101] [3]
12. 1985[19850101~19851231] [3]
13. 1970[19700101~19701231] [3]
14. 1991[19910101~19911231] [2]
15. 1990-8-31[19900831~19900831] [2]
16. 1990-3-18[19900318~19900318] [2]
17. 1989-11-24[19891124~19891124] [2]
18. 1989-11-15[19891115~19891115] [2]
19. 1989-11-12[19891112~19891112] [2]
20. 1989-10-9[19891009~19891009] [2]
21. 1989-10-2[19891002~19891002] [2]
22. 1988-10[19881001~19881031] [2]
23. 1980[19800101~19801231] [2]
24. 2009[20090101~20091231] [1]
25. 1999[19990101~19991231] [1]
26. 1993-1-16[19930116~19930116] [1]
27. 1991-8-12[19910812~19910812] [1]
28. 1991-2-15[19910215~19910215] [1]
29. 1991-10-08[19911008~19911008] [1]
30. 1990-9[19900901~19900930] [1]
31. 1990-6-26[19900626~19900626] [1]
32. 1990-5-14[19900514~19900514] [1]
33. 1990-4-15[19900415~19900415] [1]
34. 1990-4-12[19900412~19900412] [1]
35. 1990-3[19900301~19900331] [1]
36. 1990-2-1[19900201~19900201] [1]
37. 1990-1[19900101~19900131] [1]
38. 1990-10-4[19901004~19901004] [1]
39. 1990-10-3[19901003~19901003] [1]
40. 1990-10-25[19901025~19901025] [1]
41. 1990-1-3[19900103~19900103] [1]
42. 1990-1-22[19900122~19900122] [1]
43. 1990-1-1[19900101~19900101] [1]
44. 1989-9-24[19890924~19890924] [1]
45. 1989-9-1[19890901~19890901] [1]
46. 1989-9-16[19890916~19890916] [1]
47. 1989-9-12[19890912~19890912] [1]
48. 1989-8-27[19890827~19890827] [1]
49. 1989-7[19890701~19890731] [1]
50. 1989-7-20[19890720~19890720] [1]
51. 1989-5-7[19890507~19890507] [1]
52. 1989-5-25[19890525~19890525] [1]
53. 1989-5-1[19890501~19890501] [1]
54. 1989-5-15[19890515~19890515] [1]
55. 1989-5-11[19890511~19890511] [1]
56. 1989-4-6[19890406~19890406] [1]
57. 1989-4-15[19890415~19890415] [1]
58. 1989-3[19890301~19890331] [1]
59. 1989-2-18[19890218~19890218] [1]
60. 1989-12-7[19891207~19891207] [1]
61. 1989-12-4[19891204~19891204] [1]
62. 1989-12-31[19891231~19891231] [1]
63. 1989-12-22[19891222~19891222] [1]
64. 1989-12-11[19891211~19891211] [1]
65. 1989-12-04[19891204~19891204] [1]
66. 1989-12-01 - 1989-12-15[19891201~19891215] [1]
67. 1989-11-5[19891105~19891105] [1]
68. 1989-11-30[19891130~19891130] [1]
69. 1989-11-1[19891101~19891101] [1]
70. 1989-11-19[19891119~19891119] [1]
71. 1989-11-17[19891117~19891117] [1]
72. 1989-11-14[19891114~19891114] [1]
73. 1989-10-8[19891008~19891008] [1]
74. 1989-10-7[19891007~19891007] [1]
75. 1989-10-28[19891028~19891028] [1]
76. 1989-10-27[19891027~19891027] [1]
77. 1989-10-09[19891009~19891009] [1]
78. 1989-08-23[19890823~19890823] [1]
79. 1989-07[19890701~19890731] [1]
80. 1989-06-21 - 1989-06-27[19890621~19890627] [1]
81. 1989-06-07[19890607~19890607] [1]
82. 1989-06-02[19890602~19890602] [1]
83. 1989-05-10 - 1989-06-03[19890510~19890603] [1]
84. 1989-05-09 - 1989-05-12[19890509~19890512] [1]
85. 1989-05-07[19890507~19890507] [1]
86. 1989-05-07 - 1989-05-23[19890507~19890523] [1]
87. 1989-05-07 - 1989-05-19[19890507~19890519] [1]
88. 1989-05-07 - 1989-05-11[19890507~19890511] [1]
89. 1989-05-07 - 1989-05-10[19890507~19890510] [1]
90. 1989-05-07 - 1989-05-08[19890507~19890508] [1]
91. 1989-05-06[19890506~19890506] [1]
92. 1989-05-06 - 1989-05-17[19890506~19890517] [1]
93. 1989-05-06 - 1989-05-12[19890506~19890512] [1]
94. 1989-05-05 - 1989-05-16[19890505~19890516] [1]
95. 1989-04-25 - 1989-05-18[19890425~19890518] [1]
96. 1989-03-29 - 1989-04-18[19890329~19890418] [1]
97. 1989-03-21 - 1989-04-05[19890321~19890405] [1]
98. 1989-03-17[19890317~19890317] [1]
99. 1989-03-16 - 1989-05-07[19890316~19890507] [1]
100. 1989-03-09 - 1989-04-24[19890309~19890424] [1]
101. 1989-03-09 - 1989-03-18[19890309~19890318] [1]
102. 1989-03-07 - 1989-03-10[19890307~19890310] [1]
103. 1989-03-02 - 1989-03-30[19890302~19890330] [1]
104. 1989-02-16 - 1989-03-29[19890216~19890329] [1]
105. 1989-02-15 - 1989-11-23[19890215~19891123] [1]
106. 1989-01-31 - 1989-03-16[19890131~19890316] [1]
107. 1988[19880101~19881231] [1]
108. 1988-9[19880901~19880930] [1]
109. 1988-8[19880801~19880831] [1]
110. 1988-7[19880701~19880731] [1]
111. 1988-11-9[19881109~19881109] [1]
112. 1987[19870101~19871231] [1]
113. 1986-7-24[19860724~19860724] [1]
114. 1985-05-21[19850521~19850521] [1]
115. 1985-02-13 - 1985-05-21[19850213~19850521] [1]
116. 1985-02-13 - 1985-02-19[19850213~19850219] [1]
117. 1982-04[19820401~19820430] [1]
118. 1982-04-29 - 1982-07-28[19820429~19820728] [1]
119. 1982-04-28 - 1982-07-27[19820428~19820727] [1]
120. 1982-02-12[19820212~19820212] [1]
121. 1981-12-13[19811213~19811213] [1]
122. 1981-11-24[19811124~19811124] [1]
123. 1981-10-28[19811028~19811028] [1]
124. 1981-03-26[19810326~19810326] [1]
125. 1980-06-07[19800607~19800607] [1]
126. 1980-03-23[19800323~19800323] [1]
127. 1976-6-24[19760624~19760624] [1]
128. 1976-06-29[19760629~19760629] [1]
129. 1976-06-24 - 1989-05-06[19760624~19890506] [1]
130. 1976-06-17 - 1976-06-29[19760617~19760629] [1]
131. 1975-06-02 - 1976-06-29[19750602~19760629] [1]
132. 1971-01-01 - 1989-01-01[19710101~19890101] [1]
133. 1969[19690101~19691231] [1]

Number in brackets is a number of all objects which metadata description contains given attribute value.

1. “I was happy at the time when the wall fell and to be at a conference in Berlin and to represent my university, where I then worked as a Ph.D. candidate. My university was the University of Stuttgart and I was in Berlin from 7th to 12th, November. On the evening of November 9th, we were invited to dinner, and since the conference came to an end late, we went to the hotel by minibus. While preparing for the conference dinner, I saw the message in ZDF and the celebrations in the German Parliament. I then went immediately to the place where the dinner was. I told my colleagues, from the conference, what had been shown on television, and a colleague said, ‘Well, what nonsense, something like that does not happen over here.’ Of course, I asked for directions to Friedrichstrasse and instructions on how to get there. Because much of the footage shown on television was about Friedrichstrasse and not about the Brandenburg Gate, and so that is where I wanted to go. A German colleague then told me ‘Marinos, you are a foreigner, you do not know your way here, if there is something going on here, and if it is true, what you just told us, then Friedrichstrasse is not the place, it’s Brandenburger Tor. Anyway, I’ll take you there.’ We then immediately went there when the People’s Police of the DDR begun firing water on some demonstrators that were on the wall. And once, they had stopped - because the first protesters who were there were hooligans - we climbed - we belonged to the first who went up there. We were on the wall at least four to five hours and we have seen the first moments, until even the first protesters from the Western side skipped over. Well, it was an experience, an unique experience in life and unforgettable. After that we went back to go to the hotel, from where we heard and saw many things, many East Germans from the road - Volks…I do not know now how the great avenue in Berlin is called Volksdum Damm, or something like that, and we met a few people, with whom we had a beer, and they told us about their experiences. I distinctly remember a young priest, a Protestant priest, with whom we spent the first hours, and around 5 o’clock in the morning, we went to bed for an hour or two. The next day we continued with the conference. And, it was normal, yet a conference, but somehow another conference this day - because everyone was so excited and happy about this event. The objects that I have here, are the proceedings of the conference, in which I took part - this is the list of all participants. A Special and unique object is the newspaper - a special print of the BZ, from the early hours of 10th November, where it was provided free of charge on the road. I took one and how you can see all participants of the conference signed as a memento. Especially, on the very first page in the first line a Greek quotation from a Greek professor who worked in Germany, says ‘With the hope that the wall in your home country may fall one day, too.’” [1]
2. Zum 1. Mai 1989 sollte die Schulklasse von Günter Paul Peters ein Plakat gestalten und der damals 16jährige Günter hat sich freiwillig dafür gemeldet, was nicht oft passierte. Er hatte zuvor in der Zeitung die Losungen und insbesondere die Durchnummerierung der Losungen der SED gelesen und schon kam die Idee für das Plakat: nur die Nummern der Losungen hinzuschreiben ohne ihre Aussage.Am 30.4., einem Sonntag, erzählte er seiner Mutter von der Idee. Diese fand seine Idee gut, hatte jedoch auch etwas Angst vor den Konsequenzen. Dennoch haben beide gemeinsam über Nacht das Banner erstellt, Buchstaben und Nummer feinsäuberlich ausgeschnitten und aufgeklebt.Auf der Demonstration hat Günter Paul Peters mit seinen Schulkameraden das Banner getragen. Es gab viele Lacher. Kurz vor der Tribüne kamen zivile Personen auf sie zu und meinten, dass sie das Plakat runter nehmen sollen, was sie daraufhin auch taten. Günter Paul Peters war darauf vorbereitet und hat gefragt: "Wisst ihr die Losung nicht auswendig?". Außerdem hinterfragte er, warum die Losungen durchnummeriert sind. Am Ende der Diskussion durfte er sein Banner wieder zeigen.Im Anschluss musste der Schuldirektor einen Bericht ans Ministerium schreiben. Er hatte vorab mit Schülern, den Klassenratsvorsitzenden, dem Kulturbeauftragte und auch Günter Paul Peters geredet und die Aktion schließlich dem Ministerium gegenüber als Gedankenlosigkeit hingestellt, da er keine Lust auf Ärger hatte bzw. die Schüler auch beschützen wollte.Die Mutter war froh, dass Günter abends nach Hause kam und überrascht, dass die Schüler das Banner nochmal zeigen durften. Sie war auch ein bisschen stolz, dass ihr Sohn die Personen kleingeredet hat.Günter Paul Peters hat später Mathematik studiert.Objekte: Banner: "Wir unterstützen die Losungen Nr. 11, 21, 41 des ZK der SED zum 1. Mai 1989" Titelblatt der "Junge Welt. Organ des Zentralrats der FDJ" vom 6.4.1989. [1]
3. Zum 02. November 1989 wurde Frank Drauschke, der in Berlin-Weißensee lebte, als Bausoldat nach Pasewalk eingezogen. Dadurch war er bei den historischen Ereignissen zur Demonstration am 04. November auf dem Alexanderplatz und zum Fall der Mauer am 09. November nicht in Berlin. Während seiner Grundausbildung in Pasewalk haben die Bausoldaten gemeinsam die Aktuelle Kamera geguckt. Sie haben auch die Pressekonferenz mit Günther Schabowski am 09. November gesehen, wussten aber nicht, was die Aussage wirklich bedeutete. Am 10. November kamen sie nach dem Marschieren zurück und hörten erstaunt die Berichte über die Öffnung von neuen Grenzübergängen. Sie glaubten, sie waren im falschen Film. Normalerweise musste man während der Dienstzeit seinen Personalausweis abgeben und hatte nur noch den Wehrdienstausweis bei sich. Frank Drauschke tat dies jedoch wie viele andere nicht, sodass er den Ausweis seinen Eltern am 12.11.1989 mitgeben konnte, die ihm ein Visum einstempeln ließen. Am 19. November gab es den ersten Ausgang für den Ort Pasewalk und Umgebung. Frank Drauschke wurde von Freunden abgeholt und gemeinsam fuhren sie unerlaubterweise nach Berlin. Der erste Weg war natürlich in Zivil über den Grenzübergang Bornholmer Straße, wo Frank Drauschke als Kind gewohnt hatte, nach Westberlin. Die Ausgänger hätten um 24 Uhr wieder in der Kaserne zun sein. Allerdings verfuhr sich der Fahrer mehrfach auf der Autobahn, sodass sie erst um 3 Uhr nachts zurück kehrten. Die Ausweise wurden versteckt und die Zuspätkommer erzählten, sie wären im Nachbarort auf einer Hochzeit gewesen, hätten zu viel getrunken und in die Kaserne laufen müssen. Der Spieß akzeptierte das in gewisser Weise als Entschuldigung, den Bausoldaten wurden „nur“ drei Wochen Ausgangs- und Urlaubssperre auferlegt.In der Folgezeit versuchten nun alle aktiv, in eine Art Zivildienst versetzt zu werden. Der Kompaniechef der Baueinheit 15, Major Thurm, verlas ein Fernschreiben, in dem stand, dass die Bausoldaten der Einheit am 04.12.1989 über Prenzlau ins Gesundheitswesen versetzt werden sollten. Am 04.12. 1989 wurden 60 Bausoldaten jedoch nicht nach Prenzlau, sondern in ein Betonwerk in Götschendorf gebracht. In der ersten Nacht (es gab ein 3-Schicht-System) streikten einige Bausoldaten und verfassten Beschwerdebriefe. Am nächsten Tag legten sie die Beschwerden Offizieren aus Berlin vor, die sie beruhigten, es handle sich nur um eine Übergangssituation. Darauf willigten die Soldaten ein, bezogen die überfüllten Unterkünfte und arbeiteten zwei Wochen im 3-Schicht-System. Im Anschluss wurden zuerst die Bausoldaten, die gestreikt hatten, fernab ihrer Heimatorte, versetzt. Frank Drauschke sollte sich im Krankenhaus Demmin melden. Vor seiner Reise dorthin fuhr er nach Berlin und schmiss den Sack mit Uniformen auf den Dachboden seiner Eltern, wo er 25 Jahre lang lag. Er trat seinen Dienst in Demmin an, wurde jedoch gleich weiter nach Tutow in ein Alters- und Pflegeheim versetzt. Dort arbeitete er bis Ende Januar als Heizer. Danach bemühte er sich erfolgreich, ins Krankenhaus Berlin-Weißensee versetzt zu werden. Seinen Dienst dort trat er am 01.02.1990 an und blieb bis zum 31.08.1990. Zu diesem Termin hatte er seine vorzeitige Entlassung beantragt, um ab 1. September 1990 Abitur in der EOS ''Carl von Ossietzky'' in Berlin-Pankow machen zu können. [1]
4. Zum 02. November 1989 wurde Frank Drauschke, der in Berlin-Weißensee lebte, als Bausoldat nach Pasewalk eingezogen. Dadurch war er bei den historischen Ereignissen zur Demonstration am 04. November auf dem Alexanderplatz und zum Fall der Mauer am 09. November nicht in Berlin. Während seiner Grundausbildung in Pasewalk haben die Bausoldaten gemeinsam die Aktuelle Kamera geguckt. Sie haben auch die Pressekonferenz mit Günther Schabowski am 09. November gesehen, wussten aber nicht, was die Aussage wirklich bedeutete. Am 10. November kamen sie nach dem Marschieren zurück und hörten erstaunt die Berichte über die Öffnung von neuen Grenzübergängen. Sie glaubten, sie waren im falschen Film. Normalerweise musste man während der Dienstzeit seinen Personalausweis abgeben und hatte nur noch den Wehrdienstausweis bei sich. Frank Drauschke tat dies jedoch wie viele andere nicht, sodass er den Ausweis seinen Eltern am 12.11.1989 mitgeben konnte, die ihm ein Visum einstempeln ließen. Am 19. November gab es den ersten Ausgang für den Ort Pasewalk und Umgebung. Frank Drauschke wurde von Freunden abgeholt und gemeinsam fuhren sie unerlaubterweise nach Berlin. Der erste Weg war natürlich in Zivil über den Grenzübergang Bornholmer Straße, wo Frank Drauschke als Kind gewohnt hatte, nach Westberlin. Die Ausgänger hätten um 24 Uhr wieder in der Kaserne zun sein. Allerdings verfuhr sich der Fahrer mehrfach auf der Autobahn, sodass sie erst um 3 Uhr nachts zurück kehrten. Die Ausweise wurden versteckt und die Zuspätkommer erzählten, sie wären im Nachbarort auf einer Hochzeit gewesen, hätten zu viel getrunken und in die Kaserne laufen müssen. Der Spieß akzeptierte das in gewisser Weise als Entschuldigung, den Bausoldaten wurden „nur“ drei Wochen Ausgangs- und Urlaubssperre auferlegt.In der Folgezeit versuchten nun alle aktiv, in eine Art Zivildienst versetzt zu werden. Der Kompaniechef der Baueinheit 15, Major Thurm, verlas ein Fernschreiben, in dem stand, dass die Bausoldaten der Einheit am 04.12.1989 über Prenzlau ins Gesundheitswesen versetzt werden sollten. Am 04.12. 1989 wurden 60 Bausoldaten jedoch nicht nach Prenzlau, sondern in ein Betonwerk in Götschendorf gebracht. In der ersten Nacht (es gab ein 3-Schicht-System) streikten einige Bausoldaten und verfassten Beschwerdebriefe. Am nächsten Tag legten sie die Beschwerden Offizieren aus Berlin vor, die sie beruhigten, es handle sich nur um eine Übergangssituation. Darauf willigten die Soldaten ein, bezogen die überfüllten Unterkünfte und arbeiteten zwei Wochen im 3-Schicht-System. Im Anschluss wurden zuerst die Bausoldaten, die gestreikt hatten, fernab ihrer Heimatorte, versetzt. Frank Drauschke sollte sich im Krankenhaus Demmin melden. Vor seiner Reise dorthin fuhr er nach Berlin und schmiss den Sack mit Uniformen auf den Dachboden seiner Eltern, wo er 25 Jahre lang lag. Er trat seinen Dienst in Demmin an, wurde jedoch gleich weiter nach Tutow in ein Alters- und Pflegeheim versetzt. Dort arbeitete er bis Ende Januar als Heizer. Danach bemühte er sich erfolgreich, ins Krankenhaus Berlin-Weißensee versetzt zu werden. Seinen Dienst dort trat er am 01.02.1990 an und blieb bis zum 31.08.1990. Zu diesem Termin hatte er seine vorzeitige Enlassung beantragt, um ab 1. September 1990 Abitur in der EOS ''Carl von Ossietzky'' in Berlin-Pankow machen zu können. [1]
5. Zum 02. November 1989 wurde Frank Drauschke, der in Berlin-Weißensee lebte, als Bausoldat nach Pasewalk eingezogen. Dadurch war er bei den historischen Ereignissen zur Demonstration am 04. November auf dem Alexanderplatz und zum Fall der Mauer am 09. November nicht in Berlin. Während seiner Grundausbildung in Pasewalk haben die Bausoldaten gemeinsam die Aktuelle Kamera geguckt. Sie haben auch die Pressekonferenz mit Günther Schabowski am 09. November gesehen, wussten aber nicht, was die Aussage wirklich bedeutete. Am 10. November kamen sie nach dem Marschieren zurück und hörten erstaunt die Berichte über die Öffnung von neuen Grenzübergängen. Sie glaubten, sie waren im falschen Film. Normalerweise musste man während der Dienstzeit seinen Personalausweis abgeben und hatte nur noch den Wehrdienstausweis bei sich. Frank Drauschke tat dies jedoch wie viele andere nicht, sodass er den Ausweis seinen Eltern am 12.11.1989 mitgeben konnte, die ihm ein Visum einstempeln ließen. Am 19. November gab es den ersten Ausgang für den Ort Pasewalk und Umgebung. Frank Drauschke wurde von Freunden abgeholt und gemeinsam fuhren sie unerlaubterweise nach Berlin. Der erste Weg war natürlich in Zivil über den Grenzübergang Bornholmer Straße, wo Frank Drauschke als Kind gewohnt hatte, nach Westberlin. Die Ausgänger hätten um 24 Uhr wieder in der Kaserne zun sein. Allerdings verfuhr sich der Fahrer mehrfach auf der Autobahn, sodass sie erst um 3 Uhr nachts zurück kehrten. Die Ausweise wurden versteckt und die Zuspätkommer erzählten, sie wären im Nachbarort auf einer Hochzeit gewesen, hätten zu viel getrunken und in die Kaserne laufen müssen. Der Spieß akzeptierte das in gewisser Weise als Entschuldigung, den Bausoldaten wurden „nur“ drei Wochen Ausgangs- und Urlaubssperre auferlegt. In der Folgezeit versuchten nun alle aktiv, in eine Art Zivildienst versetzt zu werden. Der Kompaniechef der Baueinheit 15, Major Thurm, verlas ein Fernschreiben, in dem stand, dass die Bausoldaten der Einheit am 04.12.1989 über Prenzlau ins Gesundheitswesen versetzt werden sollten. Am 04.12. 1989 wurden 60 Bausoldaten jedoch nicht nach Prenzlau, sondern in ein Betonwerk in Götschendorf gebracht. In der ersten Nacht (es gab ein 3-Schicht-System) streikten einige Bausoldaten und verfassten Beschwerdebriefe. Am nächsten Tag legten sie die Beschwerden Offizieren aus Berlin vor, die sie beruhigten, es handle sich nur um eine Übergangssituation. Darauf willigten die Soldaten ein, bezogen die überfüllten Unterkünfte und arbeiteten zwei Wochen im 3-Schicht-System. Im Anschluss wurden zuerst die Bausoldaten, die gestreikt hatten, fernab ihrer Heimatorte, versetzt. Frank Drauschke sollte sich im Krankenhaus Demmin melden. Vor seiner Reise dorthin fuhr er nach Berlin und schmiss den Sack mit Uniformen auf den Dachboden seiner Eltern, wo er 25 Jahre lang lag. Er trat seinen Dienst in Demmin an, wurde jedoch gleich weiter nach Tutow in ein Alters- und Pflegeheim versetzt. Dort arbeitete er bis Ende Januar als Heizer. Danach bemühte er sich erfolgreich, ins Krankenhaus Berlin-Weißensee versetzt zu werden. Seinen Dienst dort trat er am 01.02.1990 an und blieb bis zum 31.08.1990. Zu diesem Termin hatte er seine vorzeitige Enlassung beantragt, um ab 1. September 1990 Abitur in der EOS ''Carl von Ossietzky'' in Berlin-Pankow machen zu können. [1]
6. Zeitungsausschnitte zu Aktivitäten der Bürgerbewegung in Königs Wusterhausen [1]
7. Zeitungen zum Mauerfall Objekte: - BZ vom 11. November 1989 - Berliner Morgenpost vom 11. November 1989 - Berliner Illustrierte Zeitung vom 19. November 1989 - Berliner Morgenpost 13. November 1989 - Berliner Morgenpost 15. November 1989 - Berliner Morgenpost vom 22. Dezember - Berliner Illustriere Zeitung, 31. Dezember 1989 - Sonderausgabe der Berliner Zeitung zur Geschichte der Mauer, 12. August 1991 [1]
8. Zeitung "Demokratie Jetzt", Ausgabe November 1989, Nr. 3 [1]
9. Zeitschrift "Berlin Bulletin" zum Mauerfall, 17.11.1989. [1]
10. Wir wohnen in Berlin-Lichtenrade unweit der Mauer, die auch durch ein Waldstück, die sogenannte Nachtbucht verlief. Nach dem 9. November 1989 haben meine Tochter und ich dort dieses Stück Mauer heraus gehauen. Es war sehr ruhig in dem Wald, die Klopfgeräusche klangen umso lauter, und wir hatten keine Vorstellung, ob sich auf der anderen Seite der Mauer noch Grenzschützer oder Polizisten befanden. Objekte: - Mauerstück - Fotografien von den "Mauerspechten" [1]
11. Wir kommen aus Markkleeberg bei Leipzig. Am 2. Oktober 1989 erlebte ich die Demo in der Leipziger Innenstadt als „Zaungast“. Die Polizeiaufgebote in der Stadt ängstigten mich, ich fühlte mich beobachtet und erlebte die Situation als sehr angespannt. Eine Woche später, am 9. Oktober, habe ich meinen Vater in Freiburg im Breisgau besucht. Er feierte seinen 80. Geburtstag. Meine beiden älteren Söhne, die zu dieser Zeit in Leipzig studierten, begleiteten mich. Den ganzen Tag saßen wir alle gespannt vor dem Fernseher und beobachteten die Situation. Es war alles sehr emotionsgeladen. Mein Mann war mit unserem dritten Sohn zu Hause in Leipzig geblieben. Uns war klar, wenn es zu blutigen Auseinandersetzungen gekommen wäre, wären unsere großen Söhne im Westen geblieben. Aber zum Glück verlief der Abend anders: Wir lagen uns alle in den Armen und feierten, dass die ganze Sache friedlich abgelaufen ist. Zurück in Leipzig, sind wir jeden Montag mit den Demonstrationen gelaufen. Die Situation damals war ein absoluter Ausnahmezustand. Alles, was vorher wichtig erschien, war plötzlich unwichtig. Das persönliche Kulturleben beispielsweise lag „brach“ - ich ging kaum noch ins Konzert. Am Tag des Mauerfalls hatte ich Dienst als Hebamme im Krankenhaus. Im Dienst habe ich es gar nicht so richtig mitbekommen, erst während der Heimfahrt mit dem Bus war alles so „aufgeregt“, alle sprachen miteinander und freuten sich. Gleichzeitig gab es eine ganz große Unsicherheit, man wusste nicht, in welche Richtung das geht. Die Zeit danach, vor allem die unsicheren Arbeitsbedingungen, waren dann schon ernüchternd. Ich verlor meine Stelle und ging zum Arbeiten in den Westen. Fotos haben wir damals nicht gemacht und auch sonst habe ich kein Objekt, das ich zum Projekt beisteuern kann. [1]
12. Wimpel Latvia Youth Camp Sigulda Riga 1988. [1]
13. West-Berliner Stadtplan der französischen Mauerkünstlerin Nicole Montéran. [1]
14. Wahlaufkleber der CDU „Keine sozialistischen Experimente!“ zur ersten freien Volkskammerwahl am 18. März 1990 [1]
15. Vollkornbrot in Dose gebacken und thermisch haltbar gemacht. Konservenbüchse mit 500g Vollkornbrot. Verzehranleitung: Zum Verbrauch muss der Deckel und Boden herausgeschnitten, das Brot herausgedrückt und abgeschnitten werden. Das Brot wurde stets im Kühlschrank gelagert und die Verpackung nie geöffnet. VEB Großbäckerei Pasewalk. Inhalt 500g, TGL-V 40190. Ablaufdatum: 1991. [1]
16. Vilia Fotokamera mit Tasche. Den russischen Smenas sehr ähnliche Kamera, wurde aber in Weißrussland gefertigt und stellt ein eigenständiges Modell dar. Die Kamera wird mit einem 35mm Film und einem Blitz betrieben. Das Spannen des Verschlusses ist mit dem Filmtransport gekuppelt, das heißt Mehrfachbelichtungen sind nicht möglich. Die Vilia besitzt ein Triplet 4/40mm Objektiv mit 40mm Weitwinkel. Außerdem gibt es eine sogennante "Bulb"-Einstellung für sehr lange Aufnahmen. Der Sucher hat unten eine Reihe von Wettersymbolen, die für einen Blendenwert stehen. Wenn die Blende verstellt wird, erscheint ein weißer Punkt unter dem entsprechenden Wettersymbol. Die Kamera stammt aus dem Besitz von Frank Drauschke, der am 2.11.1989 als Bausoldat nach Pasewalk eingezogen wurde und daher erst 'illegalerweise' am 19.11.1989 über die Grenzübergangsstelle Bornholmer Straße zum ersten Mal nach Westberlin gehen konnte. Als Kind hatte er 300 m entfernt davon gewohnt und immer gedacht, dass er nur als Rentner die Chance haben würde, die Bornholmer Straße weiter nach Westen zu gehen. [1]
17. Umweltblätter - Infoblatt des Friedens- und Umweltkreises Zionskirchgemeinde Griebenowstraße 16, Berlin. Innerkirchliche Information. Aus der großen Reihe kleiner Klassiker. Augenzeugenberichte aus Leipzig u.v.m. [1]
18. Tage und Nächte nach dem 7. Oktober 1989 in Berlin/DDR - Gedächtnisprotokolle von Verhafteten. 47 Seiten. Hrsg.: Die Grünen. [1]
19. Sektkorken einer Flasche, die mitten in der Nacht in einer Wohnung von West- und Ost-Berlinern gemeinsam getrunken wurde. Danach zogen sie gemeinsam nach Kreuzberg zum Feiern. [1]
20. Seit Oktober 1989 nahmen ich und meine Frau an jeder Montagsdemonstration teil und hatten meist ein oder mehrere Transparente dabei. Darauf stand zum Beispiel auf die Wahl bezugnehmend „Wer die PDS wählt, wählt den Bürgerkrieg“ oder am 11. Dezember 1989 „SED auflösen Deutschland vereinen“. Viele der Sprüche wurden später kopiert und tauchten abgewandelt wieder auf. Zu einem Transparent mit der Aufforderung zu einem Volksentscheid zur Wiedervereinigung kam ein junger Mann, vielleicht ein Vertreter des Neuen Forums, auf uns zu und sprach sich gegen dieses Transparent aus. Auf der Demonstration am 12. Februar 1990 trugen wir ein Transparent mit der Aufschrift „Kommt die D-Mark bleiben wir, kommt sie nicht, geh'n wir zu ihr“ in Anspielung auf die andauernde Ausreisewelle. Eine Fotografin sprach uns darauf an und hielt uns auf einem Bild fest. Am nächsten Tag erschien das Foto groß auf dem Titelblatt der Frankfurter Allgemeinen Zeitung und ist heute auch in einem Schulbuch abgebildet, wie uns eine Nichte erzählte. Es war auch in der Tagesschau zu sehen. Die Stimmung war immer noch brenzlig. Es war noch nicht so sicher, ob die D-Mark kommen wird, es äußerten sich noch nicht viele Demonstrationsteilnehmer dazu. Später suchten und besuchten uns Journalisten der ZDF-Sendung WISO und interviewten uns anlässlich der Währungsunion zu dem Transparent und unserer Meinung. Nach dem 12. Februar trugen wir dann ein Transparent „Deutschland einig Vaterland“. Bis zur deutschen Einheit gingen wir regelmäßig auf die Montagsdemonstrationen. Außerdem veröffentlichte ich immer wieder Kommentare und offene Briefe an der Litfaßsäule auf dem Augustusplatz - eine im Herbst '89 eingerichtete Säule zum Informations- und Meinungsaustausch. Darunter war auch ein Schreiben zur Unterstützung des Zehn-Punkte-Programms von Helmut Kohl, welches ich im Betrieb aushängte und das von vielen Kollegen unterschrieben wurde. Dieses Schreiben habe ich von Westberlin aus ans Bundeskanzleramt geschickt. Am 4. Dezember 1989 machte ich eine Eingabe beim Direktor meines Betriebes VEB Galvanotechnik: Ich forderte die Schließung des SED-Betriebsbüros und keinen Einzug des Neuen Forum in den Betrieb. Ansonsten hätten alle politischen Gruppierungen und Parteien das Recht gehabt, in den Betrieb einzuziehen. Bei den Fotos handelt es sich um Bildschirmbilder aus der von mir zusammengestellten DVD. [1]
21. Schallplatte mit der Aufnahme eines Konzerts von Daniel Barenboim und den Berliner Philharmonikern, aufgenommen zum Mauerfall 1989. [1]
22. Philipp Lengsfeld war Schüler der EOS „Carl von Ossietzky“ und engagierte sich in der Reform- und Oppositionsbewegung in der DDR, unter anderem im Bereich des Umweltschutzes. Im Herbst 1988 gehörte er zu den Schülern, die offen für die Solidarnosc-Bewegung in Polen eintraten und Reformen und offene Kritik in der Schule und in der DDR gesamt einforderten. Das Abschlusszeugnis 10. Klasse vom Juli 1988 enthält eine persönliche Bewertung, wo vor allem die kritische Haltung Lengsfelds zwar verklausuliert, aber deutlich betont wird. Das Zeugnis mit der kritischen Bewertung kann als eine letzte Warnung an ihn gelten, seine kritische Haltung aufzugeben. Mit den Aktionen im Herbst 1988 und der „Ossietzky-Schul-Affäre“ kam der Protest zu einem Höhepunkt, es folgte der Schulverweis und der Ausschluss aus der FDJ. [1]
23. Philipp Lengsfeld war Schüler der EOS „Carl von Ossietzky“ und engagierte sich in der Reform- und Oppositionsbewegung der DDR, unter anderem beim Umweltschutz. Im Herbst 1988 gehörte er zu den Schülern, die offen für die Solidarnosc-Bewegung in Polen eintraten und Reformen und offene Kritik in der Schule und in der gesamten DDR einforderten. Mit den Aktionen im Herbst 1988 und der „Ossietzky-Schul-Affäre“ fand der Protest seinen Höhepunkt, es folgten der Schulverweis und der Ausschluss aus der FDJ. Die DDR-Regierung erlaubte im Zuge der Familienzusammenführung die Ausreise in den Westen, da seine Mutter Vera Wollenberger als eine der führenden Oppositionellen, bereits die DDR verlassen hatte. Philipp Lengsfeld verweigerte sich einer dauerhaften Ausreise oder Ausbürgerung und bestand auf einem Visum für 365 Tage mit dem Recht der mehrfachen Wiedereinreise. Am 9. November 1988 verließ er Ost-Berlin über die Friedrichstraße nach West-Berlin, fuhr mit dem Zug nach Hoek van Holland, und von dort mit der Fähre nach Großbritannien. Dort besuchte er in Cambridge die Schule. Eigentlich plante er die Rückkehr in die DDR zum Ende des Schuljahres in Großbritannien, im Sommer 1989. Aufgrund der politischen Lage erschien eine Rückkehr aber nicht sinnvoll, er beantragte eine Verlängerung des Visums und auch einen westdeutschen Reisepass. Obwohl die Staatssicherheit intern auf ein Einreiseverbot und damit einer faktischen Ausbürgerung drängte, wurde diese aus politischen Gründen abgelehnt. Da im November 1989 die Rehabilitierung an der Ossietzky-Schule im Gange war und die Wiederzulassung an der Schule erfolgte, verließ er Cambridge am 7. November 1989, um nach Ost-Berlin zurückzukehren. Die Abfahrt erfolgte mit dem Zug nach Harwich, da der Zug jedoch Verspätung hatte, verpasste er die Abfahrt der Fähre. Den Abend verbrachte er in einem Hotel in Norwich, wo er am Abend des 9. November im Fernsehen im Hotel den Mauerfall in Berlin erlebte. Am nächsten Tag verließ er Großbritannien mit der Fähre nach Hoek van Holland, fuhr mit dem Zug weiter und kam in Oebisfelde in die DDR-Grenzkontrolle, die seine Wiedereinreise mit dem Hinweis ablehnte, das Visum sei abgelaufen. Nach einem Disput ließ der Vorgesetze ihn passieren, es folgte die Weiterfahrt nach Berlin und die Rückkehr nach Ost-Berlin über die Friedrichstraße, wo fanden keine geregelten Kontrollen mehr stattfanden. Am Montag, den 12. November besuchte er wieder die Ossietzky-Schule. Sein Reisepass enthält außerdem das Visum vom 14. November 1989, das zur mehrfachen Ausreise berechtigte, und die zahlreichen Kontrollstempel aus dem Winter 1989/90. [1]
24. Neun Aufkleber: - „Neues Forum“ - „Initiative Frieden und Menschenrechte“ – Bündnis 90 - „Bündnis 90, Grüne, UFV“ – Unabhängiger Frauenverband - „Parlamentarische Demokratie ja. Parteien-Herrschaft nein.“ – Bündnis 90/Die Grünen - „Radio 100“ - „Keine sozialistischen Experimente!“ – CDU - „Oh, frische Bohnen!“ - Tschibo - „Entfassungsverwurf“ - „D / DDR“ [1]
25. Neues Deutschland - Verschiedene Ausgaben zwischen dem 27.10. und 30.11.1989. Organ des Zentralkomitees der SED. "Proletarier aller Länder, vereinigt euch!". [1]
26. Mein kurz vor meinem 16. Geburtstag im Jahre 1986 ausgestellte Personalausweis dokumentiert mit vielen Stempeln die historischen Ereignisse zum Ende der DDR. Dazu gehören meine Reisen nach Ungarn und die CSSR 1986-1988 und in die Sowjetunion am 05.08.1989 sowie das Ausreisevisum nach dem Mauerfall ausgestellt am 12.11.1989 und die dazugehörigen Stempeln der Grenzübergangsstellen nach Westberlin. Da ich am 2.11.1989 als Bausoldat nach Pasewalk eingezogen wurde, konnte ich erst 'illegalerweise' am 19.11.1989 über die Grenzübergangsstelle Bornholmer Straße zum ersten Mal nach Westberlin gehen. Als Kind hatte ich 300 m entfernt davon gewohnt und immer gedacht, dass ich nur als Rentner die Chance haben würde die Bornholmer Straße weiter nach Westen zu gehen. Im Personalausweis gibt es von diesem Tag die Stempel des Grenzübertritts und den Poststempel für die 100 DM Begrüßungsgeld vom Postamt in der Osloer Straße in Berlin-Wedding. Außerdem gibt es noch Stempel für den Umtausch von 15 Mark 1:1 in DM und 200 Mark, 100 M 1:1, 100 M 1:5, in DM sowie den Stempel von der Kontoanmeldung vom 26.06.1990 für die Währungsunion. [1]
27. Karikatur „Entfassungsverwurf“ nachdem vom Zentralen Runden Tisch in der DDR gemeinsam erarbeitete Verfassungsentwurf von den konservativen Parteien zur Makulatur gemacht wurde [1]
28. Joachim Stoff lebt in Zeuthen, der ehemalige Filmproduzent war ein Mitbegründer des Neuen Forums. Am 1. November 1989 beantragte er eine Demonstration bei der Volkspolizeistelle, die genehmigt wurde und mit zahlreichen Teilnehmern stattfand. Das Dokument ist der maschinenschriftlich ausgefüllte Antrag. Objekte: Antrag des Neuen Forums Zeuthen für einen Schweigemarsch in Königs Wusterhausen Flugblatt zum Hierbleiben nach der Maueröffnung Mitteilungsblatt über eine Ausstellung „20 Jahre nach der Wende“ über die Lebenswege aus der gesamten Oppositionsbewegung am Ende der DDR. [1]
29. Joachim Stoff lebt in Zeuthen, der ehemalige Filmproduzent war Mitbegründer des Neuen Forums. Am 1. November 1989 beantragte er bei der Volkspolizeistelle eine Demonstration in Königs Wusterhausen. Die Demonstration wurde genehmigt und zahlreichen Menschen nahmen daran teil. Das Dokument ist ein Transparent von dieser Demonstration mit Parolen von der Demonstration auf dem Alexanderplatz am 4. November. Einige Losungen von der Berlin-Demo am 4. 11. 89: DDR – wegen Inventur geöffnet Reformbrot für die Stasi-Kantine Nicht Phrasnost, sondern Glasnost Wer das Volk jahrelang belog, der hat's nun schwer mit Dialog Stell Dir vor es ist Sozialismus und keiner geht weg Wir sind das Volkspolizeistelle Bleibe im Lande und wehre Dich redlich Hört endlich auf zu lügen: die Wende kam vom Volk und nicht von der SED Reformieren statt deformieren Zu viele Wölfe von gestern im Schafspelz der Reformer von heute Dem Land ein neues Antlitz – ohne Kalk aus Wandlitz Oktoberrevolution 89 Sägt die Bonzen ab – lasst die Bäume stehen Schuld ohne Sünde – Genossen? [1]
30. Ingeborg Leisterer, aktiv im Protest gegen die Wahlfälschungen bei den Kommunalwahlen vom 7. Mai 1989 in Königs Wusterhausen, erhielt von einer Freundin aus Erfurt die Abschrift der dortigen Wahlergebnisse und einen Protestbrief des evangelischen Ministeriums in Erfurt an den Nationalrat der Nationalen Front gegen die Wahlfälschungen. Objekte - Abschrift der Wahlergebnissen - Protestbrief vom 11.5.1989 mit Anlage [1]
31. Ingeborg Leisterer, Aktivistin von 1989 in der Kreuzkirche in Königswusterhausen, war auch über 1989 hinaus politisch aktiv, u.a. gegen Rechtsradikalismus und den Golfkrieg. Objekte: - Zeitungsartikel vom 15.2.1991 aus dem „Dahme-Kurier“ - Zeitungsartikel vom 22.1.1992 aus der Märkischen Allgemeinen - Zeitungsartikel vom 16.1.1993 in der Berliner Morgenpost - Foto von Ingeborg Leisterer mit Demonstrationsschild, undatiert [1]
32. Ingeborg Leisterer war mit Mitglied der Unabhängigen Initiativgruppe zu Fragen der Volksbildung in Königs Wusterhausen, die aus den Friedensgebeten in der dortigen Kreuzkirche entstanden war. Dokumente und Briefe setzen sich intersiv mit der Reformbedürftigkeit der Schulbildung in der DDR auseinander. Objekte - Mitschriften - Gedanken, Vorschläge und Forderungen zur Reform des Bildungswesens vom 22.1.1990 - Briefwechsel mit dem Ministerium für Bildung, 25.1.1990-26.2.1990 - Briefe und Dokumente des Aktionsbündnisses Bildungs- und Erziehungsreform e.V. - Protestbrief eines anonymen Bürgers, undatiert - Brief und Postkarte an Ingeborg Leisterer von Sympathisanten, 16./17.2.1990 - Brief des Fernsehens der DDR an Ingeborg Leisterer, 12.2.1990 [1]
33. Ingeborg Leisterer war 1989 in der Kreuzkirche Königs Wusterhausen aktiv. In der Kirchengemeinde gab es Vorbehalte und Diskussionen darüber, wie man sich bei der anstehenden Kommunalwahl am 7. Mai 1989 verhalten sollte. Die Diskussion mit 200 Leuten führte allerdings zu keinem Ergebnis. Im Vorfeld der Wahl wurden die sogenannten „christlichen Kreise“ von der Wahlkommission nach Potsdam eingeladen, um deren Zustimmung zur Wahl zu sichern. Obwohl mit 60-70 Personen eine breite Kritik an den Wahlen bestand, führte die Diskussion zu keinen Ergebnissen. Kurz darauf fand eine ähnliche Versammlung in Zeuthen statt, auf der Ingeborg Leisterer eine Gegenrede vortrug. Trotz der Rede stand am kommenden Tag in der lokalen Zeitung, dass die christlichen Kreise keine Einwände gegen die Wahl hätten, der Verfasser des Artikels war Bürgermeister Oswald. Ungefähr eine Woche nach der Wahl schrieb Ingeborg Leisterer einen Brief an den Bürgermeister, in dem sie um Aufklärung von Unstimmigkeiten bei der Wahl bat, dieser Brief wurde nie beantwortet. Am Tag der Wahl ging Ingeborg Leisterer erst kurz vor Schließung des Wahllokals zur Wahl Sie fragte bei der Wahlkommission nach, wie sie mit „Nein“ stimmen könne. Keiner konnte ihr diesbezüglich Auskunft geben. In der Wahlkabine versuchte sie „Nein“ zu stimmen und bestand darauf, bei der Auszählung dabei zu bleiben. Die Ergebnisse in ihrem Wahllokal waren korrekt, im Hintergrund wurden allerdings viele Telefongespräche geführt, die auf Wahlbetrug deuteten. Die offiziellen Ergebnisse der Wahl wurden anschließend in der „Märkischen Volksstimme“ veröffentlicht. Dokumente: - Rede anlässlich der Einladung christlicher Kreise im Mai 1989 von Ingeborg Leisterer - Brief an den Bürgermeister - Zeitungsausschnitt der „Märkischen Volksstimme“ mit Wahlergebnissen - Unterschriftenliste gegen die Kommunalwahl 1989 [1]
34. Ingeborg Leisterer organisierte seit Mitte Oktober 1989 Friedensgebete in der Kreuzkirche Königswusterhausen, an der ihr Ehemann, Hanns Leisterer, als Pfarrer tätig war. Die Friedensgebete fanden mittwochs 18 Uhr statt. Zum ersten Friedensgebet kamen 250 Personenen, eine Woche später bereits 600. Bürgerbewegungen wie das Neue Forum und der Demokratische Aufbruch nahmen Kontakt auf und an den Veranstaltungen teil. Die Friedensgebete widmeten sich Themen der Volksbildung, der Umwelt, neuen Parteien, Gewerkschaften und der Jugendweihe. Sie dauerten bis in den Februar 1990 an. Zu Beginn wurde das Lied „Gib uns Weisheit, gib uns Mut“ gesungen, es folgten Diskussion und danach die Friedensgebete. Am Ende wurde gemeinsam das Lied „We shall overcome“ angestimmt. Beim 2. und 3. Friedensgebet kam es im Anschluss zu Protestmärschen mit Kerzen, die von der Kirche bis ins Neubaugebiet Königs Wusterhausen und zurück führten. Der Polizei wurden dabei Blumen überreicht und Kerzen auf den Zaun der Stasi gesetzt. Objekte - Entwürfe von Ingeborg Leisterer von Friedensgebeten, deren Texte sie verfasst hat (18.10.1989-24.1.1990) - Predigt und Redeentwürfe zu einem Gedenkgottesdienst 10 Jahre nach 1989 - Kopie eines Fotos mit einem Transparent (bemaltes Laken), das zu mittwöchlichen Friedensgebeten aufruft - Foto vom Gedenkgottesdienst mit aufgehängtem Laken, 1999 [1]
35. In der Nähe des Wohnortes der Familie Grün in Münster war 1938/39 der Vater von Martina Z., Erich S., als Soldat in einem Munitionsdepot der Wehrmacht stationiert. Die Mutter von Jürgen Grün arbeitete dort in der Telefonzentrale und freundete sich mit Erich S. an. Erich S. kehrte nach dem Krieg in seine Heimat Nordhausen zurück, den Kontakt haben beide Familien aber stets aufrechterhalten. Nach dem Tod von Erich S. hat seine Tochter Martina den Kontakt weiter gepflegt und es entwickelte sich ein kontinuierlicher Briefwechsel. Martina Z. versiegelte die Briefe nach Westdeutschland, indem Sie ihre Initialen auf der Briefrückseite über die Klebelinien schrieb. Familie Grün wollte 1985/86 zum ersten Mal in die DDR einreisen, um ihre Freunde in Nordhausen zu besuchen. Dafür beantragte Martina Z. mit ihrem Mann Bernd ein Aufenthaltsvisum für 3 Tage. Die Grenze zu überschreiten, war für die Familie Grün ein bedrückendes Gefühl. Sie mussten aus ihrem Auto aussteigen, selbst Papierschnipsel aus dem Zigarettenfach wurden untersucht – eine einschüchternde Erfahrung, ein Gefühl von Angst. Besonders ungewohnt und negativ empfanden sie den Smog der Trabis und der Braunkohlewerke. Auf der Straße waren noch Mai-Fähnchen und DDR Banner zu sehen. Ihr „West-Auto“ fiel besonders auf, und die Kinder von Martina und Bernd, Marc und Gordon wollten unbedingt damit fahren. Familie Grün hatte Geschenke mitgebracht: Nylonstrümpfe, Bananen, Obst, Kleidung und Spielzeug sowie Granny-Smith-Äpfel, worüber die Familie Z ganz überrascht, da sie die Äpfel vorher nur im Westfernsehen in der Werbung gesehen haben und dachten, es gebe sie gar nicht. Es gab Läden (Exquisit, Intershops) mit Westwaren im Schaufenster, die man aber nur mit Westgeld erwerben konnte und das war für die meisten DDR-Bürger nicht möglich. Bernd Z. war Baggerführer und konnte wegen dieser Arbeit mit einem Sonderausweis auch in eine Sperrzone hinter der Grenze fahren, seine Frau Martina durfte dieses Gebiet nicht betreten. Außerdem hatte er sich für die Arbeit an der Gaspipeline in Sibirien verpflichtet, in erster Linie deshalb, um schneller einen Trabi zu bekommen. Bei der Ausreise der Familie Grün gab es dieselben schikanierenden Grenzkontrollen wie auch schon bei der Einreise. Zum zweiten Mal reiste Familie Grün, diesmal mit den beiden Töchtern Christiane und Julia, am 24.11.1989 in die DDR. Das Visum hatten Martina und Bernd noch vor dem Mauerfall beantragt und es der Familie Grün zugeschickt. Trotz Mauerfall mussten sie den Zwangsumtausch vornehmen und der Reisepass wurde ebenfalls noch abgestempelt. Herr und Frau Grün fragte ihre Freunde Martina und Bernd dann, ob sie nicht mit zu ihnen nach Hause kommen wollen, jetzt wo es möglich war. Sie haben spontan ja gesagt und sich sehr gefreut. Die Rückfahrt und der Aufenthalt im Westen war für alle ein großes emotionales Erlebnis. Martina und Bernd waren überwältigt von den vielen neuen Eindrücken, erkannten jedoch auch die Nachteile. Martina hatte sich durch den Mauerfall mehr Lebensqualität erhofft, doch durch die schwierige Arbeitssituation nach der Wende gab es auch finanzielle Schwierigkeiten. Enttäuscht war sie auch davon, dass viele der früheren Funktionäre wieder leitende Positionen übernommen haben. Der Kontakt zwischen beiden Familien existiert nach wie vor. Dokumente: - 7 Briefe von Martina Z. an Familie Grün (1985,86,88,89) - russische Postkarte von Bernd Z für Martina Z aus Sibirien - Reisepass von Jürgen Grün inkl. Zoll und Devisenerklärung und Zwangsumtausch-Schein 150,00 DM. [1]
36. In Polen verkaufter Beschriftungsaufkleber zur deutschen Wiedervereinigung [1]
37. In Berlin gab es 1989 den neu gegründeten 30er-Rat, ein Gremium der Erweiterten Oberschulen, die viele Demos und Proteste organisiert haben, u.a. der schulfreien Samstag, der kurz nach der Wende bereits durchgesetzt wurde. Am 4.10.1989 fand eine Demo vor dem Reichstag statt, organisiert vom 30er-Rat, aus Anlass einer Bundestagssitzung über die Wiedervereinigung. Während der Demonstration trat der damalige Bildungsminister Jürgen Möllemann aus dem Reichstag, um mit den Demonstranten zu sprechen. Er schlug vor, eine öffentliche Gesprächsrunde zu den Forderungen einzuberufen. Günter Paul Peters, der damals als einer der wenigen Personen einen Computer und Drucker hatte, sollte für diese Gesprächsrunde ein Blatt mit den Forderungen des 30er Rats zur Erhöhung von Stipendien gestalten. Er entwarf das Blatt auf einen Atari ST und druckte es auf einen neuen Nadeldruck aus. "Eigentlich wurde der Protest mit Freundlichkeit erstickt", schildert Günter Paul Peters. Die Diskussion mit Möllemann endete damit, dass dieser sich für Punkt 1 der Forderungen, die Erhöhung des Stipendiums auf 500 DM, nicht zuständig fühlte. Die Forderungen wurden nie durchgesetzt. Objekt: Zettel "Demonstrationsergebnis der Demo 4.1.90 vor dem Reichstag" vom 30er-Rat basisdemokratischer Vereinigung der Berliner EOS [1]
38. Im Januar 1989 bekam Frau Carola Kuschel eine Reise nach Ungarn geschenkt. Ihr Freund war ebenfalls eingeladen, die Reise sollte im September stattfinden. Im Februar des Jahres besuchte Frau Kuschel die Silberhochzeit einer Tante in Westdeutschland. Nach diesem Besuch verfestigte sich der Wunsch aus der DDR auszusiedeln, da sie dort nicht die Freiheit leben konnte, die sie sich wünschte, und beispielsweise wegen Unangepasstheit kein Abitur machen durfte. In der Nacht vor ihrer Ungarn-Reise beschloss Frau Kuschel zusammen mit ihrem Freund in den Westen zu gehen. Sie informierte ihre Eltern über ihr Vorhaben, und diese bestärkten sie in ihrem Entschluss, auch wenn in dieser Nacht viele Tränen flossen. Frau Kuschel überschrieb noch ihrem Bruder den Trabbi, damit der Familie nicht das Auto weggenommen wurde. In Budapest angekommen fuhr das Pärchen mit einem Taxi in die Westdeutsche Botschaft, die jedoch geschlossen war, da es Samstag war. Der Taxifahrer bot an, sie zur Zuglietkirche zu bringen. Er wollte kein Geld für die Fahrt und lud noch weitere junge Ostdeutsche ein, mitzufahren. Frau Kuschel wurde schnell bewusst, dass vor dem Auffanglager der Zuglietkirche auch Stasibeamte warteten. Einer der Stasibeamten befragt auch sie auch gleich und lies erst von ihr ab, als ihr ein tätowiertet Mann zu Hilfe kam, von dem Frau Kuschel annahm, dass er in der DDR viel Zeit im Gefängnis verbracht hat. Drei Tage blieb das Paar im Lager, bis sie einen Platz in einem Reisebus nach Westdeutschland bekamen. Fünf Reisebusse fuhren in einer Kolonne, vorn und hinten von VW-Bussen begleitet. An Raststätten gab es Zwischenstopps, wo Verpflegungsbeutel und Kleidung (Tennissocken) ausgeteilt wurden. Sie fuhren ins Auffanglager nach Deggendorf, wo ein Begleiter sie mit den Worten verabschiedete: „Jetzt kann Honecker seine roten Rüben selber fressen“. Frau Kuschel hörte das mit gemischten Gefühlen, schließlich hatte sie ihre Eltern zurückgelassen. Nach zwei Tagen ging es weiter nach Ehingen in ein stillgelegtes Altersheim eines katholisches Trägers. Dort wurde Frau Kuschel wegen des Verdachts auf Stasi-Mitarbeit vom BND verhört, weil sie in der DDR in einem Jugendtouristenhotel gearbeitet hat. Die These des BND war, dass in der DDR nur Leute an Hotelrezeptionen haben, die Gäste aushorchen sollten. In Ehingen bekamen Frau Kuschel und ihr Freund ein Zugticket nach Heidenheim in der Schwäbischen Alp, wo sie Bekannte hatten. Dort lebten sie neun Monate in einem Gasthof, die Kosten für die Übernachtungen übernahm zum größten Teil die Stadt und so bezahlten sie für eine Übernachtung anstelle von 60 DM nur 12 DM. In Heidenheim meldete sich Frau Kuschel gleich beim Arbeitsamt und erhielt Arbeitslosengeld, das entsprechen ihrem gelernten Beruf als Elektrikerin berechnet wurde. Nach ein paar Tagen hatte sie jedoch bereits einen Arbeitsvertrag bei Bosch, so dass zwischen ihrem Job in der DDR und dem in der BRD nur drei Wochen vergangen waren. Bei Bosch montierte sie am Fließband Kühlschränke – 540 Stück täglich. Zwei Jahre später trennte sich Frau Kuschel von ihrem Freund und kehrte zurück nach Berlin bzw. Oranienburg. Objekte: - Reisepass - Stasivermerke - Kaufvertrag Trabbi - Arbeitsvertrag Bosch [1]
39. Im Dezember 1989 besuchte der Bürgermeister von Mahlow gemeinsam mit dem Bezirksbürgermeister von Tempelhof den Weihnachtsmarkt in Lichtenrade. Der Tempelhofer Pohlezettel berichtete drüber. [1]
40. Im August 1989 trampte Frank Drauschke durch das Baltikum und erfuhr auch von der geplanten Menschenkette von Tallinn über Riga nach Vilnius. Da er zu diesem Zeitpunkt in Lettland war, fuhr er nach Riga und nahm am 23. August 1989 am Baltischen Weg im Zentrum von Riga teil. Seine Fotos zeigen die Menschenkette und die darauf folgende Demonstration am Freiheitsdenkmal in Riga. Später erfuhr er, dass seine erste freie Demonstration auch die größte friedliche Demonstration in der Geschichte gewesen war. Über 2 Millionen Menschen reichten sich am 23. August 1989 um 19 Uhr die Hand und bildeten eine Menschenkette auf einer Strecke von über 600 km durch alle drei baltischen Staaten, die damals noch Sowjetrepubliken waren. Das Signal für die Kette wurde über das Radio gegeben. Sie demonstrierten zum 50. Jahrestag des Hitler-Stalin Paktes für die Wiederherstellung der Unabhängigkeit von Estland, Lettland und Litauen. [1]
41. Ich wohne in der Nähe der ehemaligen deutsch-deutschen Grenze und war mit dabei als bei Mettierzoll am 12. November 1989 morgens die Grenze durchbrochen und die alten Straße wieder eröffnett wurden. Endlich gab es wieder direkte Wege ins östliche Umland. Den Mauerfall am 9. November 1989 verbrachte ich Oldenburg und habe es abends in den Nachrichten erfahren. Es war sehr bewegend und als wir zurück nach Hause gefahren sind, standen auf allen Autobahnbrücken Menschen und winkten den Autos aus der DDR zu. [1]
42. Ich war zur Wendezeit Bauberater in der Gebäudewirtschaft Leipzig KWV (kommunale Wohnungsverwaltung) im Lichtenbergweg 5. In der Gebäudewirtschaft wurden unter anderem Fahnen und Propagandamaterial für Aufmärsche aufbewahrt, beispielsweise zum 1. Mai oder 7. Oktober. Im Januar 1990 wurde dort eine Aufräumaktion gestartet. Ich weiß nicht mehr, ob die Leitung die Aktion startete oder ob es eine Initiative der Arbeiter war. Im Hof lagen nun Fahnen, Fahnenaufstecker, Plakate und anderes SED-Propagandamaterial. So nahm ich einen Fahnenaufstecker vom FDGB und einen von der SED mit. Heute benutze ich die Fahnenaufstecker manchmal, um meine Frau zu necken. Sie hat eine Zinnsammlung und ab und zu schmuggele ich die Fahnenaufstecker dazwischen. Wenn meine Frau merkt, dass sich die Fahnenaufstecker mal wieder verirrt haben, verschwinden diese ganz schnell. Die Drohung, sie wegzuschmeißen, hat sie allerdings bislang nicht wahr gemacht! [1]
43. Ich war Sopran Aushilfe im Leipziger Rundfunkchor. Aus diesem Grund habe ich zum Tag der Deutschen Einheit beim Staatsakt in der Philharmonie mit dem Rundfunkchor gesungen, denn der Rundfunkchor hatte die musikalische Ausgestaltung des Staatsaktes übernommen. Dafür wurde ein Notenheft erstellt mit dem Eingangschor der Bachkantate „Unser Mund sei voll Lachens“ und dem Chor „Die Himmel erzählen die Ehre Gottes“. Da bei dem Staatsakt auch die Deutsche Nationalhymne gesungen wurde, lag dem Notenheft ein Blatt mit dem Text der dritten Strophe „Einigkeit und Recht und Freiheit...“ bei. Dieser Tag war einer der schönsten in meinem Leben, weil meine Familie zuvor durch die Mauer getrennt war und darunter sehr gelitten hat. Überglücklich war ich, die DDR endlich hinter mir lassen zu können. An diesem Tag löste sich meine gesamte Anspannung der 40 Jahre des Lebens in der Diktatur. Ich weinte diesem Staat keine Träne nach. An diesem 3. Oktober lösten sich stattdessen Freudentränen, ausgelöst durch die Musik, die ich singen durfte. Besonders die Bach-Musik mit diesen Textpassagen lösten in mir ein unbeschreibliches Glücksgefühl aus. Für mich war es auch ein besonders großes Erlebnis, bei diesem Ereignis dabei sein zu können. Am Abend des Tages schlenderte ich mit Chorkollegen durch Berlin und habe das große Feuerwerk am Brandenburger Tor erlebt. Es stand auch Polizei dort und am liebsten hätte ich mit den Polizisten getanzt, vor denen ich bis zum entscheidenden 9. Oktober 1989 in Leipzig eher Angst hatte. So glücklich war ich an diesem Tag. [1]
44. Ich war 1989 mit 18 Jahren Mitglied im Friedens- und Umweltkreis St. Joseph Weißensee. Es gab Aufrufe von der “Koordinierungsgruppe Wahlen” um Evelyn Zupke und Mario Schatta vom März 1989, sich als unabhängige Wahlkontrolleure in Berlin-Weißensee bei der Kommunalwahl zu beteiligen. Daraufhin meldete ich mich freiwillig. Wir beteiligten uns an den sogenannten Wahlveranstaltungen mit den Kandidaten der Nationalen Front. So habe ich noch meine handschriftlichen Notizen der Veranstaltung am 9.3.1989 vom Wahlkreis 4 von Berlin-Weißensee. Es ging darum, Informationen über die Wahlen, Wahllokale und Kandidaten zusammen zu tragen. Am 7.5.1989 zur Kommunalwahl trafen sich alle unabhängigen Wahlbeobachter in der Stephanusstiftung in der Albertinenstraße, wir bekamen Überprüfungsformulare und wurden auf die einzelnen Wahllokale aufgeteilt. Ich wurde für das Wahllokal 043a in der Musikschule in der Falkenberger Straße eingeteilt. Nach Schließung der Wahllokale um 18 Uhr ging ich und andere Wahlbeobachter zur Auszählung, wobei es dort beinahe zu voll wurde um rein zu kommen, da eine große Gruppe von Personen in zivil aus der ersten Etage den Raum füllten. Es handelte sich wahrscheinlich um SED Mitglieder oder andere “bestellte” Personen. Die Auszählung verlief relativ reibungslos. In diesem Wahllokal gab es 397 abgegebene Stimmen, davon waren 26 Gegenstimmen und 8 Wahlzettel mit teilweisen Streichungen. Nach der Auszählung ging ich zur Stephanusstiftung zurück und habe die Bögen der Wahlauswertung abgegeben. Die wurden dort ausgewertet, zusammengerechnet und in den folgenden Tagen mit den veröffentlichten Ergebnissen verglichen. Weißensee war der Berliner Bezirk, in dem die Wahlbeobachter eine fast vollständige Abdeckung der Wahllokale erreichen konnten, in 66 von 67 Wahllokalen waren unabhängige Beobachter zugegen. Nach Zählung der unabhängigen Wahlbeobachter gab es 27.680 abgegebene Stimmen, davon waren 46 ungültig, es gab 25.410 “Ja” Stimmen und 2.224 Gegenstimmen. Im offiziellen Ergebnis des “Neuen Deutschland” gab es angeblich 43.042 abgegebene Stimmen, wovon 24 ungültig, 42.007 “Ja” Stimmen und 1.011 Gegenstimmen gewesen sein sollen. Am Abend des 7.11.1989 nahm ich das erste Mal an einer Wahlparty teil. Sie fand in der KVU (Kirche von unten) im Gemeindehaus der Elisabeth Kirche statt. Es war sehr voll und es gab ein großes Gelächter als Egon Krenz, mit seinem Pferdegrinsen, das Wahlergebnis im DDR Fernsehen bekannt gab. Es herrschte allerdings auch etwas Unsicherheit und Angst, da nicht klar war, ob sich nicht draußen Polizei oder Stasi sammeln würden. Es gab auch Gerüchte von Verhaftungen in Leipzig. Anbei ist meine Sammlung von Dokumenten zur unabhängigen Wahlkontrolle: 1. Samisdat: “Wahlfall 89. Eine Dokumentation. URNE, HIER RUHT DIE DEMOKRATIE.” 2. Aufrufe zum Besuch der Wahlveranstaltung inklusive Liste mit Wahlveranstaltungen 3. Notizen von der Wahlveranstaltung, Wahlkreis 4 Weißensee, 9.3.19894. Liste der in den Wahllokalen Berlins ausgezählten Stimmen zur Kommunalwahl 5. Liste des vorläufigen Ergebnis der Kommunalwahlen 1989 im Stadtbezirk Weißensee 6. Eingabe an Abgeordnete bezüglich der Wahlfälschung 7. Aufruf von Mario Schatta vom “Runden Tisch Weißensee” als Zeuge für die Untersuchung der Wahlfälschung beim Generalstaatsanwalt zur Verfügung zu stehen (Ende 1989) 8. Wahlgesetz der DDR vom 24.6.1976 (Gesetzblatt der DDR 1967, Teil 1, Nr. 22, S. 301-308) 9. Foto eines Wahlplakats “7. Mai Wahltag, Arbeite mit, plane mit, regiere mit” [1]
45. Ich stamme aus der ehemaligen BRD. Für das Projekt „Europeana 1989“ habe ich ein Flugblatt des Bündnis 90 zu den 1. freien Volkskammerwahlen mitgebracht, das ich im Frühjahr 1990 in Berlin auf der Straße erhalten habe und die „andere Potsdamer Zeitung“, die ebenfalls 1990 in Potsdam verteilt wurde. Ich interessierte mich aus mehreren Gründen für diese Dokumente: Im Sommer 1989 zeltete ich mit Freunden eine Nacht auf einem der beiden Zeltplätze in Sopron in Ungarn, von dem aus viele Bürger der DDR über Österreich die Grenze übertreten wollten. Ich sprach mit einem ostdeutschen Pärchen aus Karl-Marx-Stadt, die die Grenze überqueren wollten und sich deshalb bereits ihrer Pässe entledigt hatten. Sie hatten große Angst, dabei aufgegriffen zu werden. Nachts wurden leerstehende Zelte und Wohnwagen geplündert. Als Westdeutscher empfand ich die Situation als sehr bedrückend und unwirklich, da ich eine solche Beschränkung der „Bewegungsfreiheit“ nicht kannte. Am Morgen des nächsten Tages sah ich, dass auf einem LKW Ostdeutsche zurückgebracht wurden. Meine Freunde und ich fühlten uns hilflos und verließen schnell den Zeltplatz. Am Wochenende vom 10. bis 12. November 1989 war ich in Westberlin und erlebte die Grenzöffnung am Potsdamer Platz. Dabei verhielten sich die Grenzbeamten der DDR und die Westberliner Polizisten vollkommen hilflos, aber friedlich. Wochenendzeitung „die andere Potsdamer Zeitung“, 7. Ausgabe vom 9. März 1990. Herausgegeben vom Neuen Forum. Flugblatt des Bündnis 90 zur Volkskammerwahl 1990 am 18. März 1990 mit den Spitzenkandidaten für den Wahlkreis Potsdam. [1]
46. Ich machte im Sommer 1989 meinen Abschluss an der Fachschule für Polygraphie am Gutenbergplatz in Leipzig. Am 9. November 1989 wollte ich an der Faschingsfeier der Schule teilnehmen und fuhr daher von Potsdam mit dem Zug nach Leipzig, um bei einer Freundin zu übernachten. Als ich dort vor der Tür stand, fragte die Freundin verwundert, ob ich keine Nachrichten gehört habe. Aber mir war die Faschingsfeier wichtiger, als in den Westen zu fahren, und ich feierte mit einigen wenigen Studienfreunden Fasching (viele waren doch in den Westen gefahren). Aus der Feier wurde ein spontaner Umzug mit selbstgebastelten Transparenten, auf denen u.a. „Wir sind das Volk“ stand. Anschließend fuhr ich wieder nach Potsdam und besuchte erst zwei Wochen später Westberlin, als sich die erste Aufregung gelegt hatte und es etwas ruhiger wurde. Das Foto zeigt meine Studiengruppe aus Leipzig, mit der wir uns am Tag des „Europeana“-Aktionstages am 17. Mai 2014 in Leipzig wiedergetroffen haben. [1]
47. Ich komme aus Leipzig, 1989 war ich 24 Jahre alt. Nach meiner Lehre als Bautischler hatte ich eine Anstellung als Hilfskraft in der Restaurierung im Schloss Machern (bei Leipzig) gefunden. Schon früh entwickelte sich meine humanistisch-pazifistische Weltanschauung. So verweigerte ich im Rahmen der vormilitärischen Ausbildung (für junge Männer üblicher Bestandteil der Berufsausbildung) die Ausbildung an der Waffe. Dies führte im Anschluss an die Lehre dann dazu, dass ich mich als Bausoldat (waffenloser Wehrersatzdienst) mustern ließ. Als aktives Mitglied in der Arbeitsgruppe für Frieden und Menschenrechte reifte später in mir der Entschluss, den Wehrdienst total zu verweigern. Anfang 1989 kam der Einberufungsbefehl mit Bekanntgabe der Wehrdienstverweigerung gegenüber dem Wehrkreiskommando der Stadt Leipzig. Da dies einem Straftatbestand entsprach, fand ich rechtlichen Beistand durch Herrn Wolfgang Schnur. Unter Oppositionellen war Schnur als einziger Rechtsanwalt bekannt, der sich für Bürgerrechtler, Wehrdienstverweigerer etc. einsetzte. (Allerdings stellte sich drei bis vier Jahre nach der Wende heraus, dass Schnur Inoffizieller Mitarbeiter der Stasi war.) Geistig-moralischen Beistand fand ich durch meine katholische Heimatgemeinde, in der ich aktiv war sowie über das katholische Bischofsordinariat. Zu einem Gerichtsverfahren inklusive einer theoretisch möglichen Verurteilung mit in der Regel zweijähriger Haftstraße in einem politischen Gefängnis kam es zum Glück nicht mehr, da zum einen die DDR-Strukturen kurze Zeit später nicht mehr funktionierten und, wie sich nach der Wende herausstellte, es seit geraumer Zeit zu keinen Strafverfahren mehr kam, die mit Freiheitsentzug endeten. Nach meinem frühen Coming-out war ich, neben meinem Engagement in der Bürgerbewegung, auch aktiv in der evangelischen Studentengemeinde Leipzig im Arbeitskreis Homosexualität tätig. Im Herbst 1989 lernte ich meinen langjährigen Partner in Leipzig kennen. Allgemein herrschte eine sehr energetische, euphorische Stimmung, in der man spürte, dass sich ein politischer Wechsel anbahnte. Ich persönlich hatte einen großen Elan bei der Umsetzung eines demokratischen Sozialismus. Ein vereintes Deutschland war für mich damals jenseits jeglicher Vorstellungskraft. Mein Elan ließ sofort nach, als der Wendeslogan „Wir sind das Volk“ in den Slogan „Wir sind ein Volk“ wechselte und der Einfluss der etablierten westdeutschen Parteien, insbesondere der der CDU, deutlich wurde. Der Traum eines vereinten Deutschlands war nicht Teil meiner Sozialisation. Nach 1989 hat sich wahnsinnig viel entwickelt, man konnte seine Lebensläufe anders gestalten. Ich absolvierte ab 1991 eine Ausbildung zum Baudenkmalpfleger in Westdeutschland. Nach der ersten gesamtdeutschen Wahl herrschte in mir eine große politische Enttäuschung und Desinteresse aufgrund des „haushohen“ Wahlsiegs für die CDU. Die Ziele einer demokratischen Gesellschaft sah ich durch diese Wahl nicht wirklich verwirklicht. 1991 bekam ich eine erneute Einberufung zum Wehrdienst - ohne Berücksichtigung meiner noch in der DDR artikulierten Haltung zum Militärdienst. Erneut musste ich meine pazifistische Weltanschauung verteidigen. Neben einer Beschwerde bei Bundestagspräsidentin Rita Süssmuth führte vor allem ein Erlass des zuständigen Bundesministeriums - der regelte, dass Bausoldaten aus dem Beitrittsgebiet per se als Kriegsdienstverweigerer nach dem Kriegsdienstverweigerungsgesetz gelten - dazu, dass ich ohne jegliche weitere Anhörungen als Kriegsdienstverweigerer anerkannt wurde. Aufgrund meiner Ausbildung zum Baudenkmalpfleger musste ich den Wehrersatzdienst nicht mehr leisten. [1]
48. Ich komme aus Karl-Marx-Stadt und studierte in Leipzig Polygrafie (Druckerei). Man fühlte sich ohnmächtig, jedoch als junge Leute wollte man etwas verändern. Ich engagierte mich im Umweltschutz, ich klärte über Umweltverschmutzungen auf und gab Infos über Mülltrennung an die Leute. Dies wurde auch durchaus positiv aufgenommen, man verweigerte sich nicht vor Neuerungen, man schloss neue Ideen nicht aus. Am 7. Oktober 1989 war ich zwar nicht in Leipzig, sondern in Erfurt, jedoch gab es dort nichts, was ich an Demos mitbekommen habe. In den Medien stand natürlich auch nichts und wenn überhaupt, dann nur als kleine Randnotiz. Durch die Grenzöffnung der Ungarn kam alles ins Rollen. Die Ausreisezüge sah ich zwar nicht persönlich, jedoch durften meine Schwiegereltern im März 1989 ausreisen (dort kam die Erlaubnis). Am 5. November 1989 traf ich sie noch mal in Ungarn. Wir verlebten eine Woche Urlaub dort und hatten genug Zeit, uns zu verabschieden. Als der berühmte Versprecher von Schabowski kam, haben wir gerade renoviert und überlegten, was wir nun machen. Nach Westberlin oder nach Altenburg bei Reutlingen, wo unsere Familie nun lebte? Wir entschieden uns gegen Westberlin und fuhren nach Baden-Württemberg zu unserer Familie. Das war eine Überraschung! Denn sie hatten das zwar mitbekommen, hätten aber niemals gedacht, dass die Grenzen tatsächlich offen sind. Wir blieben übers Wochenende, sahen uns noch München an und fuhren dann zurück, denn mein Mann musste ja am Montag arbeiten. Das Foto zeigt meine Studiengruppe aus Leipzig, mit der wir uns am Tag des „Europeana“-Aktionstages am 17. Mai 2014 in Leipzig wiedergetroffen haben. [1]
49. Ich habe von 1986-89 in Leipzig Drucktechnik studiert. Während meiner Studienzeit habe ich mich wie viele andere im Oktober/November 1989 an den Montagsdemonstrationen beteiligt und begegnete dabei bewaffneten Soldaten der Kampfgruppe, die die Demonstrierenden in der Nähe der Nikolaikirche bedrohten. Im September 1989 erfuhr ich von Kollegen von den Treffen des „Neuen Forum“ und beteiligte mich dort an Gesprächen, in denen es u.a. um Texte ging, die zur Vervielfältigung einer Druckgenehmigung bedurften. Das Ziel des Neuen Forums waren vor allem mehr Demokratie und Freiheit und nicht die Wiedervereinigung. Das Foto zeigt meine Studiengruppe aus Leipzig, mit der wir uns am Tag des „Europeana“-Aktionstages am 17. Mai 2014 in Leipzig wiedergetroffen haben. [1]
50. Ich ging 1988/89 zu zahlreichen oppositionellen Veranstaltungen. In diesem Zusammenhang wurde ich von der Staatssicherheit erfasst, wie ich seit meiner Einsichtnahme in meine Stasi-Akte Ende der 1990er Jahre weiß. Besonders bemerkenswert ist ein Eintrag vom Juli 1989: In einem Brief wurde ich gebeten, eine Unterschriftensammlung als Solidaritätsaktion zum Straßenmusik-Festival zu unterstützen. Der Absender des Briefes war bereits im Zusammenhang mit dem operativen Vorgang „Pleiße“ bekannt. Die Stasi verweist darauf, dass mein Bruder und meine Mutter nacheinander als Bürgermeister unseres Wohnortes, also in einer exponierten staatstreuen Position, tätig waren. Damit tritt ein scheinbarer Widerspruch in unserer Familie zu Tage. In unserer Familie gab es aber gar keine Auseinandersetzungen! Auf das Anschreiben habe ich damals gar nicht reagiert. Andere Aktionen, bei denen ich aktiv wurde, sind wiederum nicht in meiner Stasi-Akte vermerkt. [1]
51. Ich bin in Mahlow auf dem Gebiet der DDR aufgewachsen, aber im benachbarten Lichtenrade in Westberlin zur Schule gegangen. Ab 1952 war der Grenzübergang nicht mehr problemlos möglich und ich ging fortan in Mahlow zur Schule. Da sich unser Haus im Grenzgebiet befand, hätten wir es verlassen müssen. 1956 floh meine Familie nach Lichtenrade, dort sind wir zunächst bei Verwandten untergekommen. Fortan wohnte ich wieder im fast gleichen Abstand zur Grenze wie vor der Flucht, nur eben auf der Westseite. Am 28.12.1989 konnte ich mein Elternhaus zum ersten Mal nach über 20 Jahren wieder besuchen, inzwischen war ein Kindergarten darin untergebracht. Im März 1990 befand sich darin sogar ein Wahllokal für die ersten freien Wahlen der DDR. Mein alter Schulweg ging entlang der Mauer, in der sich im Januar 1990 bereits ein großes Loch befand, und ich habe täglich nachgesehen, wie es größer wurde. Am 19. Februar 1990 wurde die Mauer an dieser Stelle dann endgültig abgebaut. Im Frühjahr 1990 besuchten meine Eltern zum ersten Mal seit 1956 wieder ihr Haus in Mahlow. [1]
52. Ich bin am 2.11.1989 als Bausoldat nach Pasewalk eingezogen wurde und konnte erst 'illegalerweise' am 19.11.1989 über die Grenzübergangsstelle Bornholmer Straße zum ersten Mal nach Westberlin gehen. Als Kind hatte ich 300 m entfernt davon gewohnt und immer gedacht, dass ich nur als Rentner die Chance haben würde die Bornholmer Straße weiter nach Westen zu gehen. Die Gürtelschnalle habe ich als Andenken behalten. [1]
53. Ich besuchte 1988/89 zahlreiche Rock- und Blueskonzerte. Dort tauschte ich mich mit Freunden und Bekannten auch über oppositionelle Veranstaltungen wie Demonstrationen, Mahnwachen und ähnliches aus und verabredete mich zu Aktionen. Eines dieser Konzerte war das Sonderkonzert mit Billy Bragg, von dem ich zufällig erfuhr. Der britische Künstler trat in einem winzigen Kino auf - eine kleine Sensation. Während des Konzertes erzählte er folgende Anekdote: Er hatte geträumt, die Mauer sei gefallen. Auf dem Grünstreifen der früheren Grenze hoppelten weiße Kaninchen und grasten friedlich - damals unvorstellbar. Magazin „Das Rockblatt“, Nummer 10. Herausgegeben von der IG Rock Leipzig des Kulturbundes der DDR. Magazin „Das Rock Extrablatt“ zum 5. Leipziger Rockfestival vom 9. bis 11. Juni 1989. Herausgegeben von der IG Rock Leipzig des Kulturbundes der DDR. Journal zum „Parkfest“ vom 5. bis 19. August 1989, Parktheater und Junge Garde, Dresden. Herausgegeben von der FDJ-Stadtleitung Dresden. Signierte Eintrittskarte zum Konzert von Billy Bragg am 18. Februar 1989 im Jugendklubhaus „Jürgen Lange“, Knopstraße 1, Leipzig. [1]
54. Gründungsurkunden der Sozialdemokratischen Partei (SDP) in der DDR 1. Gründungsurkunde der SDP in Schwante (Kreis Oranienburg) am 7. Oktober 1989: Die Gründung der SDP in Ostdeutschland erfolgte im Gemeindehaus in Schwante. Am 7. Oktober 1989 gründeten Markus Meckel und Martin Gutzeit mit über 40 weiteren Personen formal die Sozialdemokratische Partei der DDR (SDP). Durch diesen Schritt wurde die Neugründung der Sozialdemokratie in Ostdeutschland vollzogen. Dies ist eines von mehreren Exemplaren der Gründungsurkunde der SDP, die sich im Privatbesitz von Markus Meckel befindet. 2. Gründungsurkunde der SDP in Berlin, 2. Oktober 1989 Hintergrund: Am 1. Oktober planten die Initiatoren die Gründung des „Demokratischen Aufbruch“. Da deren programmatischer Ansatz verschiedene inhaltlich geprägte politische Richtungen vereinigen wollte, gab es die Absprache, dass wir als Initiativgruppe der Sozialdemokratie (die ihren Aufruf schon am 26. August 1989 öffentlich vorgestellt hatte, und zwar in Berlin Thieckstr. 17, Hinterhof, in den Räumen der Golgatha-Gemeinde anlässlich eines Menschenrechtsseminars zum 200. Jahrestag der Erklärung der Bürger- und Menschenrechte in der Französischen Revolution; An diesem Tag war auch beschlossen worden, die formelle Gründung am 7. Oktober zu vollziehen) uns an der Gründung des Demokratischen Aufbruch zu beteiligen. Die Gründung wurde jedoch an verschiedenen Orten (Luxemburgplatz, Hadlichstraße in Pankow) von der Staatssicherheit verhindert. Am Abend dieses Sonntags verließen Martin Gutzeit und ich die Versammlung in der Hadlichstraße in Berlin-Pankow, da wir zum letzten Vorbereitungstreffen für die Gründungsversammlung der SDP verabredet waren. Nach dieser Erfahrung unterschrieben wir prophylaktisch in den frühen Morgenstunden des 2. Oktobers 1989 eine Gründungsurkunde der SDP, die der Öffentlichkeit zugespielt werden sollte, falls wir selbst vor dem 7. Oktober 1989 verhaftet würden. So sollte dieses historische Datum als Wiedererstehung der Sozialdemokratie in Ostdeutschland abgesichert werden. [1]
55. Gelber Eierbecher in Form eines Huhnes. Die Eierbecher waren in der ehemaligen DDR in fast jedem Haushalt zu finden. Mittlerweile gibt es die Eierbecher wieder zu kaufen, dieses Objekt ist allerdings ein Original von damals. [1]
56. Frau Dr. Kristina Kramer hat 40 Jahre als Anästhesistin an der Universität Leipzig in der Liebigstraße gearbeitet. Wenn sie dienstfrei hatte, nahm sie an den Leipziger Montagsdemonstrationen teil. Am 9. November 1989, einem Montag, hatte sie aber Dienst und musste erfahren, dass die Blutspende doppelt besetzt war, da man darauf vorbereitet war, ein Notlazarett in der Neurochirurgie einzurichten. Gegen Abend wurde Frau Dr. Kramer in die Kieferchirurgie zu Narkosen bestellt. Auf dem Rückweg ging sie zum Bayerischen Platz, an dem der rückflutende Verkehr vom Augustusplatz vorbeikam. Der Verkehr wurde von Regulierungsposten mit Visier und aufgepflanzten Bajonett geregelt (Frau Dr. Kramer kann sich nicht mehr erinnern, ob es Polizei, Armee oder Kampfgruppenangehörige waren). Leipziger Bürger legten diesen Posten Blumen und Kerzen vor die Füße und steckten Blumen auf die Bajonette. Von diesem Bild tief beeindruckt kam Frau Dr. Kramer wieder zurück in die Liebigstraße, wo vor der chirurgischen Klinik zwei Männer und eine Frau von der Klinikleitung standen, die voller Enttäuschung sagten: "Dort vorn wird wohl gar nicht geschossen." Frau Dr. Kramer betont, dass es ein Wunder ist, dass die Gewalt auf den Montagsdemos niemals eskaliert ist - obwohl die Polizisten und das Militär bei Verhaftungen durchaus Gewalt angewendet haben. Bürger haben auch verhindert, dass Provokateure der Staatsmacht, die sich unter die Demonstranten gemischt hatten, Steine werfen konnten. Der Besonnenheit der Leipziger Bürger ist es zu verdanken, dass in Leipzig kein Blut geflossen ist und die deutsche Wiedervereinigung ohne Blutvergießen zustande gekommen ist. Das Foto zeigt meine Studiengruppe aus Leipzig, mit der wir uns am Tag des „Europeana“-Aktionstages am 17. Mai 2014 in Leipzig wiedergetroffen haben. [1]
57. Frank Drauschke wurde zum 02.11.1989 als Bausoldat nach Pasewalk eingezogen. Am 28.10.1989 gab er im Haus seiner Eltern eine Abschiedsparty - die Super "Abschied zum Spaten" Party mit ca. 50 Gästen. Auf einem selbst gemachten Plakat unterzeichneten alle Gäste. Zur Party gab es eine Fotoausstellung von dem litauischen Fotografen, Renatas Neverbickas, den Frank im Sommer beim Trampen im Baltikum kennen gelernt hatte und der nun auf Besuch in Berlin war. [1]
58. Frank Drauschke und Renatas Neverbickas haben sich beim Trampen an der lettisch-estnischen Grenze kennen gelernt, an einem Abend Mitte August 1989. Sie waren alle auf dem Weg nach Tallinn. Frank Drauschke lud ihn und Lina, seine spätere Frau, zu einem Picknick an der Straße ein und danach zogen sie weiter. Zwei Wochen später besuchte Frank die beiden in Vilnius und lud sie ein, ihn auch in Berlin zu besuchen. Als Abschiedsgeschenk gab Renatas Neverbickas, der Fotograf ist, Frank diese Fotografie. Ende Oktober 1989 kamen dann beide tatsächlich nach Ostberlin und erlebten einige Demonstrationen. Renatas hatte viele seiner Fotos dabei und kurzerhand organisierten sie eine Fotoausstellung in der Wohnung von Frank Drauschke zu seiner Abschiedsparty am 28.10.1989, die er veranstaltete, bevor er als Bausoldat nach Pasewalk musste. Das Foto ist ein Beispiel für die Arbeiten von Renatas Neverbickas. Auf der Rückseite befindet sich ein englischer Text. Renatas Neverbickas versuchte sich zu erinnern und glaubt, dass die Zeilen auf der Rückseite seiner Fotografie aus einer russischen Oper stammen und zwar von „Juno und Avoz“ von Alexey Rybnikov Wahrscheinlich hat er sie von einer Schallplatte abgeschrieben:"You, who live in 20th century, To an end is your century drawing. Will Man never answer the question, Of how agreement to find? Allelula to a to a couple of lovers! As we go on quaralling and feasting, We forget what has brought us to earth. Allelula for love. Allelula! Will be happy, Frank!!! 1989.09.01 Renatas [1]
59. Frank Drauschke sammelte als Kind Bierdeckel. Der hier abgebildete wurde zum Jubiläum 20 Jahre VEB Getränkekombinat Berlin 1969-1989 hergestellt. Später, im November/ Dezember 1989, war er als Bausoldat in Pasewalk und Götschendorf. [1]
60. Fotoapparat und Film der französischen Künstlerin Nicole Montérant, mit der sie die Mauer fotografiert hat. Sie lebte seit 1967 in Berlin und war befreundet mit Mauerkünstlern wie Thierry Noir und Christophe Bouché. [1]
61. Fahrschein der Berliner Straßenbahnlinie 3 von Frank Drauschke vom 11. Dezember 1989, Richtung Bornholmer Straße, gültig für eine Fahrt, mit der Nummer 999999. Ich war im November/ Dezember 1989 Bausoldat in Pasewalk und Götschendorf. Am 11. Dezember 1989 war ich zu Hause auf Besuch in Berlin. Ich fuhr mit der Straßenbahnlinie 3 mittags zum Grenzübergang Bornholmer Straße, um nach Westberlin zu gehen. Wie man am Stempel der Grenzübergangsstelle in meinem Personalausweis sehen kann. Witzigerweise hatte die Fahrscheinrolle in der Zahlbox die bezeichnende Seriennummer 999999. Ich dachte, jetzt gehen ihnen sogar die Nummern aus. Schon damals war mir die 'historische Bedeutung' des Fahrscheins bewusst und ich notierte auf der Rückseite die Angaben zur Fahrt mit Datum und Unterschrift. Kurz vorher hatte ich auf einer anderen Fahrt schon einen Schein mit der Nummer 999813 gezogen. Das Ende der DDR kündigte sich also auch hier an ... [1]
62. Es handelt sich um einen Appell an die Demonstrationsteilnehmer wie auch die Sicherheitskräfte (Polizei, Armee), die am 9. Oktober 1989 an der Montagsdemonstration zugegen waren. Es geht vor allem darum, die Personen von jeglicher Gewaltanwendung abzubringen und sie dazu aufzufordern, aufeinander zuzugehen. Ich war gar nicht in der Nikolaikirche (denn dort war's meist sehr überfüllt), sondern in der Reformationskirche am Lutherring, als der allgemein bekannte Aufruf zur Gewaltfreiheit der Leiziger Sechs im Stadtfunk gesendet wurde. Das Flugblatt habe ich während der Demonstration oder beim Friedensgebet in der Kirche erhalten. Es war schon ein besonderer Moment, als wir aus der Kirche kamen und deutlich wurde, wie viele Menschen an der Demonstration teilnehmen. Ich habe heute noch Gänsehaut, wenn ich daran denke! [1]
63. Erinnerungsbericht zur Gründung des SPD-Kreisverbands Königs Wwusterhausen des Ortverbandes Schulzendorf [1]
64. Erinnern an den 9. November 1989 Am 9. November 1989 war der 50. Geburtstag meiner Tante in Westberlin. Ich wollte sie gerne besuchen, genau so wie sie mich und meine Familie zu familiären Anlässen in Ostberlin besuchte. Natürlich wollte ich auch sehen, wie das Leben drüben so war. Den Antrag stellte ich bei der Meldestelle der Volkspolizei, machte mir jedoch wenig Hoffnung, denn ein voriger Besuchsantrag zur Silberhochzeit von Onkel und Tante in Westberlin war 1988 ohne Begründung abgelehnt worden. Umso größer war meine Überraschung, dass meine Mutter, meine andere Tante aus Ostberlin und ich die Reiseerlaubnis bekamen und wir uns alle in Westberlin wiedersahen. Gefeiert wurde der 50. Geburtstag am Abend in einem Restaurant in der Spandauer Altstadt. Die Feier und die Besuchstage vorher konnte ich überhaupt nicht genießen, denn ich überlegte, in Westberlin zu bleiben. Mir war klar, dass ich als Republikflüchtling auf Jahre meine Familie nicht wiedersehen würde und wenn, dann nur in den sozialistischen Bruderländern der DDR. Die Besuchstage flogen an mir vorbei. Richtig erinnern kann ich mich nur an das pompöse KaDeWe und an das Grab meines Opas auf einem riesigen Friedhof. Da saß ich also in diesem Restaurant und wusste nicht, was ich tun sollte. Ein Freund meines Onkels kam später mit der Nachricht, dass etwas mit der Grenze geschehen würde. „Ein frommer Wunsch“ dachte ich bei mir. Schließlich fuhren wir in die Wohnung meiner Tante und sie schaltete den Fernseher ein. Alle waren wie elektrisiert und kurze Zeit später klingelte es an der Tür und mein Bruder aus Weißensee, der nicht hatte mitfahren dürfen, stand mit unserer Cousine aus Ostberlin vor der Tür. Ein toller Taxifahrer hatte sie hingefahren, denn allein hätten sie in der Nacht nie dorthin gefunden, quer durch Westberlin. Nun war die Entscheidung für mich klar. Völlig fertig von der Anspannung der Tage legte ich mich ins Bett und schlief glücklich ein. Meine Tante stand vor dem Bett und konnte nicht fassen, dass ich in dieser Nacht der Nächte schlafen ging. Am 10. November 1989 ging ich mit meinen Sachen über die Bornholmer Brücke zurück, an der wir immer meine Tante verabschiedet hatten, mit dem Unterschied, dass diesmal ich auf der Brücke stand. Den Grenzern hielt ich bei meiner Rückkehr den gelben Abschnitt der Zählkarte entgegen, sie aber zuckten mit den Schultern und wussten auch nicht, was sie damit sollten. Die gelbe Zählkarte war geteilt. Einen Abschnitt gab man bei der Ausreise und den anderen bei der Einreise ab. Meine Urlaubstage waren vorbei und ich musste wieder arbeiten. Abends hatte ich Dienst zu einer Vorstellung am Theater in Wittenberg. Jedoch herrschte auf der Deutschen Reichsbahn ein riesiges Chaos. Die Züge waren völlig überfüllt und fuhren unregelmäßig, Sonderzüge wurden eingesetzt. An diesem Tag kam ich nicht von Berlin nach Wittenberg. Zum ersten Mal in meinen Leben bekam ich wegen Abwesenheit eine Abmahnung, die ich schmunzelnd hinnahm. Hier funktionierte noch die deutsche Gründlichkeit, während andere ihrem alten Leben komplett den Rücken kehrten. Dies ist meine Arbeiterwochenkarte vom Februar 1990 von Berlin nach Wittenberg. Die Deutsche Reichsbahn ermöglichte damit Berufspendlern einen vergünstigten Tarif. In dem Reisepass, den ich damals bekam, findet sich das Ausreisevisum nach Westberlin mit dem Stempel der Grenzübergangsstelle Friedrichstraße vom 4. November 1989. [1]
65. Eine Rolle Toilettenpapier und eine Packung Verbandswatte aus der DDR, die die französische Künstlerin Nicole Montéran für eine Kunstaktion im Café Paris anlässlich des 20. Jubiläums des Mauerfalls für eine Kunstinstallation verwendete. [1]
66. Eine Kopie des "Einsatzbericht(es) über die Betreuung von DDR-Flüchtlingen in den Malteser-Lagern in Budapest (Ungarn) vom 27.08. - 24.09.89" Zeitungsartikel: "Malteser-Organisator aus München betreut 1000 DDR-Flüchtlinge" MM 04.09.89 "Alle warten auf "Let's go west"" tz 4.09.89 "24 Stunden im Schilfgürtel" 19.08.1989 "Täglich stürmen Hunderte die überfüllten Flüchtlingslager" ohne Quellenangabe "Danke Ungarn" tz 12. September 1989 "Vier DDR-Patienten in Riem gelandet" ???, 12.09.1989 "Mit Gipsfuß in die Freiheit gehumpelt" 24.09.89 [1]
67. Die westdeutsche Kaffeerösterei Tchibo erzielte 1990 mit den marktwirtschaftlich unbedarften DDR Bürgern ein unglaublich erfolgreichen Marketingcoup. Die "Oh, frische Bohnen !" Werbeaufkleber wurden flächendeckend in der DDR verteilt und jeder sollte sie sichtbar aufkleben, um dann vielleicht einen Mercedes zu gewinnen. Die Aufkleber waren seitdem noch über Monate und Jahre auf Autos, Fahrrädern und Taschen zu finden. Text auf der Rückseite der Aufkleber: „Spielen Sie mit: Diesen Aufkleber abziehen, aufkleben und gewinnen! Aufkleber an Auto, Fahrrad, Einkaufstasche oder, oder, oder … kleben. Ab 25.05.90 sind die Tchibo Glücksboten überall in der DDR unterwegs. Wer von den Glücksboten mit dem gelben Aufkleber gesehen wird, gewinnt sofort ein Pfund Tchibo Kaffee und nimmt an der großen Mercedes-Verlosung teil. Viel Glück.“ [1]
68. Die historische Grenzübergangseröffnung „Utecht-Rothenhusen“ fand bei schönstem Frühlingswetter am Gründonnerstag 1990 statt. Um 17 Uhr zerschneidet die Utechter Bürgermeisterin Frau Sieglinde Wendorf feierlich das rote Trennband zwischen den beiden Gemeinden und eröffnet mit dem Bürgermeister von Groß-Sarau, Herrn Hans Stooß, den Grenzübergang. Mein damals zehnjähriger Sohn Heiko und ich erlebten das Ereignis vom Mecklenburger Gebiet aus. So gingen wir „Wessis“ von Ost nach West! Ich habe das Ereignis in einer Fotoserie festgehalten: 1. Der Kolonnenweg am Ortsrand von Utecht, Rothenhusen liegt in westlicher Richtung 2. Der Kolonnenweg mit geöffnetem Sperrzaun kurz vor Rothenhusen, im Hintergrund ist schon die Brückenrampe zum Übergang zu erkennen 3. Der neue Grenzübergang – Blick vom Kontrollhäuschen auf die auf der Westseite stehenden Zuschauer aus Rothenhusen... 4. ...und gen Osten auf die ersten Anwohner aus Utecht und Umgebung. 5. Kurz vor der offiziellen Eröffnung des Grenzübergangs, um etwa 16.45 Uhr, bespricht sich die Utechter Bürgermeisterin Sieglinde Wendorf mit Behördenvertretern der Grenzorgane. 6. Auf der Grenzbrücke warten die Bürger gespannt auf die Eröffnungszeremonie. 7. Nun wird es ernst! Noch 10 Minuten bis zur Eröffnung - die Delegation nähert sich der Brücke. 8. + 9. Die Amtsvertreter und deren Begleitungen aus Ost und West begrüßen sich herzlich. 10. + 11. Auf der Westseite warten zahlreiche Bürger aus den umliegenden Gemeinden noch immer gespannt und in guter Laune. 12. Es ist so weit! Um Punkt 17 Uhr zerschneidet die Utechter Bürgermeisterin Frau Sieglinde Wendorf im Beisein des Bürgermeisters von Groß-Sarau, Herrn Hans Stooß, feierlich das symbolische rote Trennband. 13. + 14. Der Grenzübergang ist offen! Blick von der eröffneten Brücke auf die Wartenden bei Rothenhusen... 15. … und auf den großen Besucherstrom, der sich nach der Eröffnung von Rothenhusen gen Osten nach Utecht aufmacht. [1]
69. Die damalige Studentin Anna Birthler erhielt ihre Wohnungszuweisung am 20. Juli 1989. Am gleichen Tag ist sie nach Polen gefahren, und überlegte, ob sie eventuell ausreisen sollte. Den Wohnungsmietvertrag für die erste eigene Wohnung in der Dunckerstraße 20 hat sie aufgehoben. Der Umzug aus der Korsoerer Straße dorthin fand am 9. November 1989 statt. [1]
70. Die Sekretärein Heidrun Meschkat aus Hohen-Neuendorf erinnert sich an ihre USA-Reise im Jahr 1987: "Im August 1987 wurde mein Antrag auf eine Besuchsreise zum Geburtstag meines Onkels nach München trotz vorhandener rechtlicher Grundlage abgelehnt. Bei Nachfrage im Ministerium des Innern in der Keibelstr. erklärte mir ein zuständiger Mitarbeiter, dies sei eine einmalige Bestrafung. Auf Nachfrage nach dem Grund wurde mir keine Auskunft erteilt. Meine Tante, die Schwester meines Vaters, hatte 1961 in die USA nach Milwaukee geheiratet. Sie war inzwischen auch über 70 Jahre alt und erfüllte damit die Bedingung für die Beantragung einer Besuchsreise. Gerade nach der Ablehnung der letzten Reise und aus Trotz entschied ich mich, zum Geburtstag meiner Tante am 18. Dezember 1987 einen Antrag auf Besuch zu stellen. Zuerst stellte ich einen Antrag in meiner Firma, einem Kombinatsbetrieb für Kraftwerksanlagenbau. Dort wurde meinem Antrag stattgeben. Danach wollte ich meinen Antrag der weiterbearbeitenden Stelle bei der Deutschen Volkspolizei übergeben. Inzwischen wurde mir bekannt, dass eine Erkrankung meinerseits in den USA offenbar eine Kostenübernahme durch meine Verwandten bedeuten würde. Um genauere Informationen zu eventuell vorhandenen Abkommen zu erhalten, besuchte ich die Amerikanische Botschaft in Berlin. Dies lief so ab: Vor der Botschaft stand ein Wachposten der DDR, den ich fragte, ob ich die Botschaft betreten dürfe. Er bejahte diese Frage, ich trat ein. Sofort kam ein Angestellter der Botschaft auf mich zu, den ich nach den rechtlichen Umständen für mich und meine Familie befragte. Er bestätigte mir, dass die mir bekannte Information falsch sei und ein Abkommen bestand, wonach ich im Falle einer Erkrankung die volle gesundheitliche Betreuung erhalten würde. Dieses Gespräch dauerte höchstens 10 Minuten, danach trat ich wieder vor die Tür, wo sich inzwischen ein höherer Offizier befand und den Posten befragte. Ich ging um die Ecke und betrat den Intershop im Hotel Maritim. Als ich den Shop verlassen wollte, wurde ich von drei Personen gestellt (zwei Uniformierte und ein Mann in Zivil). Ich sollte mich ausweisen, was ich zuerst verweigerte und den Grund dafür erfahren wollte. Es wurde mir kein Grund genannt, der Ausweis sei vorzuzeigen. Als ich meinen Ausweis vorholte, wurde er laut vorgelesen – an der Koppel des Uniformierten befand sich ein Mikrofon – die Wache war gegenüber in einer ehemaligen Gaststätte – und dort wurde mit Sicherheit alles aufgezeichnet. Als mir das alles zu albern wurde – der Polizist zog ein Heftchen hervor, in welchem Fotos von gesuchten Personen zu sehen waren - und er mir erklärte, dies sei eine Routineüberprüfung, nahm ich ihm meinen Personalausweis aus der Hand und ging einfach weg. Für mich war klar, diese Reise würde ich nach diesem Vorfall niemals antreten - so unwahrscheinlich es sowieso schon war, dass meiner Beantragung stattgegeben werden würde. Nach diesem Vorfall war ich sehr wütend und erregt und fühlte mich im Recht, so dass ich zwei Tage später zu meiner zuständigen Polizeidienststelle nach Oranienburg ging und um eine Unterredung mit dem Leiter bat. Dort erzählte ich wahrheitsgemäß, was mir zugestoßen war und wie ich darüber dachte. Ich wurde darüber aufgeklärt, dass ich die Botschaft nicht hätte betreten dürfen (es war die Zeit der Botschaftsflüchtlinge). Wo ich aber Auskunft zu meiner Frage bekommen könnte, wurde nicht beantwortet. Also verblieben wir so, dass ich abwarten sollte, ob es für meine Reise eine Entscheidung geben würde. In jedem Fall musste ich mich dann wieder dort melden. Am Termin wurde mir mein Reisepass mit dem entsprechenden Visum für die USA über drei Wochen ohne Kommentar ausgehändigt... (Fortsetzung siehe Word-Dokument!). [1]
71. Die Puppe stammt saus dem VEB Puppenwerk Görzke und befindet sich noch ungeöffnet in der Originalverpackung. Die Puppe ist eine weibliche Figur in Zivilverteidigungsuniform. Hergestellt in der DDR. [1]
72. Die Pionierrepublik "Wilhelm Pieck" am Werbellinsee hat Günter Paul Peters gut gefallen, es war eine schöne Ferienlager-Atmosphäre und der Mathe-Unterricht machte Spaß. Günter Paul Peters war in seiner Schule Agitator. Er hat beispielsweise die Beiträge der "Aktuellen Kamera" mitgeschrieben und anschließend in der Klasse vorgetragen, z.B. die "hervorragenden Ernteergebnisse" und die "Planübererfüllung". Objekte: 1. Heftchen "Auszeichnung" in dem die Leistungen des Pioniers Günter Leiterer aus Berlin-Mitte an der "Tafel des Besten" der Schule gewürdigt wurden 2. Orientierungsplan und Dias von der "Pionierrepublik "Wilhelm Pieck" 3. Mitgliedausweise: Mitgliedskarte: "Jungpioniere", "Thälmannpioniere" mit Foto, FDJ Mitgliedsbuch mit Foto 4.Statut von den Thälmann Pioniere 5. Mitgliedsbuch "Gesellschaft für Deutsch-Sowjetische Freundschaft" mit Mitgliedsbeiträgen 6. Mitgliedsbuch "Gesellschaft für Sport und Technik" (Um einen Führerschein zu machen) Mitgliedbeiträgen und Sonderbriefmarken [1]
73. Die Künstlerin Nicole Montéran, seit 1967 in Berlin lebend, fotografierte intensiv in den Tagen nach der Maueröffnung. [1]
74. Die Künstlerin Nicole Montéran lebte seit 1967 in West-Berlin und setzte sich mit der Mauer intensiv künstlerisch auseinander. Nach dem Mauerfall hielt sie die Situation in Berlin, Potsdam sowie anderen Städten der DDR fotografisch fest. Zudem nahm sie Grenzübergänge auf. [1]
75. Die Familie Kuschel hatte schon immer gute Kontakte zu den Hoffnungstaler (Bodelschwingh'schen) Anstalten und spendete regelmäßig. Die Anstalten haben nach Januar 1990 Erich Honecker aufgenommen, was Proteste der Anwohner und Unterstützer der Anstalten nach sich zog. Daraufhin versandte der Direktor der Anstalten einen Entschuldigungsbrief an Unterstützer und Betroffene. [1]
76. Die DDR-Bürgerbewegungen „Neues Forum“, „Demokratie Jetzt“ und „Initiative Frieden und Menschenrechte“ schlossen sich zur ersten freien Volkskammerwahl am 18. März 1990 zur Liste „Bündnis 90“ zusammen. Bei den folgenden Wahlen zum Bundestag und zum Abgeordnetenhaus von Berlin gingen sie Listenverbindungen mit den Grünen und dem Unabhängigen Frauenverband ein. - Aufkleber mit dem Logo der ersten in der DDR als Organisation angemeldeten Bürgerbewegung, "Neues Forum", 1989 -Aufkleber: Bündnis 90 - „Initiative Frieden und Menschenrechte“ zur ersten freien Volkskammerwahl am 18. März 1990 - Handzettel zum Aufkleben mit Tapetenleim: „Bündnis 90, Grüne, UFV, Die Grünen/AL“ zur Abgeordnetenhauswahl in Berlin am 2. Dezember 1990 UFV (Unabhängiger Frauenverband) -Aufkleber: „Parlamentarische Demokratie ja. Parteien-Herrschaft nein.“ –Bündnis 90 - Die Grünen [1]
77. Die "Sputnik" war ein beliebtes sowjetisches Digest Presseheft, das sowohl im Westen als auch im Osten gelesen und in mehrere Sprachen übersetzt wurde. Hier liegen die Sputnik-Ausgaben vom August, September und November 1988 in Deutsch vor. Die Ausgabe vom Oktober 1988 fehlt, da sie nicht in die DDR ausgeliefert wurde, weil sie "prekäre" Themen enthielt. Sogar SED Parteimitglieder protestierten daraufhin. Ein Jahr später erschien dann das "Sputnik Sonderheft" mit allen wichtigen Artikeln, die zuvor im Oktober 1988 und 1989 gefehlt hatten. [1]
78. Den Sommer 1989 habe ich ganz langweilig verbracht. Ich war mit meinen Eltern im Vogtland wandern. Von den aufregenden Fluchten vieler Menschen über Ungarn habe ich erst später erfahren. Ich ging in Leipzig in die Schule und dort wurden wir zu Beginn des Schuljahres belehrt, dass wir Montags nicht in die Innenstadt durften. Ende Oktober/Anfang November gab es Diskussionen in der Klasse, da der Vater einer Mitschülerin als Mitglied der Kampftruppen vor der Nikolaikirche stand. Sie weinte und hatte Angst um ihren Vater. Woraufhin eine andere Mitschülerin sie ziemlich empört fragte, warum sie Angst um ihren Vater hätte. Das Gegenteil wäre der Fall, weil er gegen friedliche Leute vorgehen würde. Daraufhin entwickelte sich eine sehr spannende Diskussion. Auch in der folgenden Wendezeit entwickelten sich immer weitere Diskussionen und alles wurde in Frage gestellt. Die Lehrer haben uns gefragt, ob wir ihren Unterricht gut fänden, oder ob sie etwas ändern sollen. So ungefähr stelle ich mir auch die Umbrüche 1968 vor. Es war die große Freiheit im Denken und Handeln und die dauerte auch ein paar Jahre an. Wenig später, vermutlich im Dezember, wurde der Samstag als Unterrichtstag abgeschafft, da hatten wir Samstag immer frei und konnten endlich mal an einem Samstag nach Berlin fahren. Objekte: Postkarten aus dem Vogtland von 1989 [1]
79. Das Besondere an diesem Ausweis: darin ist ein Visum für meinen ersten Grenzübertritt nach Westberlin, ausgestellt am 14. November 1989 in Leipzig. Ich musste dafür stundenlang wie viele andere an einer Polizeidienststelle anstehen. Wenige Tage später habe ich das Visum genutzt, um nach Westberlin zu fahren. Damit wurde das vorher Undenkbare möglich: Ich konnte in den Westen und vor allem auch wieder zurückreisen! Außerdem enthält der Personalausweis den Stempel für eine Reise in die CSSR. Am 29. September 1989 reiste ich mit dem Zug nach Prag. Der Zug war voller Ausreisewilliger auf dem Weg nach Ungarn, die mich und meinen Freund für verrückt erklärten, weil wir auch wieder zurückfahren wollten. Besonders spannend war der Moment der Passkontrolle an der Grenze - viele der Ausreisewilligen befürchteten, nicht wieder einreisen zu können! Ausweis von Antje Hortig, ausgestellt am 10. September 1986 in Grimma. Einträge über Meldung bei der Volkspolizei. Visum vom 14. November 1989 bis zum 14. Mai 1990. Reisepass von Antje Hortig, ausgestellt in der DDR am 4. April 1990, gültig bis 4. April 2000. [1]
80. Das Autokennzeichen gehört zu einem PKW „Wartburg Tourist“, mit dem ich und mein Sohn am 9. Oktober 1989 von Reichenbach nach Leipzig fuhren. Ich war damals Oberassistent an der TH Zwickau, kein Genosse. So konnte ich den „Vorteil“ nutzen, dass ab 15 Uhr Parteiversammlung angesetzt war und ich deshalb ab 15.30 Uhr - eine Stunde vor offiziellem Arbeitszeitende - aus dem Haus gehen konnte. In der Hochschule vorhandene Drucker mussten jeweils bei Arbeitsende in Schränken verschlossen werden, damit keine illegalen Druckerzeugnisse hergestellt werden konnten. Das tat ich und fuhr dann zum Bahnhof Zwickau, um dort meinen aus Dresden kommenden Sohn vom Zug abzuholen. Auslöser für das Vorhaben, gemeinsam nach Leipzig zu fahren, waren meine Erlebnisse bei der gewaltsamen Aktion der Staatsmacht vor dem Bahnhof Reichenbach am 4. Oktober 1989, als dort die Züge mit den Prager Botschaftsflüchtlingen für den Lokwechsel halten mussten. Einer solchen Gewalt musste man sich widersetzen! Und für Leipzig war am 9. Oktober die entscheidende Auseinandersetzung angekündigt. Eigentlich wollte ich allein fahren, da davon auszugehen war, dass geschossen werden würde. Dem setzt man seinen 15jährigen Sohn nicht aus. Aber meine Frau meinte, er - als ältestes von sieben Kindern - solle das erleben. Deshalb fuhr mein Sohn mit. Am Abend vor der Abfahrt fragte meine Schwiegermutter, die mit uns im noch nicht ganz fertiggestellten Haus wohnte, warum ich nach Leipzig fahren wolle. Meine Antwort: „Das Haus ist zur Zeit auf Sand gebaut. Ich will helfen, dass ein festes Fundament darunter kommt. Ich weiß, dass ich ein Sandkorn bin. Aber viele Sandkörner ergeben einen Sandsturm.“ Aus Zwickau abgefahren, fürchtete ich, unterwegs angehalten zu werden. Es sollten sicher nicht zu viele Leute nach Leipzig hineingelassen werden. Das passierte nicht. Ich parkte das Auto in Leipzig in der Arndtstraße gegenüber dem Gefängnis. Dort befand sich auch ein Wohnheim evangelischer Schwestern; eine dieser Schwestern war die Patentante eines meiner Kinder. Als ich mein Auto dort abstellte, warnten die Schwestern dringend, keinesfalls in die Leipziger Innenstadt zu gehen. Dort würde geschossen werden. Sie hatten am Vormittag des 9. Oktober gesehen, wie sich die militärischen Einheiten in Stellung gebracht hatten. Ich ging dennoch mit meinem Sohn in die Stadt. Die Schwestern meinten, „wenn ihr gehen wollt, geht demonstrieren. Wir leisten unseren Beitrag, indem wir hier beten.“ Als wir an der Nikolaikirche ankamen, war der Gottesdienst gerade zu Ende. Die Menschen strömten aus der Kirche, sammelten sich davor und formierten sich zur Demonstration. Schon auf dem Nikolaikirchhof stehend, hörten wir, dass jemand sprach, ohne jedoch Genaueres zu verstehen. Das war wohl Kurt Masur, der zum friedlichen Verlauf aufrief. Zunächst standen wir am Ring, am Rande des Demonstrationszuges. Aus dem Zug wurde gerufen: „Schließt euch an! Schließt euch an!“ Also gingen wir mit in den Demonstrationszug, suchten aber die Deckung von Gebäuden, falls geschossen würde. Wir gingen mit dem Demonstrationszug über den Georgiring bis zum Wintergarten-Hochhaus. In der Rosa-Luxemburg-Straße sahen wir große LKW W-50 Armeefahrzeuge mit vorn angebauten Gitterzäunen aus Metall, ca. drei Meter hoch und bis knapp über den Straßenbelag reichend, um jedes Durchkommen zu verhindern - Menschenschieber. Dahinter standen Soldaten, bewaffnet. Das alles waren sehr erschreckende Bilder. Im Park am Schwanenteich und in der Goethestraße waren ebenfalls bewaffnete Kräfte, wohl Bereitschaftspolizei. Dort beobachtete ich eine Mutter, die ihren Sohn suchte, der als gerade eingezogener Wehrpflichtiger dort sein konnte. Sie wollte ihn bitten, auf keinen Fall zu schießen. [1]
81. Bronzemedaille an Tragespange in Schatulle. "Für vorbildliche Leistungen beim Aufbau der Hauptstadt der DDR." Die Verleihung erfolgte für vorbildliche Leistungen beim Aufbau der Hauptstadt der DDR, Berlin. Sie war eine Auszeichnung der IG Bau-Holz des Freien Deutschen Gewerkschaftsbundes (FDGB) der Deutschen Demokratischen Republik und wurde nach 1979 gestiftet. Durchmesser: 40 mm,. Das Avers zeigt in der Mitte den Fernsehturm, eingeschlossen von einem kranähnlichen Gebilde. Gravur mit der Umschrift: "ERBAUER BERLINS" und "HAUPTSTADT DER DDR". Auf dem Revers war das Symbol des FDGBabgebildet und darüber die Gravur: "FÜR / VORBILDLICHE / LEISTUNGEN / BEIM AUFBAU DER / HAUPTSTADT / DER DDR". Die Medaille trug man an der oberen linken Brustseite an einer rechteckigen graublau bezogenen Spange. Beidseitig war ein 3 mm vom Saum entfernt ein 3 mm breiter roter Streifen eingewebt. Das Symbol des FDGB war als Miniatur in der Mitte angebracht, in der Farbe der jeweiligen verliehenen Stufe (es gab drei Sufen: die vergoldete Medaille, die versilberte und bronzene Variante). [1]
82. Ausweise von Frank Drauschke: (1) FDGB Ausweis (2) Personalausweis (3) Führerschein (4) Sparkasse der Stadt Berlin (5) FDJ Mitgliedsbuch (6) Wehrdienstausweis (7) Reisepass (8) Statut der FDJ (9) Ausweis für Arbeit und Sozialversicherung [1]
83. Aufkleber des alternativen Radiosenders „Radio 100“ aus West-Berlin. Für die DDR Opposition diente er mit der geheim in Ost-Berlin aufgenommenen Radiosendung ‚Radio Glasnost’ als wichtige Plattform. Die Stasi schaffte es trotz großer Anstrengungen nicht, die Sendungen zu unterbinden. [1]
84. Am Silvesterabend 1989/90 ging Frank Drauschke zum Brandenburg Tor, um mit den vielen wieder vereinigten Menschen zu feiern. Mit dabei eine "PENG Blizzard" Knallerbox mit 20 Knallern, einen hat er nicht entzündet, er liegt als Erinnerungsstück noch in der Box. VEB Pyrotechnik Silberhütte. EVP 5,00M. [1]
85. Am 11. November 1989 wurde der Grenzübergang an der Bundesstraße 5 zwischen Lauenburg/Elbe und Horst eröffnet. Durch den großer Andrang entstanden lange Autoschlangen, die Luft war blau von Abgasen. Einem Wartburg bekam die Wartezeit nicht gut: Die Kupplung überhitzte und das Auto musste von DDR-Seite aus über die Grenze geschoben werden. Erst als es die Grenze passiert hatte, durften wir es weiterschieben. Dadurch wuchs die Autoschlange Richtung Westen weiter an – sie war nun etwa 20km lang! Die Mitarbeiter der Grenztruppen der DDR und dem Bundesgrenzschutz der BRD, die sich am Grenzstrich zum ersten Mal begegneten, beratschlagten, was zu tun sei. Als der Rückstau auf Ost-Seite bereits bis Boizenburg reichte, bat der Major der Grenztruppen den BGS-Beamten um eine schnellere Abfertigung. Aber auch auf Westseite hatten sich lange Schlangen gebildet, der Beamte antwortete: „Das geht leider nicht, die Schlange steht fast bis Geesthacht.“ Man beachte die Füße der beiden Männer (Foto 5)! Die Ankommenden wurden herzlich und stürmisch begrüßt und es wurden erste Kontakte geknüpft. Meine Frau und ich versorgten die Insassen mit Naschereien und Obst. Insgesamt verteilten wir Sonnabend und Sonntag etwa 15 kg Süßigkeiten und Obst. Ich war zu der Zeit als Postbeamter in Lauenburg/Elbe beschäftigt. Vor dem Postamt steht seit den 1960er Jahren die Bronze-Plastik „Die Wartenden“ von Karlheinz Goedtke, einem in Kattowitz (Oberschlesien) geborenen Künstler, der seit den 1950er Jahren in Mölln lebte. Nach der Grenzöffnung hängte ich den Wartenden ein Plakat um mit den Worten „Ihr braucht nicht mehr warten, die Grenze ist auf.“ Es wurde vielfach abgelichtet. An den Tagen nach der Grenzöffnung bildeten sich auch vor dem Postamt lange Schlangen, da sich Bürger aus der DDR ihr Begrüßungsgeld abholten. Obwohl wir sechs Schalter geöffnet hatten, riss die Schlange nicht ab. Übrigens: Einige Bürger, die das Begrüßungsgeld doppelt empfangen hatten, kamen später noch einmal bei uns vorbei, um es wieder zurückzubringen. [1]
86. Als ich am 09. November 1989 in Paris, wo ich damals bei meinen Eltern lebte, von den Ereignissen in der DDR erfuhr, wollte ich sofort nach Berlin. Mir war klar, dass diese Ereignisse viel für mein Leben ändern würden. Aber meine Eltern haben mir das untersagt. In den Weihnachtsferien – fünf Wochen später - fuhr ich mit meiner Freundin los. Wir trampten nach Berlin, und alle die uns mitnahmen, verstanden, dass wir so dringend nach Berlin wollten. In Berlin haben wir am Checkpoint Charlie sofort ein Eintagesvisum beantragt und sind in die Ostteil der Stadt gefahren. Wir blieben länger als ein Tag, übernachteten bei Menschen, die wir trafen und die uns zu sich eingeladen haben. Wir wussten nicht, wie wir zurückkommen konnten, weil wir länger als das Visum erlaubte, geblieben sind. Wir dachten, dass Sylvester ein guter Zeitpunkt war. Und tatsächlich, in der Sylvesternacht war am Brandenburger Tor Ausnahmezustand. Es war alles voller Menschen und die Grenzbeamten von Ostberlin verließen ihre Posten. Und so sind wir sicher nach Westberlin zurückgekehrt. Nach ein paar weiteren Tagen sind wir zurück nach Paris gefahren. Aber zu Berlin verspürte ich eine enge Verbindung, dass ich nach einem Jahr ein Austauschjahr machte und zwei Semester in Berlin studierte. Dann lebte ich wieder in Paris, in Moskau und kam nach 15 Jahren wieder nach Berlin und bin geblieben. Meine damalige Frau, mit der ich zwei Kinder habe, ist mit mir nach Berlin gezogen. Meine zweite Frau ist Ost-Berlinerin. Auch mit ihr habe ich zwei Kinder. [1]
87. Alice Schneido (1916-1992) hielt als Hobbymalerin ihre Eindrücke vom Mauerfall in zwei Bildern fest. Ihre Werke im Stil naiver Malerei entstanden 1989 im unmittelbaren Zusammenhang mit der Grenzöffnung und drücken ihre Erleichterung über die Überwindung der Teilung und Einengung in der DDR aus. [1]
88. ATA fein - Putz- und Scheuermittel. HSL 8222400, 270g (± 25g), 0,14M. VEB Waschmittelwerk Genthin, 3280 Genthin. Gebrauchsanweisung: Auf angefeuchteten Lappen etwas ATA fein streuen und damit die zu reinigenden Gegenstände gründlich säubern. Nach vollzogener Reinigung gut abspülen und trocknen. Bei starken Verschmutzungen empfiehlt es sich, zunächst mit weniger Wasser zu scheuern und die Nachreinigung mit mehr Wasser vorzunehmen. ELN 149 23 240 [1]
89. 1 Flasche "Bärenblut", Bulgarischer Rotwein, harmonisch mit Restsüße. Exporteur: Vinimpex Sofia, erzeugt und abgefüllt in Bulgarien. Enthält einen Anteil von 15 Prozent Glukose. Deshalb galt der Wein in der DDR als sogenannte "Kopfschmerzbrühe". HSL-Nr.: 1831120 EVP: 7,80M [1]
90. - Arbeiten der Künstlerin aus einer Ausstellung im Café Blisse, 1989 in West-Berlin - Mauerstück mit Bild von Christophe Bouché - Bild von Christophe Bouché, Geschenk an Nicole Montéran [1]
91. (1) Probleme der Umgestaltung in der NVA, Problemkatalog. Merseburg, den 15.11.1989. (2) Erklärung von Frank Drauschke (3) Antrag auf Ausgang für Sonntag, den 19.11.1989 der Bausoldaten Andreas Dettke, Frank Drauschke, Christoph Blank und Jörg Frost (4) Antrag auf Übernahme zivilen Wehrersatzdienst (5) Beschwerde, Pasewalk, den 04.12.1989 (6) Protesterklärung, Götschendorf, den 04.12.1989 (7) Protesterklärung (8) Versetzungsgesuch an das Ministerium für Nationalverteidigung von Frank Drauschke, Götschendorf, den 04.12.1989 (9) Antrag auf Versetzung von Frank Drauschke (10) Antrag auf Versetzung an das Ministerium für Nationalverteidigung von Frank Drauschke, Pasewalk, den 24.11.1989 [1]
92. (1) Aufbruch 89 - Neues Forum (2) Statut der SDP (3) Verordnung über den Zivildienst in der DDR (4) Informationsblatt der FDJ - Abteilung Propaganda (5) Kommissarische Entscheidung zum geplanten ANTIFA-Marsch Sachsenhausen - Schwerin vom 11. bis 15. Oktober (6) Pfarrgemeinde der Kath. Kirchengemeinde St. Josef (7) "Liebe Freundinnen und Freunde des neuen Forum", Berlin, 1. Oktober 1989 (8) Kontaktadressen Neues Forum (9) Mahnwache für die politischen Gefangenen in der DDR (10) Aufruf zur Einmischung in eigener Sache, Berlin, 12. September 1989 [1]

No data to display

Ranking by number of viewed objects

Attribute: Laikotarpis (laiko aprėptis) Aprašymas Sukūrimo/leidimo ar publikavimo vieta

Number in brackets is a sum of all reads of objects which metadata description contains given attribute value.

1. 1989-08-23[19890823~19890823] [3595]
2. 1989[19890101~19891231] [3187]
3. 1989-11-11[19891111~19891111] [2609]
4. 1989-11-9[19891109~19891109] [1400]
5. 1990-3-18[19900318~19900318] [918]
6. 1989-10[19891001~19891031] [874]
7. 1989-11[19891101~19891130] [824]
8. 1991-8-12[19910812~19910812] [814]
9. 1989-11-2[19891102~19891102] [808]
10. 1989-01-01[19890101~19890101] [613]
11. 1989-12[19891201~19891231] [555]
12. 1989-9-12[19890912~19890912] [555]
13. 1990-8-31[19900831~19900831] [539]
14. 2009[20090101~20091231] [531]
15. 1999[19990101~19991231] [494]
16. 1989-11-12[19891112~19891112] [456]
17. 1990[19900101~19901231] [450]
18. 1990-6-26[19900626~19900626] [416]
19. 1989-11-19[19891119~19891119] [416]
20. 1986-7-24[19860724~19860724] [416]
21. 1989-5-1[19890501~19890501] [400]
22. 1989-4-6[19890406~19890406] [400]
23. 1970[19700101~19701231] [367]
24. 1989-11-10[19891110~19891110] [356]
25. 1989-9-16[19890916~19890916] [345]
26. 1988-10[19881001~19881031] [321]
27. 1989-11-30[19891130~19891130] [321]
28. 1989-10-27[19891027~19891027] [321]
29. 1989-5-7[19890507~19890507] [317]
30. 1989-3[19890301~19890331] [317]
31. 1989-07[19890701~19890731] [317]
32. 1989-06-21 - 1989-06-27[19890621~19890627] [317]
33. 1989-06-07[19890607~19890607] [317]
34. 1989-06-02[19890602~19890602] [317]
35. 1989-05-10 - 1989-06-03[19890510~19890603] [317]
36. 1989-05-09 - 1989-05-12[19890509~19890512] [317]
37. 1989-05-07[19890507~19890507] [317]
38. 1989-05-07 - 1989-05-23[19890507~19890523] [317]
39. 1989-05-07 - 1989-05-19[19890507~19890519] [317]
40. 1989-05-07 - 1989-05-11[19890507~19890511] [317]
41. 1989-05-07 - 1989-05-10[19890507~19890510] [317]
42. 1989-05-07 - 1989-05-08[19890507~19890508] [317]
43. 1989-05-06[19890506~19890506] [317]
44. 1989-05-06 - 1989-05-17[19890506~19890517] [317]
45. 1989-05-06 - 1989-05-12[19890506~19890512] [317]
46. 1989-05-05 - 1989-05-16[19890505~19890516] [317]
47. 1989-04-25 - 1989-05-18[19890425~19890518] [317]
48. 1989-03-29 - 1989-04-18[19890329~19890418] [317]
49. 1989-03-21 - 1989-04-05[19890321~19890405] [317]
50. 1989-03-17[19890317~19890317] [317]
51. 1989-03-16 - 1989-05-07[19890316~19890507] [317]
52. 1989-03-09 - 1989-04-24[19890309~19890424] [317]
53. 1989-03-09 - 1989-03-18[19890309~19890318] [317]
54. 1989-03-07 - 1989-03-10[19890307~19890310] [317]
55. 1989-03-02 - 1989-03-30[19890302~19890330] [317]
56. 1989-02-16 - 1989-03-29[19890216~19890329] [317]
57. 1989-02-15 - 1989-11-23[19890215~19891123] [317]
58. 1989-01-31 - 1989-03-16[19890131~19890316] [317]
59. 1976-6-24[19760624~19760624] [317]
60. 1976-06-29[19760629~19760629] [317]
61. 1976-06-24 - 1989-05-06[19760624~19890506] [317]
62. 1976-06-17 - 1976-06-29[19760617~19760629] [317]
63. 1975-06-02 - 1976-06-29[19750602~19760629] [317]
64. 1971-01-01 - 1989-01-01[19710101~19890101] [317]
65. 1985[19850101~19851231] [306]
66. 1989-11-4[19891104~19891104] [303]
67. 1989-5-25[19890525~19890525] [286]
68. 1993-1-16[19930116~19930116] [275]
69. 1991-2-15[19910215~19910215] [275]
70. 1989-10-2[19891002~19891002] [265]
71. 1990-9[19900901~19900930] [247]
72. 1989-11-24[19891124~19891124] [245]
73. 1989-11-15[19891115~19891115] [216]
74. 1990-4-15[19900415~19900415] [212]
75. 1990-1-22[19900122~19900122] [212]
76. 1989-10-9[19891009~19891009] [207]
77. 1991[19910101~19911231] [197]
78. 1989-2-18[19890218~19890218] [175]
79. 1989-9-24[19890924~19890924] [173]
80. 1989-8-27[19890827~19890827] [173]
81. 1980[19800101~19801231] [162]
82. 1990-3[19900301~19900331] [161]
83. 1990-10-3[19901003~19901003] [139]
84. 1988-9[19880901~19880930] [133]
85. 1988-8[19880801~19880831] [133]
86. 1989-9-1[19890901~19890901] [126]
87. 1989-12-4[19891204~19891204] [108]
88. 1989-12-04[19891204~19891204] [108]
89. 1989-12-01 - 1989-12-15[19891201~19891215] [108]
90. 1989-10-8[19891008~19891008] [108]
91. 1990-5-14[19900514~19900514] [97]
92. 1989-11-14[19891114~19891114] [97]
93. 1989-10-09[19891009~19891009] [94]
94. 1990-4-12[19900412~19900412] [93]
95. 1982-04-29 - 1982-07-28[19820429~19820728] [93]
96. 1982-04-28 - 1982-07-27[19820428~19820727] [93]
97. 1982-02-12[19820212~19820212] [93]
98. 1989-5-11[19890511~19890511] [91]
99. 1989-12-11[19891211~19891211] [91]
100. 1989-11-5[19891105~19891105] [89]
101. 1985-05-21[19850521~19850521] [84]
102. 1985-02-13 - 1985-05-21[19850213~19850521] [84]
103. 1985-02-13 - 1985-02-19[19850213~19850219] [84]
104. 1989-11-17[19891117~19891117] [82]
105. 1989-7[19890701~19890731] [77]
106. 1989-5-15[19890515~19890515] [77]
107. 1989-4-15[19890415~19890415] [77]
108. 1988[19880101~19881231] [76]
109. 1990-2-1[19900201~19900201] [74]
110. 1989-11-1[19891101~19891101] [74]
111. 1969[19690101~19691231] [74]
112. 1990-1-1[19900101~19900101] [69]
113. 1989-12-31[19891231~19891231] [69]
114. 1988-11-9[19881109~19881109] [69]
115. 1989-10-7[19891007~19891007] [68]
116. 1982-04[19820401~19820430] [63]
117. 1989-7-20[19890720~19890720] [62]
118. 1981-11-24[19811124~19811124] [62]
119. 1990-1[19900101~19900131] [60]
120. 1989-10-28[19891028~19891028] [59]
121. 1988-7[19880701~19880731] [59]
122. 1981-10-28[19811028~19811028] [55]
123. 1980-03-23[19800323~19800323] [53]
124. 1989-12-7[19891207~19891207] [51]
125. 1981-03-26[19810326~19810326] [50]
126. 1990-10-4[19901004~19901004] [47]
127. 1990-10-25[19901025~19901025] [47]
128. 1990-1-3[19900103~19900103] [45]
129. 1989-12-22[19891222~19891222] [45]
130. 1987[19870101~19871231] [45]
131. 1981-12-13[19811213~19811213] [43]
132. 1980-06-07[19800607~19800607] [37]
133. 1991-10-08[19911008~19911008] [34]

Number in brackets is a sum of all reads of objects which metadata description contains given attribute value.

1. Im August 1989 trampte Frank Drauschke durch das Baltikum und erfuhr auch von der geplanten Menschenkette von Tallinn über Riga nach Vilnius. Da er zu diesem Zeitpunkt in Lettland war, fuhr er nach Riga und nahm am 23. August 1989 am Baltischen Weg im Zentrum von Riga teil. Seine Fotos zeigen die Menschenkette und die darauf folgende Demonstration am Freiheitsdenkmal in Riga. Später erfuhr er, dass seine erste freie Demonstration auch die größte friedliche Demonstration in der Geschichte gewesen war. Über 2 Millionen Menschen reichten sich am 23. August 1989 um 19 Uhr die Hand und bildeten eine Menschenkette auf einer Strecke von über 600 km durch alle drei baltischen Staaten, die damals noch Sowjetrepubliken waren. Das Signal für die Kette wurde über das Radio gegeben. Sie demonstrierten zum 50. Jahrestag des Hitler-Stalin Paktes für die Wiederherstellung der Unabhängigkeit von Estland, Lettland und Litauen. [3595]
2. Am 11. November 1989 wurde der Grenzübergang an der Bundesstraße 5 zwischen Lauenburg/Elbe und Horst eröffnet. Durch den großer Andrang entstanden lange Autoschlangen, die Luft war blau von Abgasen. Einem Wartburg bekam die Wartezeit nicht gut: Die Kupplung überhitzte und das Auto musste von DDR-Seite aus über die Grenze geschoben werden. Erst als es die Grenze passiert hatte, durften wir es weiterschieben. Dadurch wuchs die Autoschlange Richtung Westen weiter an – sie war nun etwa 20km lang! Die Mitarbeiter der Grenztruppen der DDR und dem Bundesgrenzschutz der BRD, die sich am Grenzstrich zum ersten Mal begegneten, beratschlagten, was zu tun sei. Als der Rückstau auf Ost-Seite bereits bis Boizenburg reichte, bat der Major der Grenztruppen den BGS-Beamten um eine schnellere Abfertigung. Aber auch auf Westseite hatten sich lange Schlangen gebildet, der Beamte antwortete: „Das geht leider nicht, die Schlange steht fast bis Geesthacht.“ Man beachte die Füße der beiden Männer (Foto 5)! Die Ankommenden wurden herzlich und stürmisch begrüßt und es wurden erste Kontakte geknüpft. Meine Frau und ich versorgten die Insassen mit Naschereien und Obst. Insgesamt verteilten wir Sonnabend und Sonntag etwa 15 kg Süßigkeiten und Obst. Ich war zu der Zeit als Postbeamter in Lauenburg/Elbe beschäftigt. Vor dem Postamt steht seit den 1960er Jahren die Bronze-Plastik „Die Wartenden“ von Karlheinz Goedtke, einem in Kattowitz (Oberschlesien) geborenen Künstler, der seit den 1950er Jahren in Mölln lebte. Nach der Grenzöffnung hängte ich den Wartenden ein Plakat um mit den Worten „Ihr braucht nicht mehr warten, die Grenze ist auf.“ Es wurde vielfach abgelichtet. An den Tagen nach der Grenzöffnung bildeten sich auch vor dem Postamt lange Schlangen, da sich Bürger aus der DDR ihr Begrüßungsgeld abholten. Obwohl wir sechs Schalter geöffnet hatten, riss die Schlange nicht ab. Übrigens: Einige Bürger, die das Begrüßungsgeld doppelt empfangen hatten, kamen später noch einmal bei uns vorbei, um es wieder zurückzubringen. [1721]
3. 1 Flasche "Bärenblut", Bulgarischer Rotwein, harmonisch mit Restsüße. Exporteur: Vinimpex Sofia, erzeugt und abgefüllt in Bulgarien. Enthält einen Anteil von 15 Prozent Glukose. Deshalb galt der Wein in der DDR als sogenannte "Kopfschmerzbrühe". HSL-Nr.: 1831120 EVP: 7,80M [1189]
4. Zeitungen zum Mauerfall Objekte: - BZ vom 11. November 1989 - Berliner Morgenpost vom 11. November 1989 - Berliner Illustrierte Zeitung vom 19. November 1989 - Berliner Morgenpost 13. November 1989 - Berliner Morgenpost 15. November 1989 - Berliner Morgenpost vom 22. Dezember - Berliner Illustriere Zeitung, 31. Dezember 1989 - Sonderausgabe der Berliner Zeitung zur Geschichte der Mauer, 12. August 1991 [814]
5. Wahlaufkleber der CDU „Keine sozialistischen Experimente!“ zur ersten freien Volkskammerwahl am 18. März 1990 [798]
6. “I was happy at the time when the wall fell and to be at a conference in Berlin and to represent my university, where I then worked as a Ph.D. candidate. My university was the University of Stuttgart and I was in Berlin from 7th to 12th, November. On the evening of November 9th, we were invited to dinner, and since the conference came to an end late, we went to the hotel by minibus. While preparing for the conference dinner, I saw the message in ZDF and the celebrations in the German Parliament. I then went immediately to the place where the dinner was. I told my colleagues, from the conference, what had been shown on television, and a colleague said, ‘Well, what nonsense, something like that does not happen over here.’ Of course, I asked for directions to Friedrichstrasse and instructions on how to get there. Because much of the footage shown on television was about Friedrichstrasse and not about the Brandenburg Gate, and so that is where I wanted to go. A German colleague then told me ‘Marinos, you are a foreigner, you do not know your way here, if there is something going on here, and if it is true, what you just told us, then Friedrichstrasse is not the place, it’s Brandenburger Tor. Anyway, I’ll take you there.’ We then immediately went there when the People’s Police of the DDR begun firing water on some demonstrators that were on the wall. And once, they had stopped - because the first protesters who were there were hooligans - we climbed - we belonged to the first who went up there. We were on the wall at least four to five hours and we have seen the first moments, until even the first protesters from the Western side skipped over. Well, it was an experience, an unique experience in life and unforgettable. After that we went back to go to the hotel, from where we heard and saw many things, many East Germans from the road - Volks…I do not know now how the great avenue in Berlin is called Volksdum Damm, or something like that, and we met a few people, with whom we had a beer, and they told us about their experiences. I distinctly remember a young priest, a Protestant priest, with whom we spent the first hours, and around 5 o’clock in the morning, we went to bed for an hour or two. The next day we continued with the conference. And, it was normal, yet a conference, but somehow another conference this day - because everyone was so excited and happy about this event. The objects that I have here, are the proceedings of the conference, in which I took part - this is the list of all participants. A Special and unique object is the newspaper - a special print of the BZ, from the early hours of 10th November, where it was provided free of charge on the road. I took one and how you can see all participants of the conference signed as a memento. Especially, on the very first page in the first line a Greek quotation from a Greek professor who worked in Germany, says ‘With the hope that the wall in your home country may fall one day, too.’” [675]
7. (1) Aufbruch 89 - Neues Forum (2) Statut der SDP (3) Verordnung über den Zivildienst in der DDR (4) Informationsblatt der FDJ - Abteilung Propaganda (5) Kommissarische Entscheidung zum geplanten ANTIFA-Marsch Sachsenhausen - Schwerin vom 11. bis 15. Oktober (6) Pfarrgemeinde der Kath. Kirchengemeinde St. Josef (7) "Liebe Freundinnen und Freunde des neuen Forum", Berlin, 1. Oktober 1989 (8) Kontaktadressen Neues Forum (9) Mahnwache für die politischen Gefangenen in der DDR (10) Aufruf zur Einmischung in eigener Sache, Berlin, 12. September 1989 [555]
8. Eine Rolle Toilettenpapier und eine Packung Verbandswatte aus der DDR, die die französische Künstlerin Nicole Montéran für eine Kunstaktion im Café Paris anlässlich des 20. Jubiläums des Mauerfalls für eine Kunstinstallation verwendete. [531]
9. Die Künstlerin Nicole Montéran, seit 1967 in Berlin lebend, fotografierte intensiv in den Tagen nach der Maueröffnung. [528]
10. Ingeborg Leisterer organisierte seit Mitte Oktober 1989 Friedensgebete in der Kreuzkirche Königswusterhausen, an der ihr Ehemann, Hanns Leisterer, als Pfarrer tätig war. Die Friedensgebete fanden mittwochs 18 Uhr statt. Zum ersten Friedensgebet kamen 250 Personenen, eine Woche später bereits 600. Bürgerbewegungen wie das Neue Forum und der Demokratische Aufbruch nahmen Kontakt auf und an den Veranstaltungen teil. Die Friedensgebete widmeten sich Themen der Volksbildung, der Umwelt, neuen Parteien, Gewerkschaften und der Jugendweihe. Sie dauerten bis in den Februar 1990 an. Zu Beginn wurde das Lied „Gib uns Weisheit, gib uns Mut“ gesungen, es folgten Diskussion und danach die Friedensgebete. Am Ende wurde gemeinsam das Lied „We shall overcome“ angestimmt. Beim 2. und 3. Friedensgebet kam es im Anschluss zu Protestmärschen mit Kerzen, die von der Kirche bis ins Neubaugebiet Königs Wusterhausen und zurück führten. Der Polizei wurden dabei Blumen überreicht und Kerzen auf den Zaun der Stasi gesetzt. Objekte - Entwürfe von Ingeborg Leisterer von Friedensgebeten, deren Texte sie verfasst hat (18.10.1989-24.1.1990) - Predigt und Redeentwürfe zu einem Gedenkgottesdienst 10 Jahre nach 1989 - Kopie eines Fotos mit einem Transparent (bemaltes Laken), das zu mittwöchlichen Friedensgebeten aufruft - Foto vom Gedenkgottesdienst mit aufgehängtem Laken, 1999 [494]
11. Zum 02. November 1989 wurde Frank Drauschke, der in Berlin-Weißensee lebte, als Bausoldat nach Pasewalk eingezogen. Dadurch war er bei den historischen Ereignissen zur Demonstration am 04. November auf dem Alexanderplatz und zum Fall der Mauer am 09. November nicht in Berlin. Während seiner Grundausbildung in Pasewalk haben die Bausoldaten gemeinsam die Aktuelle Kamera geguckt. Sie haben auch die Pressekonferenz mit Günther Schabowski am 09. November gesehen, wussten aber nicht, was die Aussage wirklich bedeutete. Am 10. November kamen sie nach dem Marschieren zurück und hörten erstaunt die Berichte über die Öffnung von neuen Grenzübergängen. Sie glaubten, sie waren im falschen Film. Normalerweise musste man während der Dienstzeit seinen Personalausweis abgeben und hatte nur noch den Wehrdienstausweis bei sich. Frank Drauschke tat dies jedoch wie viele andere nicht, sodass er den Ausweis seinen Eltern am 12.11.1989 mitgeben konnte, die ihm ein Visum einstempeln ließen. Am 19. November gab es den ersten Ausgang für den Ort Pasewalk und Umgebung. Frank Drauschke wurde von Freunden abgeholt und gemeinsam fuhren sie unerlaubterweise nach Berlin. Der erste Weg war natürlich in Zivil über den Grenzübergang Bornholmer Straße, wo Frank Drauschke als Kind gewohnt hatte, nach Westberlin. Die Ausgänger hätten um 24 Uhr wieder in der Kaserne zun sein. Allerdings verfuhr sich der Fahrer mehrfach auf der Autobahn, sodass sie erst um 3 Uhr nachts zurück kehrten. Die Ausweise wurden versteckt und die Zuspätkommer erzählten, sie wären im Nachbarort auf einer Hochzeit gewesen, hätten zu viel getrunken und in die Kaserne laufen müssen. Der Spieß akzeptierte das in gewisser Weise als Entschuldigung, den Bausoldaten wurden „nur“ drei Wochen Ausgangs- und Urlaubssperre auferlegt. In der Folgezeit versuchten nun alle aktiv, in eine Art Zivildienst versetzt zu werden. Der Kompaniechef der Baueinheit 15, Major Thurm, verlas ein Fernschreiben, in dem stand, dass die Bausoldaten der Einheit am 04.12.1989 über Prenzlau ins Gesundheitswesen versetzt werden sollten. Am 04.12. 1989 wurden 60 Bausoldaten jedoch nicht nach Prenzlau, sondern in ein Betonwerk in Götschendorf gebracht. In der ersten Nacht (es gab ein 3-Schicht-System) streikten einige Bausoldaten und verfassten Beschwerdebriefe. Am nächsten Tag legten sie die Beschwerden Offizieren aus Berlin vor, die sie beruhigten, es handle sich nur um eine Übergangssituation. Darauf willigten die Soldaten ein, bezogen die überfüllten Unterkünfte und arbeiteten zwei Wochen im 3-Schicht-System. Im Anschluss wurden zuerst die Bausoldaten, die gestreikt hatten, fernab ihrer Heimatorte, versetzt. Frank Drauschke sollte sich im Krankenhaus Demmin melden. Vor seiner Reise dorthin fuhr er nach Berlin und schmiss den Sack mit Uniformen auf den Dachboden seiner Eltern, wo er 25 Jahre lang lag. Er trat seinen Dienst in Demmin an, wurde jedoch gleich weiter nach Tutow in ein Alters- und Pflegeheim versetzt. Dort arbeitete er bis Ende Januar als Heizer. Danach bemühte er sich erfolgreich, ins Krankenhaus Berlin-Weißensee versetzt zu werden. Seinen Dienst dort trat er am 01.02.1990 an und blieb bis zum 31.08.1990. Zu diesem Termin hatte er seine vorzeitige Enlassung beantragt, um ab 1. September 1990 Abitur in der EOS ''Carl von Ossietzky'' in Berlin-Pankow machen zu können. [480]
12. Vilia Fotokamera mit Tasche. Den russischen Smenas sehr ähnliche Kamera, wurde aber in Weißrussland gefertigt und stellt ein eigenständiges Modell dar. Die Kamera wird mit einem 35mm Film und einem Blitz betrieben. Das Spannen des Verschlusses ist mit dem Filmtransport gekuppelt, das heißt Mehrfachbelichtungen sind nicht möglich. Die Vilia besitzt ein Triplet 4/40mm Objektiv mit 40mm Weitwinkel. Außerdem gibt es eine sogennante "Bulb"-Einstellung für sehr lange Aufnahmen. Der Sucher hat unten eine Reihe von Wettersymbolen, die für einen Blendenwert stehen. Wenn die Blende verstellt wird, erscheint ein weißer Punkt unter dem entsprechenden Wettersymbol. Die Kamera stammt aus dem Besitz von Frank Drauschke, der am 2.11.1989 als Bausoldat nach Pasewalk eingezogen wurde und daher erst 'illegalerweise' am 19.11.1989 über die Grenzübergangsstelle Bornholmer Straße zum ersten Mal nach Westberlin gehen konnte. Als Kind hatte er 300 m entfernt davon gewohnt und immer gedacht, dass er nur als Rentner die Chance haben würde, die Bornholmer Straße weiter nach Westen zu gehen. [417]
13. Mein kurz vor meinem 16. Geburtstag im Jahre 1986 ausgestellte Personalausweis dokumentiert mit vielen Stempeln die historischen Ereignisse zum Ende der DDR. Dazu gehören meine Reisen nach Ungarn und die CSSR 1986-1988 und in die Sowjetunion am 05.08.1989 sowie das Ausreisevisum nach dem Mauerfall ausgestellt am 12.11.1989 und die dazugehörigen Stempeln der Grenzübergangsstellen nach Westberlin. Da ich am 2.11.1989 als Bausoldat nach Pasewalk eingezogen wurde, konnte ich erst 'illegalerweise' am 19.11.1989 über die Grenzübergangsstelle Bornholmer Straße zum ersten Mal nach Westberlin gehen. Als Kind hatte ich 300 m entfernt davon gewohnt und immer gedacht, dass ich nur als Rentner die Chance haben würde die Bornholmer Straße weiter nach Westen zu gehen. Im Personalausweis gibt es von diesem Tag die Stempel des Grenzübertritts und den Poststempel für die 100 DM Begrüßungsgeld vom Postamt in der Osloer Straße in Berlin-Wedding. Außerdem gibt es noch Stempel für den Umtausch von 15 Mark 1:1 in DM und 200 Mark, 100 M 1:1, 100 M 1:5, in DM sowie den Stempel von der Kontoanmeldung vom 26.06.1990 für die Währungsunion. [416]
14. Zum 1. Mai 1989 sollte die Schulklasse von Günter Paul Peters ein Plakat gestalten und der damals 16jährige Günter hat sich freiwillig dafür gemeldet, was nicht oft passierte. Er hatte zuvor in der Zeitung die Losungen und insbesondere die Durchnummerierung der Losungen der SED gelesen und schon kam die Idee für das Plakat: nur die Nummern der Losungen hinzuschreiben ohne ihre Aussage.Am 30.4., einem Sonntag, erzählte er seiner Mutter von der Idee. Diese fand seine Idee gut, hatte jedoch auch etwas Angst vor den Konsequenzen. Dennoch haben beide gemeinsam über Nacht das Banner erstellt, Buchstaben und Nummer feinsäuberlich ausgeschnitten und aufgeklebt.Auf der Demonstration hat Günter Paul Peters mit seinen Schulkameraden das Banner getragen. Es gab viele Lacher. Kurz vor der Tribüne kamen zivile Personen auf sie zu und meinten, dass sie das Plakat runter nehmen sollen, was sie daraufhin auch taten. Günter Paul Peters war darauf vorbereitet und hat gefragt: "Wisst ihr die Losung nicht auswendig?". Außerdem hinterfragte er, warum die Losungen durchnummeriert sind. Am Ende der Diskussion durfte er sein Banner wieder zeigen.Im Anschluss musste der Schuldirektor einen Bericht ans Ministerium schreiben. Er hatte vorab mit Schülern, den Klassenratsvorsitzenden, dem Kulturbeauftragte und auch Günter Paul Peters geredet und die Aktion schließlich dem Ministerium gegenüber als Gedankenlosigkeit hingestellt, da er keine Lust auf Ärger hatte bzw. die Schüler auch beschützen wollte.Die Mutter war froh, dass Günter abends nach Hause kam und überrascht, dass die Schüler das Banner nochmal zeigen durften. Sie war auch ein bisschen stolz, dass ihr Sohn die Personen kleingeredet hat.Günter Paul Peters hat später Mathematik studiert.Objekte: Banner: "Wir unterstützen die Losungen Nr. 11, 21, 41 des ZK der SED zum 1. Mai 1989" Titelblatt der "Junge Welt. Organ des Zentralrats der FDJ" vom 6.4.1989. [400]
15. Im Januar 1989 bekam Frau Carola Kuschel eine Reise nach Ungarn geschenkt. Ihr Freund war ebenfalls eingeladen, die Reise sollte im September stattfinden. Im Februar des Jahres besuchte Frau Kuschel die Silberhochzeit einer Tante in Westdeutschland. Nach diesem Besuch verfestigte sich der Wunsch aus der DDR auszusiedeln, da sie dort nicht die Freiheit leben konnte, die sie sich wünschte, und beispielsweise wegen Unangepasstheit kein Abitur machen durfte. In der Nacht vor ihrer Ungarn-Reise beschloss Frau Kuschel zusammen mit ihrem Freund in den Westen zu gehen. Sie informierte ihre Eltern über ihr Vorhaben, und diese bestärkten sie in ihrem Entschluss, auch wenn in dieser Nacht viele Tränen flossen. Frau Kuschel überschrieb noch ihrem Bruder den Trabbi, damit der Familie nicht das Auto weggenommen wurde. In Budapest angekommen fuhr das Pärchen mit einem Taxi in die Westdeutsche Botschaft, die jedoch geschlossen war, da es Samstag war. Der Taxifahrer bot an, sie zur Zuglietkirche zu bringen. Er wollte kein Geld für die Fahrt und lud noch weitere junge Ostdeutsche ein, mitzufahren. Frau Kuschel wurde schnell bewusst, dass vor dem Auffanglager der Zuglietkirche auch Stasibeamte warteten. Einer der Stasibeamten befragt auch sie auch gleich und lies erst von ihr ab, als ihr ein tätowiertet Mann zu Hilfe kam, von dem Frau Kuschel annahm, dass er in der DDR viel Zeit im Gefängnis verbracht hat. Drei Tage blieb das Paar im Lager, bis sie einen Platz in einem Reisebus nach Westdeutschland bekamen. Fünf Reisebusse fuhren in einer Kolonne, vorn und hinten von VW-Bussen begleitet. An Raststätten gab es Zwischenstopps, wo Verpflegungsbeutel und Kleidung (Tennissocken) ausgeteilt wurden. Sie fuhren ins Auffanglager nach Deggendorf, wo ein Begleiter sie mit den Worten verabschiedete: „Jetzt kann Honecker seine roten Rüben selber fressen“. Frau Kuschel hörte das mit gemischten Gefühlen, schließlich hatte sie ihre Eltern zurückgelassen. Nach zwei Tagen ging es weiter nach Ehingen in ein stillgelegtes Altersheim eines katholisches Trägers. Dort wurde Frau Kuschel wegen des Verdachts auf Stasi-Mitarbeit vom BND verhört, weil sie in der DDR in einem Jugendtouristenhotel gearbeitet hat. Die These des BND war, dass in der DDR nur Leute an Hotelrezeptionen haben, die Gäste aushorchen sollten. In Ehingen bekamen Frau Kuschel und ihr Freund ein Zugticket nach Heidenheim in der Schwäbischen Alp, wo sie Bekannte hatten. Dort lebten sie neun Monate in einem Gasthof, die Kosten für die Übernachtungen übernahm zum größten Teil die Stadt und so bezahlten sie für eine Übernachtung anstelle von 60 DM nur 12 DM. In Heidenheim meldete sich Frau Kuschel gleich beim Arbeitsamt und erhielt Arbeitslosengeld, das entsprechen ihrem gelernten Beruf als Elektrikerin berechnet wurde. Nach ein paar Tagen hatte sie jedoch bereits einen Arbeitsvertrag bei Bosch, so dass zwischen ihrem Job in der DDR und dem in der BRD nur drei Wochen vergangen waren. Bei Bosch montierte sie am Fließband Kühlschränke – 540 Stück täglich. Zwei Jahre später trennte sich Frau Kuschel von ihrem Freund und kehrte zurück nach Berlin bzw. Oranienburg. Objekte: - Reisepass - Stasivermerke - Kaufvertrag Trabbi - Arbeitsvertrag Bosch [345]
16. Neues Deutschland - Verschiedene Ausgaben zwischen dem 27.10. und 30.11.1989. Organ des Zentralkomitees der SED. "Proletarier aller Länder, vereinigt euch!". [321]
17. Ich war 1989 mit 18 Jahren Mitglied im Friedens- und Umweltkreis St. Joseph Weißensee. Es gab Aufrufe von der “Koordinierungsgruppe Wahlen” um Evelyn Zupke und Mario Schatta vom März 1989, sich als unabhängige Wahlkontrolleure in Berlin-Weißensee bei der Kommunalwahl zu beteiligen. Daraufhin meldete ich mich freiwillig. Wir beteiligten uns an den sogenannten Wahlveranstaltungen mit den Kandidaten der Nationalen Front. So habe ich noch meine handschriftlichen Notizen der Veranstaltung am 9.3.1989 vom Wahlkreis 4 von Berlin-Weißensee. Es ging darum, Informationen über die Wahlen, Wahllokale und Kandidaten zusammen zu tragen. Am 7.5.1989 zur Kommunalwahl trafen sich alle unabhängigen Wahlbeobachter in der Stephanusstiftung in der Albertinenstraße, wir bekamen Überprüfungsformulare und wurden auf die einzelnen Wahllokale aufgeteilt. Ich wurde für das Wahllokal 043a in der Musikschule in der Falkenberger Straße eingeteilt. Nach Schließung der Wahllokale um 18 Uhr ging ich und andere Wahlbeobachter zur Auszählung, wobei es dort beinahe zu voll wurde um rein zu kommen, da eine große Gruppe von Personen in zivil aus der ersten Etage den Raum füllten. Es handelte sich wahrscheinlich um SED Mitglieder oder andere “bestellte” Personen. Die Auszählung verlief relativ reibungslos. In diesem Wahllokal gab es 397 abgegebene Stimmen, davon waren 26 Gegenstimmen und 8 Wahlzettel mit teilweisen Streichungen. Nach der Auszählung ging ich zur Stephanusstiftung zurück und habe die Bögen der Wahlauswertung abgegeben. Die wurden dort ausgewertet, zusammengerechnet und in den folgenden Tagen mit den veröffentlichten Ergebnissen verglichen. Weißensee war der Berliner Bezirk, in dem die Wahlbeobachter eine fast vollständige Abdeckung der Wahllokale erreichen konnten, in 66 von 67 Wahllokalen waren unabhängige Beobachter zugegen. Nach Zählung der unabhängigen Wahlbeobachter gab es 27.680 abgegebene Stimmen, davon waren 46 ungültig, es gab 25.410 “Ja” Stimmen und 2.224 Gegenstimmen. Im offiziellen Ergebnis des “Neuen Deutschland” gab es angeblich 43.042 abgegebene Stimmen, wovon 24 ungültig, 42.007 “Ja” Stimmen und 1.011 Gegenstimmen gewesen sein sollen. Am Abend des 7.11.1989 nahm ich das erste Mal an einer Wahlparty teil. Sie fand in der KVU (Kirche von unten) im Gemeindehaus der Elisabeth Kirche statt. Es war sehr voll und es gab ein großes Gelächter als Egon Krenz, mit seinem Pferdegrinsen, das Wahlergebnis im DDR Fernsehen bekannt gab. Es herrschte allerdings auch etwas Unsicherheit und Angst, da nicht klar war, ob sich nicht draußen Polizei oder Stasi sammeln würden. Es gab auch Gerüchte von Verhaftungen in Leipzig. Anbei ist meine Sammlung von Dokumenten zur unabhängigen Wahlkontrolle: 1. Samisdat: “Wahlfall 89. Eine Dokumentation. URNE, HIER RUHT DIE DEMOKRATIE.” 2. Aufrufe zum Besuch der Wahlveranstaltung inklusive Liste mit Wahlveranstaltungen 3. Notizen von der Wahlveranstaltung, Wahlkreis 4 Weißensee, 9.3.19894. Liste der in den Wahllokalen Berlins ausgezählten Stimmen zur Kommunalwahl 5. Liste des vorläufigen Ergebnis der Kommunalwahlen 1989 im Stadtbezirk Weißensee 6. Eingabe an Abgeordnete bezüglich der Wahlfälschung 7. Aufruf von Mario Schatta vom “Runden Tisch Weißensee” als Zeuge für die Untersuchung der Wahlfälschung beim Generalstaatsanwalt zur Verfügung zu stehen (Ende 1989) 8. Wahlgesetz der DDR vom 24.6.1976 (Gesetzblatt der DDR 1967, Teil 1, Nr. 22, S. 301-308) 9. Foto eines Wahlplakats “7. Mai Wahltag, Arbeite mit, plane mit, regiere mit” [317]
18. Die westdeutsche Kaffeerösterei Tchibo erzielte 1990 mit den marktwirtschaftlich unbedarften DDR Bürgern ein unglaublich erfolgreichen Marketingcoup. Die "Oh, frische Bohnen !" Werbeaufkleber wurden flächendeckend in der DDR verteilt und jeder sollte sie sichtbar aufkleben, um dann vielleicht einen Mercedes zu gewinnen. Die Aufkleber waren seitdem noch über Monate und Jahre auf Autos, Fahrrädern und Taschen zu finden. Text auf der Rückseite der Aufkleber: „Spielen Sie mit: Diesen Aufkleber abziehen, aufkleben und gewinnen! Aufkleber an Auto, Fahrrad, Einkaufstasche oder, oder, oder … kleben. Ab 25.05.90 sind die Tchibo Glücksboten überall in der DDR unterwegs. Wer von den Glücksboten mit dem gelben Aufkleber gesehen wird, gewinnt sofort ein Pfund Tchibo Kaffee und nimmt an der großen Mercedes-Verlosung teil. Viel Glück.“ [286]
19. Ingeborg Leisterer, Aktivistin von 1989 in der Kreuzkirche in Königswusterhausen, war auch über 1989 hinaus politisch aktiv, u.a. gegen Rechtsradikalismus und den Golfkrieg. Objekte: - Zeitungsartikel vom 15.2.1991 aus dem „Dahme-Kurier“ - Zeitungsartikel vom 22.1.1992 aus der Märkischen Allgemeinen - Zeitungsartikel vom 16.1.1993 in der Berliner Morgenpost - Foto von Ingeborg Leisterer mit Demonstrationsschild, undatiert [275]
20. Seit Oktober 1989 nahmen ich und meine Frau an jeder Montagsdemonstration teil und hatten meist ein oder mehrere Transparente dabei. Darauf stand zum Beispiel auf die Wahl bezugnehmend „Wer die PDS wählt, wählt den Bürgerkrieg“ oder am 11. Dezember 1989 „SED auflösen Deutschland vereinen“. Viele der Sprüche wurden später kopiert und tauchten abgewandelt wieder auf. Zu einem Transparent mit der Aufforderung zu einem Volksentscheid zur Wiedervereinigung kam ein junger Mann, vielleicht ein Vertreter des Neuen Forums, auf uns zu und sprach sich gegen dieses Transparent aus. Auf der Demonstration am 12. Februar 1990 trugen wir ein Transparent mit der Aufschrift „Kommt die D-Mark bleiben wir, kommt sie nicht, geh'n wir zu ihr“ in Anspielung auf die andauernde Ausreisewelle. Eine Fotografin sprach uns darauf an und hielt uns auf einem Bild fest. Am nächsten Tag erschien das Foto groß auf dem Titelblatt der Frankfurter Allgemeinen Zeitung und ist heute auch in einem Schulbuch abgebildet, wie uns eine Nichte erzählte. Es war auch in der Tagesschau zu sehen. Die Stimmung war immer noch brenzlig. Es war noch nicht so sicher, ob die D-Mark kommen wird, es äußerten sich noch nicht viele Demonstrationsteilnehmer dazu. Später suchten und besuchten uns Journalisten der ZDF-Sendung WISO und interviewten uns anlässlich der Währungsunion zu dem Transparent und unserer Meinung. Nach dem 12. Februar trugen wir dann ein Transparent „Deutschland einig Vaterland“. Bis zur deutschen Einheit gingen wir regelmäßig auf die Montagsdemonstrationen. Außerdem veröffentlichte ich immer wieder Kommentare und offene Briefe an der Litfaßsäule auf dem Augustusplatz - eine im Herbst '89 eingerichtete Säule zum Informations- und Meinungsaustausch. Darunter war auch ein Schreiben zur Unterstützung des Zehn-Punkte-Programms von Helmut Kohl, welches ich im Betrieb aushängte und das von vielen Kollegen unterschrieben wurde. Dieses Schreiben habe ich von Westberlin aus ans Bundeskanzleramt geschickt. Am 4. Dezember 1989 machte ich eine Eingabe beim Direktor meines Betriebes VEB Galvanotechnik: Ich forderte die Schließung des SED-Betriebsbüros und keinen Einzug des Neuen Forum in den Betrieb. Ansonsten hätten alle politischen Gruppierungen und Parteien das Recht gehabt, in den Betrieb einzuziehen. Bei den Fotos handelt es sich um Bildschirmbilder aus der von mir zusammengestellten DVD. [247]
21. Die Künstlerin Nicole Montéran lebte seit 1967 in West-Berlin und setzte sich mit der Mauer intensiv künstlerisch auseinander. Nach dem Mauerfall hielt sie die Situation in Berlin, Potsdam sowie anderen Städten der DDR fotografisch fest. Zudem nahm sie Grenzübergänge auf. [242]
22. Ingeborg Leisterer war mit Mitglied der Unabhängigen Initiativgruppe zu Fragen der Volksbildung in Königs Wusterhausen, die aus den Friedensgebeten in der dortigen Kreuzkirche entstanden war. Dokumente und Briefe setzen sich intersiv mit der Reformbedürftigkeit der Schulbildung in der DDR auseinander. Objekte - Mitschriften - Gedanken, Vorschläge und Forderungen zur Reform des Bildungswesens vom 22.1.1990 - Briefwechsel mit dem Ministerium für Bildung, 25.1.1990-26.2.1990 - Briefe und Dokumente des Aktionsbündnisses Bildungs- und Erziehungsreform e.V. - Protestbrief eines anonymen Bürgers, undatiert - Brief und Postkarte an Ingeborg Leisterer von Sympathisanten, 16./17.2.1990 - Brief des Fernsehens der DDR an Ingeborg Leisterer, 12.2.1990 [212]
23. Wir kommen aus Markkleeberg bei Leipzig. Am 2. Oktober 1989 erlebte ich die Demo in der Leipziger Innenstadt als „Zaungast“. Die Polizeiaufgebote in der Stadt ängstigten mich, ich fühlte mich beobachtet und erlebte die Situation als sehr angespannt. Eine Woche später, am 9. Oktober, habe ich meinen Vater in Freiburg im Breisgau besucht. Er feierte seinen 80. Geburtstag. Meine beiden älteren Söhne, die zu dieser Zeit in Leipzig studierten, begleiteten mich. Den ganzen Tag saßen wir alle gespannt vor dem Fernseher und beobachteten die Situation. Es war alles sehr emotionsgeladen. Mein Mann war mit unserem dritten Sohn zu Hause in Leipzig geblieben. Uns war klar, wenn es zu blutigen Auseinandersetzungen gekommen wäre, wären unsere großen Söhne im Westen geblieben. Aber zum Glück verlief der Abend anders: Wir lagen uns alle in den Armen und feierten, dass die ganze Sache friedlich abgelaufen ist. Zurück in Leipzig, sind wir jeden Montag mit den Demonstrationen gelaufen. Die Situation damals war ein absoluter Ausnahmezustand. Alles, was vorher wichtig erschien, war plötzlich unwichtig. Das persönliche Kulturleben beispielsweise lag „brach“ - ich ging kaum noch ins Konzert. Am Tag des Mauerfalls hatte ich Dienst als Hebamme im Krankenhaus. Im Dienst habe ich es gar nicht so richtig mitbekommen, erst während der Heimfahrt mit dem Bus war alles so „aufgeregt“, alle sprachen miteinander und freuten sich. Gleichzeitig gab es eine ganz große Unsicherheit, man wusste nicht, in welche Richtung das geht. Die Zeit danach, vor allem die unsicheren Arbeitsbedingungen, waren dann schon ernüchternd. Ich verlor meine Stelle und ging zum Arbeiten in den Westen. Fotos haben wir damals nicht gemacht und auch sonst habe ich kein Objekt, das ich zum Projekt beisteuern kann. [197]
24. ATA fein - Putz- und Scheuermittel. HSL 8222400, 270g (± 25g), 0,14M. VEB Waschmittelwerk Genthin, 3280 Genthin. Gebrauchsanweisung: Auf angefeuchteten Lappen etwas ATA fein streuen und damit die zu reinigenden Gegenstände gründlich säubern. Nach vollzogener Reinigung gut abspülen und trocknen. Bei starken Verschmutzungen empfiehlt es sich, zunächst mit weniger Wasser zu scheuern und die Nachreinigung mit mehr Wasser vorzunehmen. ELN 149 23 240 [188]
25. Ausweise von Frank Drauschke: (1) FDGB Ausweis (2) Personalausweis (3) Führerschein (4) Sparkasse der Stadt Berlin (5) FDJ Mitgliedsbuch (6) Wehrdienstausweis (7) Reisepass (8) Statut der FDJ (9) Ausweis für Arbeit und Sozialversicherung [177]
26. Ich besuchte 1988/89 zahlreiche Rock- und Blueskonzerte. Dort tauschte ich mich mit Freunden und Bekannten auch über oppositionelle Veranstaltungen wie Demonstrationen, Mahnwachen und ähnliches aus und verabredete mich zu Aktionen. Eines dieser Konzerte war das Sonderkonzert mit Billy Bragg, von dem ich zufällig erfuhr. Der britische Künstler trat in einem winzigen Kino auf - eine kleine Sensation. Während des Konzertes erzählte er folgende Anekdote: Er hatte geträumt, die Mauer sei gefallen. Auf dem Grünstreifen der früheren Grenze hoppelten weiße Kaninchen und grasten friedlich - damals unvorstellbar. Magazin „Das Rockblatt“, Nummer 10. Herausgegeben von der IG Rock Leipzig des Kulturbundes der DDR. Magazin „Das Rock Extrablatt“ zum 5. Leipziger Rockfestival vom 9. bis 11. Juni 1989. Herausgegeben von der IG Rock Leipzig des Kulturbundes der DDR. Journal zum „Parkfest“ vom 5. bis 19. August 1989, Parktheater und Junge Garde, Dresden. Herausgegeben von der FDJ-Stadtleitung Dresden. Signierte Eintrittskarte zum Konzert von Billy Bragg am 18. Februar 1989 im Jugendklubhaus „Jürgen Lange“, Knopstraße 1, Leipzig. [175]
27. Eine Kopie des "Einsatzbericht(es) über die Betreuung von DDR-Flüchtlingen in den Malteser-Lagern in Budapest (Ungarn) vom 27.08. - 24.09.89" Zeitungsartikel: "Malteser-Organisator aus München betreut 1000 DDR-Flüchtlinge" MM 04.09.89 "Alle warten auf "Let's go west"" tz 4.09.89 "24 Stunden im Schilfgürtel" 19.08.1989 "Täglich stürmen Hunderte die überfüllten Flüchtlingslager" ohne Quellenangabe "Danke Ungarn" tz 12. September 1989 "Vier DDR-Patienten in Riem gelandet" ???, 12.09.1989 "Mit Gipsfuß in die Freiheit gehumpelt" 24.09.89 [173]
28. Ich bin in Mahlow auf dem Gebiet der DDR aufgewachsen, aber im benachbarten Lichtenrade in Westberlin zur Schule gegangen. Ab 1952 war der Grenzübergang nicht mehr problemlos möglich und ich ging fortan in Mahlow zur Schule. Da sich unser Haus im Grenzgebiet befand, hätten wir es verlassen müssen. 1956 floh meine Familie nach Lichtenrade, dort sind wir zunächst bei Verwandten untergekommen. Fortan wohnte ich wieder im fast gleichen Abstand zur Grenze wie vor der Flucht, nur eben auf der Westseite. Am 28.12.1989 konnte ich mein Elternhaus zum ersten Mal nach über 20 Jahren wieder besuchen, inzwischen war ein Kindergarten darin untergebracht. Im März 1990 befand sich darin sogar ein Wahllokal für die ersten freien Wahlen der DDR. Mein alter Schulweg ging entlang der Mauer, in der sich im Januar 1990 bereits ein großes Loch befand, und ich habe täglich nachgesehen, wie es größer wurde. Am 19. Februar 1990 wurde die Mauer an dieser Stelle dann endgültig abgebaut. Im Frühjahr 1990 besuchten meine Eltern zum ersten Mal seit 1956 wieder ihr Haus in Mahlow. [161]
29. Zum 02. November 1989 wurde Frank Drauschke, der in Berlin-Weißensee lebte, als Bausoldat nach Pasewalk eingezogen. Dadurch war er bei den historischen Ereignissen zur Demonstration am 04. November auf dem Alexanderplatz und zum Fall der Mauer am 09. November nicht in Berlin. Während seiner Grundausbildung in Pasewalk haben die Bausoldaten gemeinsam die Aktuelle Kamera geguckt. Sie haben auch die Pressekonferenz mit Günther Schabowski am 09. November gesehen, wussten aber nicht, was die Aussage wirklich bedeutete. Am 10. November kamen sie nach dem Marschieren zurück und hörten erstaunt die Berichte über die Öffnung von neuen Grenzübergängen. Sie glaubten, sie waren im falschen Film. Normalerweise musste man während der Dienstzeit seinen Personalausweis abgeben und hatte nur noch den Wehrdienstausweis bei sich. Frank Drauschke tat dies jedoch wie viele andere nicht, sodass er den Ausweis seinen Eltern am 12.11.1989 mitgeben konnte, die ihm ein Visum einstempeln ließen. Am 19. November gab es den ersten Ausgang für den Ort Pasewalk und Umgebung. Frank Drauschke wurde von Freunden abgeholt und gemeinsam fuhren sie unerlaubterweise nach Berlin. Der erste Weg war natürlich in Zivil über den Grenzübergang Bornholmer Straße, wo Frank Drauschke als Kind gewohnt hatte, nach Westberlin. Die Ausgänger hätten um 24 Uhr wieder in der Kaserne zun sein. Allerdings verfuhr sich der Fahrer mehrfach auf der Autobahn, sodass sie erst um 3 Uhr nachts zurück kehrten. Die Ausweise wurden versteckt und die Zuspätkommer erzählten, sie wären im Nachbarort auf einer Hochzeit gewesen, hätten zu viel getrunken und in die Kaserne laufen müssen. Der Spieß akzeptierte das in gewisser Weise als Entschuldigung, den Bausoldaten wurden „nur“ drei Wochen Ausgangs- und Urlaubssperre auferlegt.In der Folgezeit versuchten nun alle aktiv, in eine Art Zivildienst versetzt zu werden. Der Kompaniechef der Baueinheit 15, Major Thurm, verlas ein Fernschreiben, in dem stand, dass die Bausoldaten der Einheit am 04.12.1989 über Prenzlau ins Gesundheitswesen versetzt werden sollten. Am 04.12. 1989 wurden 60 Bausoldaten jedoch nicht nach Prenzlau, sondern in ein Betonwerk in Götschendorf gebracht. In der ersten Nacht (es gab ein 3-Schicht-System) streikten einige Bausoldaten und verfassten Beschwerdebriefe. Am nächsten Tag legten sie die Beschwerden Offizieren aus Berlin vor, die sie beruhigten, es handle sich nur um eine Übergangssituation. Darauf willigten die Soldaten ein, bezogen die überfüllten Unterkünfte und arbeiteten zwei Wochen im 3-Schicht-System. Im Anschluss wurden zuerst die Bausoldaten, die gestreikt hatten, fernab ihrer Heimatorte, versetzt. Frank Drauschke sollte sich im Krankenhaus Demmin melden. Vor seiner Reise dorthin fuhr er nach Berlin und schmiss den Sack mit Uniformen auf den Dachboden seiner Eltern, wo er 25 Jahre lang lag. Er trat seinen Dienst in Demmin an, wurde jedoch gleich weiter nach Tutow in ein Alters- und Pflegeheim versetzt. Dort arbeitete er bis Ende Januar als Heizer. Danach bemühte er sich erfolgreich, ins Krankenhaus Berlin-Weißensee versetzt zu werden. Seinen Dienst dort trat er am 01.02.1990 an und blieb bis zum 31.08.1990. Zu diesem Termin hatte er seine vorzeitige Enlassung beantragt, um ab 1. September 1990 Abitur in der EOS ''Carl von Ossietzky'' in Berlin-Pankow machen zu können. [150]
30. Ich ging 1988/89 zu zahlreichen oppositionellen Veranstaltungen. In diesem Zusammenhang wurde ich von der Staatssicherheit erfasst, wie ich seit meiner Einsichtnahme in meine Stasi-Akte Ende der 1990er Jahre weiß. Besonders bemerkenswert ist ein Eintrag vom Juli 1989: In einem Brief wurde ich gebeten, eine Unterschriftensammlung als Solidaritätsaktion zum Straßenmusik-Festival zu unterstützen. Der Absender des Briefes war bereits im Zusammenhang mit dem operativen Vorgang „Pleiße“ bekannt. Die Stasi verweist darauf, dass mein Bruder und meine Mutter nacheinander als Bürgermeister unseres Wohnortes, also in einer exponierten staatstreuen Position, tätig waren. Damit tritt ein scheinbarer Widerspruch in unserer Familie zu Tage. In unserer Familie gab es aber gar keine Auseinandersetzungen! Auf das Anschreiben habe ich damals gar nicht reagiert. Andere Aktionen, bei denen ich aktiv wurde, sind wiederum nicht in meiner Stasi-Akte vermerkt. [144]
31. Ich war Sopran Aushilfe im Leipziger Rundfunkchor. Aus diesem Grund habe ich zum Tag der Deutschen Einheit beim Staatsakt in der Philharmonie mit dem Rundfunkchor gesungen, denn der Rundfunkchor hatte die musikalische Ausgestaltung des Staatsaktes übernommen. Dafür wurde ein Notenheft erstellt mit dem Eingangschor der Bachkantate „Unser Mund sei voll Lachens“ und dem Chor „Die Himmel erzählen die Ehre Gottes“. Da bei dem Staatsakt auch die Deutsche Nationalhymne gesungen wurde, lag dem Notenheft ein Blatt mit dem Text der dritten Strophe „Einigkeit und Recht und Freiheit...“ bei. Dieser Tag war einer der schönsten in meinem Leben, weil meine Familie zuvor durch die Mauer getrennt war und darunter sehr gelitten hat. Überglücklich war ich, die DDR endlich hinter mir lassen zu können. An diesem Tag löste sich meine gesamte Anspannung der 40 Jahre des Lebens in der Diktatur. Ich weinte diesem Staat keine Träne nach. An diesem 3. Oktober lösten sich stattdessen Freudentränen, ausgelöst durch die Musik, die ich singen durfte. Besonders die Bach-Musik mit diesen Textpassagen lösten in mir ein unbeschreibliches Glücksgefühl aus. Für mich war es auch ein besonders großes Erlebnis, bei diesem Ereignis dabei sein zu können. Am Abend des Tages schlenderte ich mit Chorkollegen durch Berlin und habe das große Feuerwerk am Brandenburger Tor erlebt. Es stand auch Polizei dort und am liebsten hätte ich mit den Polizisten getanzt, vor denen ich bis zum entscheidenden 9. Oktober 1989 in Leipzig eher Angst hatte. So glücklich war ich an diesem Tag. [139]
32. In der Nähe des Wohnortes der Familie Grün in Münster war 1938/39 der Vater von Martina Z., Erich S., als Soldat in einem Munitionsdepot der Wehrmacht stationiert. Die Mutter von Jürgen Grün arbeitete dort in der Telefonzentrale und freundete sich mit Erich S. an. Erich S. kehrte nach dem Krieg in seine Heimat Nordhausen zurück, den Kontakt haben beide Familien aber stets aufrechterhalten. Nach dem Tod von Erich S. hat seine Tochter Martina den Kontakt weiter gepflegt und es entwickelte sich ein kontinuierlicher Briefwechsel. Martina Z. versiegelte die Briefe nach Westdeutschland, indem Sie ihre Initialen auf der Briefrückseite über die Klebelinien schrieb. Familie Grün wollte 1985/86 zum ersten Mal in die DDR einreisen, um ihre Freunde in Nordhausen zu besuchen. Dafür beantragte Martina Z. mit ihrem Mann Bernd ein Aufenthaltsvisum für 3 Tage. Die Grenze zu überschreiten, war für die Familie Grün ein bedrückendes Gefühl. Sie mussten aus ihrem Auto aussteigen, selbst Papierschnipsel aus dem Zigarettenfach wurden untersucht – eine einschüchternde Erfahrung, ein Gefühl von Angst. Besonders ungewohnt und negativ empfanden sie den Smog der Trabis und der Braunkohlewerke. Auf der Straße waren noch Mai-Fähnchen und DDR Banner zu sehen. Ihr „West-Auto“ fiel besonders auf, und die Kinder von Martina und Bernd, Marc und Gordon wollten unbedingt damit fahren. Familie Grün hatte Geschenke mitgebracht: Nylonstrümpfe, Bananen, Obst, Kleidung und Spielzeug sowie Granny-Smith-Äpfel, worüber die Familie Z ganz überrascht, da sie die Äpfel vorher nur im Westfernsehen in der Werbung gesehen haben und dachten, es gebe sie gar nicht. Es gab Läden (Exquisit, Intershops) mit Westwaren im Schaufenster, die man aber nur mit Westgeld erwerben konnte und das war für die meisten DDR-Bürger nicht möglich. Bernd Z. war Baggerführer und konnte wegen dieser Arbeit mit einem Sonderausweis auch in eine Sperrzone hinter der Grenze fahren, seine Frau Martina durfte dieses Gebiet nicht betreten. Außerdem hatte er sich für die Arbeit an der Gaspipeline in Sibirien verpflichtet, in erster Linie deshalb, um schneller einen Trabi zu bekommen. Bei der Ausreise der Familie Grün gab es dieselben schikanierenden Grenzkontrollen wie auch schon bei der Einreise. Zum zweiten Mal reiste Familie Grün, diesmal mit den beiden Töchtern Christiane und Julia, am 24.11.1989 in die DDR. Das Visum hatten Martina und Bernd noch vor dem Mauerfall beantragt und es der Familie Grün zugeschickt. Trotz Mauerfall mussten sie den Zwangsumtausch vornehmen und der Reisepass wurde ebenfalls noch abgestempelt. Herr und Frau Grün fragte ihre Freunde Martina und Bernd dann, ob sie nicht mit zu ihnen nach Hause kommen wollen, jetzt wo es möglich war. Sie haben spontan ja gesagt und sich sehr gefreut. Die Rückfahrt und der Aufenthalt im Westen war für alle ein großes emotionales Erlebnis. Martina und Bernd waren überwältigt von den vielen neuen Eindrücken, erkannten jedoch auch die Nachteile. Martina hatte sich durch den Mauerfall mehr Lebensqualität erhofft, doch durch die schwierige Arbeitssituation nach der Wende gab es auch finanzielle Schwierigkeiten. Enttäuscht war sie auch davon, dass viele der früheren Funktionäre wieder leitende Positionen übernommen haben. Der Kontakt zwischen beiden Familien existiert nach wie vor. Dokumente: - 7 Briefe von Martina Z. an Familie Grün (1985,86,88,89) - russische Postkarte von Bernd Z für Martina Z aus Sibirien - Reisepass von Jürgen Grün inkl. Zoll und Devisenerklärung und Zwangsumtausch-Schein 150,00 DM. [137]
33. Die "Sputnik" war ein beliebtes sowjetisches Digest Presseheft, das sowohl im Westen als auch im Osten gelesen und in mehrere Sprachen übersetzt wurde. Hier liegen die Sputnik-Ausgaben vom August, September und November 1988 in Deutsch vor. Die Ausgabe vom Oktober 1988 fehlt, da sie nicht in die DDR ausgeliefert wurde, weil sie "prekäre" Themen enthielt. Sogar SED Parteimitglieder protestierten daraufhin. Ein Jahr später erschien dann das "Sputnik Sonderheft" mit allen wichtigen Artikeln, die zuvor im Oktober 1988 und 1989 gefehlt hatten. [133]
34. Neun Aufkleber: - „Neues Forum“ - „Initiative Frieden und Menschenrechte“ – Bündnis 90 - „Bündnis 90, Grüne, UFV“ – Unabhängiger Frauenverband - „Parlamentarische Demokratie ja. Parteien-Herrschaft nein.“ – Bündnis 90/Die Grünen - „Radio 100“ - „Keine sozialistischen Experimente!“ – CDU - „Oh, frische Bohnen!“ - Tschibo - „Entfassungsverwurf“ - „D / DDR“ [126]
35. Ich habe von 1986-89 in Leipzig Drucktechnik studiert. Während meiner Studienzeit habe ich mich wie viele andere im Oktober/November 1989 an den Montagsdemonstrationen beteiligt und begegnete dabei bewaffneten Soldaten der Kampfgruppe, die die Demonstrierenden in der Nähe der Nikolaikirche bedrohten. Im September 1989 erfuhr ich von Kollegen von den Treffen des „Neuen Forum“ und beteiligte mich dort an Gesprächen, in denen es u.a. um Texte ging, die zur Vervielfältigung einer Druckgenehmigung bedurften. Das Ziel des Neuen Forums waren vor allem mehr Demokratie und Freiheit und nicht die Wiedervereinigung. Das Foto zeigt meine Studiengruppe aus Leipzig, mit der wir uns am Tag des „Europeana“-Aktionstages am 17. Mai 2014 in Leipzig wiedergetroffen haben. [126]
36. Frank Drauschke und Renatas Neverbickas haben sich beim Trampen an der lettisch-estnischen Grenze kennen gelernt, an einem Abend Mitte August 1989. Sie waren alle auf dem Weg nach Tallinn. Frank Drauschke lud ihn und Lina, seine spätere Frau, zu einem Picknick an der Straße ein und danach zogen sie weiter. Zwei Wochen später besuchte Frank die beiden in Vilnius und lud sie ein, ihn auch in Berlin zu besuchen. Als Abschiedsgeschenk gab Renatas Neverbickas, der Fotograf ist, Frank diese Fotografie. Ende Oktober 1989 kamen dann beide tatsächlich nach Ostberlin und erlebten einige Demonstrationen. Renatas hatte viele seiner Fotos dabei und kurzerhand organisierten sie eine Fotoausstellung in der Wohnung von Frank Drauschke zu seiner Abschiedsparty am 28.10.1989, die er veranstaltete, bevor er als Bausoldat nach Pasewalk musste. Das Foto ist ein Beispiel für die Arbeiten von Renatas Neverbickas. Auf der Rückseite befindet sich ein englischer Text. Renatas Neverbickas versuchte sich zu erinnern und glaubt, dass die Zeilen auf der Rückseite seiner Fotografie aus einer russischen Oper stammen und zwar von „Juno und Avoz“ von Alexey Rybnikov Wahrscheinlich hat er sie von einer Schallplatte abgeschrieben:"You, who live in 20th century, To an end is your century drawing. Will Man never answer the question, Of how agreement to find? Allelula to a to a couple of lovers! As we go on quaralling and feasting, We forget what has brought us to earth. Allelula for love. Allelula! Will be happy, Frank!!! 1989.09.01 Renatas [126]
37. Die DDR-Bürgerbewegungen „Neues Forum“, „Demokratie Jetzt“ und „Initiative Frieden und Menschenrechte“ schlossen sich zur ersten freien Volkskammerwahl am 18. März 1990 zur Liste „Bündnis 90“ zusammen. Bei den folgenden Wahlen zum Bundestag und zum Abgeordnetenhaus von Berlin gingen sie Listenverbindungen mit den Grünen und dem Unabhängigen Frauenverband ein. - Aufkleber mit dem Logo der ersten in der DDR als Organisation angemeldeten Bürgerbewegung, "Neues Forum", 1989 -Aufkleber: Bündnis 90 - „Initiative Frieden und Menschenrechte“ zur ersten freien Volkskammerwahl am 18. März 1990 - Handzettel zum Aufkleben mit Tapetenleim: „Bündnis 90, Grüne, UFV, Die Grünen/AL“ zur Abgeordnetenhauswahl in Berlin am 2. Dezember 1990 UFV (Unabhängiger Frauenverband) -Aufkleber: „Parlamentarische Demokratie ja. Parteien-Herrschaft nein.“ –Bündnis 90 - Die Grünen [120]
38. Zum 02. November 1989 wurde Frank Drauschke, der in Berlin-Weißensee lebte, als Bausoldat nach Pasewalk eingezogen. Dadurch war er bei den historischen Ereignissen zur Demonstration am 04. November auf dem Alexanderplatz und zum Fall der Mauer am 09. November nicht in Berlin. Während seiner Grundausbildung in Pasewalk haben die Bausoldaten gemeinsam die Aktuelle Kamera geguckt. Sie haben auch die Pressekonferenz mit Günther Schabowski am 09. November gesehen, wussten aber nicht, was die Aussage wirklich bedeutete. Am 10. November kamen sie nach dem Marschieren zurück und hörten erstaunt die Berichte über die Öffnung von neuen Grenzübergängen. Sie glaubten, sie waren im falschen Film. Normalerweise musste man während der Dienstzeit seinen Personalausweis abgeben und hatte nur noch den Wehrdienstausweis bei sich. Frank Drauschke tat dies jedoch wie viele andere nicht, sodass er den Ausweis seinen Eltern am 12.11.1989 mitgeben konnte, die ihm ein Visum einstempeln ließen. Am 19. November gab es den ersten Ausgang für den Ort Pasewalk und Umgebung. Frank Drauschke wurde von Freunden abgeholt und gemeinsam fuhren sie unerlaubterweise nach Berlin. Der erste Weg war natürlich in Zivil über den Grenzübergang Bornholmer Straße, wo Frank Drauschke als Kind gewohnt hatte, nach Westberlin. Die Ausgänger hätten um 24 Uhr wieder in der Kaserne zun sein. Allerdings verfuhr sich der Fahrer mehrfach auf der Autobahn, sodass sie erst um 3 Uhr nachts zurück kehrten. Die Ausweise wurden versteckt und die Zuspätkommer erzählten, sie wären im Nachbarort auf einer Hochzeit gewesen, hätten zu viel getrunken und in die Kaserne laufen müssen. Der Spieß akzeptierte das in gewisser Weise als Entschuldigung, den Bausoldaten wurden „nur“ drei Wochen Ausgangs- und Urlaubssperre auferlegt.In der Folgezeit versuchten nun alle aktiv, in eine Art Zivildienst versetzt zu werden. Der Kompaniechef der Baueinheit 15, Major Thurm, verlas ein Fernschreiben, in dem stand, dass die Bausoldaten der Einheit am 04.12.1989 über Prenzlau ins Gesundheitswesen versetzt werden sollten. Am 04.12. 1989 wurden 60 Bausoldaten jedoch nicht nach Prenzlau, sondern in ein Betonwerk in Götschendorf gebracht. In der ersten Nacht (es gab ein 3-Schicht-System) streikten einige Bausoldaten und verfassten Beschwerdebriefe. Am nächsten Tag legten sie die Beschwerden Offizieren aus Berlin vor, die sie beruhigten, es handle sich nur um eine Übergangssituation. Darauf willigten die Soldaten ein, bezogen die überfüllten Unterkünfte und arbeiteten zwei Wochen im 3-Schicht-System. Im Anschluss wurden zuerst die Bausoldaten, die gestreikt hatten, fernab ihrer Heimatorte, versetzt. Frank Drauschke sollte sich im Krankenhaus Demmin melden. Vor seiner Reise dorthin fuhr er nach Berlin und schmiss den Sack mit Uniformen auf den Dachboden seiner Eltern, wo er 25 Jahre lang lag. Er trat seinen Dienst in Demmin an, wurde jedoch gleich weiter nach Tutow in ein Alters- und Pflegeheim versetzt. Dort arbeitete er bis Ende Januar als Heizer. Danach bemühte er sich erfolgreich, ins Krankenhaus Berlin-Weißensee versetzt zu werden. Seinen Dienst dort trat er am 01.02.1990 an und blieb bis zum 31.08.1990. Zu diesem Termin hatte er seine vorzeitige Entlassung beantragt, um ab 1. September 1990 Abitur in der EOS ''Carl von Ossietzky'' in Berlin-Pankow machen zu können. [119]
39. Die Sekretärein Heidrun Meschkat aus Hohen-Neuendorf erinnert sich an ihre USA-Reise im Jahr 1987: "Im August 1987 wurde mein Antrag auf eine Besuchsreise zum Geburtstag meines Onkels nach München trotz vorhandener rechtlicher Grundlage abgelehnt. Bei Nachfrage im Ministerium des Innern in der Keibelstr. erklärte mir ein zuständiger Mitarbeiter, dies sei eine einmalige Bestrafung. Auf Nachfrage nach dem Grund wurde mir keine Auskunft erteilt. Meine Tante, die Schwester meines Vaters, hatte 1961 in die USA nach Milwaukee geheiratet. Sie war inzwischen auch über 70 Jahre alt und erfüllte damit die Bedingung für die Beantragung einer Besuchsreise. Gerade nach der Ablehnung der letzten Reise und aus Trotz entschied ich mich, zum Geburtstag meiner Tante am 18. Dezember 1987 einen Antrag auf Besuch zu stellen. Zuerst stellte ich einen Antrag in meiner Firma, einem Kombinatsbetrieb für Kraftwerksanlagenbau. Dort wurde meinem Antrag stattgeben. Danach wollte ich meinen Antrag der weiterbearbeitenden Stelle bei der Deutschen Volkspolizei übergeben. Inzwischen wurde mir bekannt, dass eine Erkrankung meinerseits in den USA offenbar eine Kostenübernahme durch meine Verwandten bedeuten würde. Um genauere Informationen zu eventuell vorhandenen Abkommen zu erhalten, besuchte ich die Amerikanische Botschaft in Berlin. Dies lief so ab: Vor der Botschaft stand ein Wachposten der DDR, den ich fragte, ob ich die Botschaft betreten dürfe. Er bejahte diese Frage, ich trat ein. Sofort kam ein Angestellter der Botschaft auf mich zu, den ich nach den rechtlichen Umständen für mich und meine Familie befragte. Er bestätigte mir, dass die mir bekannte Information falsch sei und ein Abkommen bestand, wonach ich im Falle einer Erkrankung die volle gesundheitliche Betreuung erhalten würde. Dieses Gespräch dauerte höchstens 10 Minuten, danach trat ich wieder vor die Tür, wo sich inzwischen ein höherer Offizier befand und den Posten befragte. Ich ging um die Ecke und betrat den Intershop im Hotel Maritim. Als ich den Shop verlassen wollte, wurde ich von drei Personen gestellt (zwei Uniformierte und ein Mann in Zivil). Ich sollte mich ausweisen, was ich zuerst verweigerte und den Grund dafür erfahren wollte. Es wurde mir kein Grund genannt, der Ausweis sei vorzuzeigen. Als ich meinen Ausweis vorholte, wurde er laut vorgelesen – an der Koppel des Uniformierten befand sich ein Mikrofon – die Wache war gegenüber in einer ehemaligen Gaststätte – und dort wurde mit Sicherheit alles aufgezeichnet. Als mir das alles zu albern wurde – der Polizist zog ein Heftchen hervor, in welchem Fotos von gesuchten Personen zu sehen waren - und er mir erklärte, dies sei eine Routineüberprüfung, nahm ich ihm meinen Personalausweis aus der Hand und ging einfach weg. Für mich war klar, diese Reise würde ich nach diesem Vorfall niemals antreten - so unwahrscheinlich es sowieso schon war, dass meiner Beantragung stattgegeben werden würde. Nach diesem Vorfall war ich sehr wütend und erregt und fühlte mich im Recht, so dass ich zwei Tage später zu meiner zuständigen Polizeidienststelle nach Oranienburg ging und um eine Unterredung mit dem Leiter bat. Dort erzählte ich wahrheitsgemäß, was mir zugestoßen war und wie ich darüber dachte. Ich wurde darüber aufgeklärt, dass ich die Botschaft nicht hätte betreten dürfen (es war die Zeit der Botschaftsflüchtlinge). Wo ich aber Auskunft zu meiner Frage bekommen könnte, wurde nicht beantwortet. Also verblieben wir so, dass ich abwarten sollte, ob es für meine Reise eine Entscheidung geben würde. In jedem Fall musste ich mich dann wieder dort melden. Am Termin wurde mir mein Reisepass mit dem entsprechenden Visum für die USA über drei Wochen ohne Kommentar ausgehändigt... (Fortsetzung siehe Word-Dokument!). [115]
40. Das Autokennzeichen gehört zu einem PKW „Wartburg Tourist“, mit dem ich und mein Sohn am 9. Oktober 1989 von Reichenbach nach Leipzig fuhren. Ich war damals Oberassistent an der TH Zwickau, kein Genosse. So konnte ich den „Vorteil“ nutzen, dass ab 15 Uhr Parteiversammlung angesetzt war und ich deshalb ab 15.30 Uhr - eine Stunde vor offiziellem Arbeitszeitende - aus dem Haus gehen konnte. In der Hochschule vorhandene Drucker mussten jeweils bei Arbeitsende in Schränken verschlossen werden, damit keine illegalen Druckerzeugnisse hergestellt werden konnten. Das tat ich und fuhr dann zum Bahnhof Zwickau, um dort meinen aus Dresden kommenden Sohn vom Zug abzuholen. Auslöser für das Vorhaben, gemeinsam nach Leipzig zu fahren, waren meine Erlebnisse bei der gewaltsamen Aktion der Staatsmacht vor dem Bahnhof Reichenbach am 4. Oktober 1989, als dort die Züge mit den Prager Botschaftsflüchtlingen für den Lokwechsel halten mussten. Einer solchen Gewalt musste man sich widersetzen! Und für Leipzig war am 9. Oktober die entscheidende Auseinandersetzung angekündigt. Eigentlich wollte ich allein fahren, da davon auszugehen war, dass geschossen werden würde. Dem setzt man seinen 15jährigen Sohn nicht aus. Aber meine Frau meinte, er - als ältestes von sieben Kindern - solle das erleben. Deshalb fuhr mein Sohn mit. Am Abend vor der Abfahrt fragte meine Schwiegermutter, die mit uns im noch nicht ganz fertiggestellten Haus wohnte, warum ich nach Leipzig fahren wolle. Meine Antwort: „Das Haus ist zur Zeit auf Sand gebaut. Ich will helfen, dass ein festes Fundament darunter kommt. Ich weiß, dass ich ein Sandkorn bin. Aber viele Sandkörner ergeben einen Sandsturm.“ Aus Zwickau abgefahren, fürchtete ich, unterwegs angehalten zu werden. Es sollten sicher nicht zu viele Leute nach Leipzig hineingelassen werden. Das passierte nicht. Ich parkte das Auto in Leipzig in der Arndtstraße gegenüber dem Gefängnis. Dort befand sich auch ein Wohnheim evangelischer Schwestern; eine dieser Schwestern war die Patentante eines meiner Kinder. Als ich mein Auto dort abstellte, warnten die Schwestern dringend, keinesfalls in die Leipziger Innenstadt zu gehen. Dort würde geschossen werden. Sie hatten am Vormittag des 9. Oktober gesehen, wie sich die militärischen Einheiten in Stellung gebracht hatten. Ich ging dennoch mit meinem Sohn in die Stadt. Die Schwestern meinten, „wenn ihr gehen wollt, geht demonstrieren. Wir leisten unseren Beitrag, indem wir hier beten.“ Als wir an der Nikolaikirche ankamen, war der Gottesdienst gerade zu Ende. Die Menschen strömten aus der Kirche, sammelten sich davor und formierten sich zur Demonstration. Schon auf dem Nikolaikirchhof stehend, hörten wir, dass jemand sprach, ohne jedoch Genaueres zu verstehen. Das war wohl Kurt Masur, der zum friedlichen Verlauf aufrief. Zunächst standen wir am Ring, am Rande des Demonstrationszuges. Aus dem Zug wurde gerufen: „Schließt euch an! Schließt euch an!“ Also gingen wir mit in den Demonstrationszug, suchten aber die Deckung von Gebäuden, falls geschossen würde. Wir gingen mit dem Demonstrationszug über den Georgiring bis zum Wintergarten-Hochhaus. In der Rosa-Luxemburg-Straße sahen wir große LKW W-50 Armeefahrzeuge mit vorn angebauten Gitterzäunen aus Metall, ca. drei Meter hoch und bis knapp über den Straßenbelag reichend, um jedes Durchkommen zu verhindern - Menschenschieber. Dahinter standen Soldaten, bewaffnet. Das alles waren sehr erschreckende Bilder. Im Park am Schwanenteich und in der Goethestraße waren ebenfalls bewaffnete Kräfte, wohl Bereitschaftspolizei. Dort beobachtete ich eine Mutter, die ihren Sohn suchte, der als gerade eingezogener Wehrpflichtiger dort sein konnte. Sie wollte ihn bitten, auf keinen Fall zu schießen. [113]
41. West-Berliner Stadtplan der französischen Mauerkünstlerin Nicole Montéran. [111]
42. Umweltblätter - Infoblatt des Friedens- und Umweltkreises Zionskirchgemeinde Griebenowstraße 16, Berlin. Innerkirchliche Information. Aus der großen Reihe kleiner Klassiker. Augenzeugenberichte aus Leipzig u.v.m. [111]
43. Tage und Nächte nach dem 7. Oktober 1989 in Berlin/DDR - Gedächtnisprotokolle von Verhafteten. 47 Seiten. Hrsg.: Die Grünen. [108]
44. (1) Probleme der Umgestaltung in der NVA, Problemkatalog. Merseburg, den 15.11.1989. (2) Erklärung von Frank Drauschke (3) Antrag auf Ausgang für Sonntag, den 19.11.1989 der Bausoldaten Andreas Dettke, Frank Drauschke, Christoph Blank und Jörg Frost (4) Antrag auf Übernahme zivilen Wehrersatzdienst (5) Beschwerde, Pasewalk, den 04.12.1989 (6) Protesterklärung, Götschendorf, den 04.12.1989 (7) Protesterklärung (8) Versetzungsgesuch an das Ministerium für Nationalverteidigung von Frank Drauschke, Götschendorf, den 04.12.1989 (9) Antrag auf Versetzung von Frank Drauschke (10) Antrag auf Versetzung an das Ministerium für Nationalverteidigung von Frank Drauschke, Pasewalk, den 24.11.1989 [108]
45. - Arbeiten der Künstlerin aus einer Ausstellung im Café Blisse, 1989 in West-Berlin - Mauerstück mit Bild von Christophe Bouché - Bild von Christophe Bouché, Geschenk an Nicole Montéran [102]
46. Vollkornbrot in Dose gebacken und thermisch haltbar gemacht. Konservenbüchse mit 500g Vollkornbrot. Verzehranleitung: Zum Verbrauch muss der Deckel und Boden herausgeschnitten, das Brot herausgedrückt und abgeschnitten werden. Das Brot wurde stets im Kühlschrank gelagert und die Verpackung nie geöffnet. VEB Großbäckerei Pasewalk. Inhalt 500g, TGL-V 40190. Ablaufdatum: 1991. [101]
47. Joachim Stoff lebt in Zeuthen, der ehemalige Filmproduzent war Mitbegründer des Neuen Forums. Am 1. November 1989 beantragte er bei der Volkspolizeistelle eine Demonstration in Königs Wusterhausen. Die Demonstration wurde genehmigt und zahlreichen Menschen nahmen daran teil. Das Dokument ist ein Transparent von dieser Demonstration mit Parolen von der Demonstration auf dem Alexanderplatz am 4. November. Einige Losungen von der Berlin-Demo am 4. 11. 89: DDR – wegen Inventur geöffnet Reformbrot für die Stasi-Kantine Nicht Phrasnost, sondern Glasnost Wer das Volk jahrelang belog, der hat's nun schwer mit Dialog Stell Dir vor es ist Sozialismus und keiner geht weg Wir sind das Volkspolizeistelle Bleibe im Lande und wehre Dich redlich Hört endlich auf zu lügen: die Wende kam vom Volk und nicht von der SED Reformieren statt deformieren Zu viele Wölfe von gestern im Schafspelz der Reformer von heute Dem Land ein neues Antlitz – ohne Kalk aus Wandlitz Oktoberrevolution 89 Sägt die Bonzen ab – lasst die Bäume stehen Schuld ohne Sünde – Genossen? [98]
48. Das Besondere an diesem Ausweis: darin ist ein Visum für meinen ersten Grenzübertritt nach Westberlin, ausgestellt am 14. November 1989 in Leipzig. Ich musste dafür stundenlang wie viele andere an einer Polizeidienststelle anstehen. Wenige Tage später habe ich das Visum genutzt, um nach Westberlin zu fahren. Damit wurde das vorher Undenkbare möglich: Ich konnte in den Westen und vor allem auch wieder zurückreisen! Außerdem enthält der Personalausweis den Stempel für eine Reise in die CSSR. Am 29. September 1989 reiste ich mit dem Zug nach Prag. Der Zug war voller Ausreisewilliger auf dem Weg nach Ungarn, die mich und meinen Freund für verrückt erklärten, weil wir auch wieder zurückfahren wollten. Besonders spannend war der Moment der Passkontrolle an der Grenze - viele der Ausreisewilligen befürchteten, nicht wieder einreisen zu können! Ausweis von Antje Hortig, ausgestellt am 10. September 1986 in Grimma. Einträge über Meldung bei der Volkspolizei. Visum vom 14. November 1989 bis zum 14. Mai 1990. Reisepass von Antje Hortig, ausgestellt in der DDR am 4. April 1990, gültig bis 4. April 2000. [97]
49. Schallplatte mit der Aufnahme eines Konzerts von Daniel Barenboim und den Berliner Philharmonikern, aufgenommen zum Mauerfall 1989. [96]
50. Ich komme aus Leipzig, 1989 war ich 24 Jahre alt. Nach meiner Lehre als Bautischler hatte ich eine Anstellung als Hilfskraft in der Restaurierung im Schloss Machern (bei Leipzig) gefunden. Schon früh entwickelte sich meine humanistisch-pazifistische Weltanschauung. So verweigerte ich im Rahmen der vormilitärischen Ausbildung (für junge Männer üblicher Bestandteil der Berufsausbildung) die Ausbildung an der Waffe. Dies führte im Anschluss an die Lehre dann dazu, dass ich mich als Bausoldat (waffenloser Wehrersatzdienst) mustern ließ. Als aktives Mitglied in der Arbeitsgruppe für Frieden und Menschenrechte reifte später in mir der Entschluss, den Wehrdienst total zu verweigern. Anfang 1989 kam der Einberufungsbefehl mit Bekanntgabe der Wehrdienstverweigerung gegenüber dem Wehrkreiskommando der Stadt Leipzig. Da dies einem Straftatbestand entsprach, fand ich rechtlichen Beistand durch Herrn Wolfgang Schnur. Unter Oppositionellen war Schnur als einziger Rechtsanwalt bekannt, der sich für Bürgerrechtler, Wehrdienstverweigerer etc. einsetzte. (Allerdings stellte sich drei bis vier Jahre nach der Wende heraus, dass Schnur Inoffizieller Mitarbeiter der Stasi war.) Geistig-moralischen Beistand fand ich durch meine katholische Heimatgemeinde, in der ich aktiv war sowie über das katholische Bischofsordinariat. Zu einem Gerichtsverfahren inklusive einer theoretisch möglichen Verurteilung mit in der Regel zweijähriger Haftstraße in einem politischen Gefängnis kam es zum Glück nicht mehr, da zum einen die DDR-Strukturen kurze Zeit später nicht mehr funktionierten und, wie sich nach der Wende herausstellte, es seit geraumer Zeit zu keinen Strafverfahren mehr kam, die mit Freiheitsentzug endeten. Nach meinem frühen Coming-out war ich, neben meinem Engagement in der Bürgerbewegung, auch aktiv in der evangelischen Studentengemeinde Leipzig im Arbeitskreis Homosexualität tätig. Im Herbst 1989 lernte ich meinen langjährigen Partner in Leipzig kennen. Allgemein herrschte eine sehr energetische, euphorische Stimmung, in der man spürte, dass sich ein politischer Wechsel anbahnte. Ich persönlich hatte einen großen Elan bei der Umsetzung eines demokratischen Sozialismus. Ein vereintes Deutschland war für mich damals jenseits jeglicher Vorstellungskraft. Mein Elan ließ sofort nach, als der Wendeslogan „Wir sind das Volk“ in den Slogan „Wir sind ein Volk“ wechselte und der Einfluss der etablierten westdeutschen Parteien, insbesondere der der CDU, deutlich wurde. Der Traum eines vereinten Deutschlands war nicht Teil meiner Sozialisation. Nach 1989 hat sich wahnsinnig viel entwickelt, man konnte seine Lebensläufe anders gestalten. Ich absolvierte ab 1991 eine Ausbildung zum Baudenkmalpfleger in Westdeutschland. Nach der ersten gesamtdeutschen Wahl herrschte in mir eine große politische Enttäuschung und Desinteresse aufgrund des „haushohen“ Wahlsiegs für die CDU. Die Ziele einer demokratischen Gesellschaft sah ich durch diese Wahl nicht wirklich verwirklicht. 1991 bekam ich eine erneute Einberufung zum Wehrdienst - ohne Berücksichtigung meiner noch in der DDR artikulierten Haltung zum Militärdienst. Erneut musste ich meine pazifistische Weltanschauung verteidigen. Neben einer Beschwerde bei Bundestagspräsidentin Rita Süssmuth führte vor allem ein Erlass des zuständigen Bundesministeriums - der regelte, dass Bausoldaten aus dem Beitrittsgebiet per se als Kriegsdienstverweigerer nach dem Kriegsdienstverweigerungsgesetz gelten - dazu, dass ich ohne jegliche weitere Anhörungen als Kriegsdienstverweigerer anerkannt wurde. Aufgrund meiner Ausbildung zum Baudenkmalpfleger musste ich den Wehrersatzdienst nicht mehr leisten. [96]
51. Es handelt sich um einen Appell an die Demonstrationsteilnehmer wie auch die Sicherheitskräfte (Polizei, Armee), die am 9. Oktober 1989 an der Montagsdemonstration zugegen waren. Es geht vor allem darum, die Personen von jeglicher Gewaltanwendung abzubringen und sie dazu aufzufordern, aufeinander zuzugehen. Ich war gar nicht in der Nikolaikirche (denn dort war's meist sehr überfüllt), sondern in der Reformationskirche am Lutherring, als der allgemein bekannte Aufruf zur Gewaltfreiheit der Leiziger Sechs im Stadtfunk gesendet wurde. Das Flugblatt habe ich während der Demonstration oder beim Friedensgebet in der Kirche erhalten. Es war schon ein besonderer Moment, als wir aus der Kirche kamen und deutlich wurde, wie viele Menschen an der Demonstration teilnehmen. Ich habe heute noch Gänsehaut, wenn ich daran denke! [94]
52. Die historische Grenzübergangseröffnung „Utecht-Rothenhusen“ fand bei schönstem Frühlingswetter am Gründonnerstag 1990 statt. Um 17 Uhr zerschneidet die Utechter Bürgermeisterin Frau Sieglinde Wendorf feierlich das rote Trennband zwischen den beiden Gemeinden und eröffnet mit dem Bürgermeister von Groß-Sarau, Herrn Hans Stooß, den Grenzübergang. Mein damals zehnjähriger Sohn Heiko und ich erlebten das Ereignis vom Mecklenburger Gebiet aus. So gingen wir „Wessis“ von Ost nach West! Ich habe das Ereignis in einer Fotoserie festgehalten: 1. Der Kolonnenweg am Ortsrand von Utecht, Rothenhusen liegt in westlicher Richtung 2. Der Kolonnenweg mit geöffnetem Sperrzaun kurz vor Rothenhusen, im Hintergrund ist schon die Brückenrampe zum Übergang zu erkennen 3. Der neue Grenzübergang – Blick vom Kontrollhäuschen auf die auf der Westseite stehenden Zuschauer aus Rothenhusen... 4. ...und gen Osten auf die ersten Anwohner aus Utecht und Umgebung. 5. Kurz vor der offiziellen Eröffnung des Grenzübergangs, um etwa 16.45 Uhr, bespricht sich die Utechter Bürgermeisterin Sieglinde Wendorf mit Behördenvertretern der Grenzorgane. 6. Auf der Grenzbrücke warten die Bürger gespannt auf die Eröffnungszeremonie. 7. Nun wird es ernst! Noch 10 Minuten bis zur Eröffnung - die Delegation nähert sich der Brücke. 8. + 9. Die Amtsvertreter und deren Begleitungen aus Ost und West begrüßen sich herzlich. 10. + 11. Auf der Westseite warten zahlreiche Bürger aus den umliegenden Gemeinden noch immer gespannt und in guter Laune. 12. Es ist so weit! Um Punkt 17 Uhr zerschneidet die Utechter Bürgermeisterin Frau Sieglinde Wendorf im Beisein des Bürgermeisters von Groß-Sarau, Herrn Hans Stooß, feierlich das symbolische rote Trennband. 13. + 14. Der Grenzübergang ist offen! Blick von der eröffneten Brücke auf die Wartenden bei Rothenhusen... 15. … und auf den großen Besucherstrom, der sich nach der Eröffnung von Rothenhusen gen Osten nach Utecht aufmacht. [93]
53. Die Pionierrepublik "Wilhelm Pieck" am Werbellinsee hat Günter Paul Peters gut gefallen, es war eine schöne Ferienlager-Atmosphäre und der Mathe-Unterricht machte Spaß. Günter Paul Peters war in seiner Schule Agitator. Er hat beispielsweise die Beiträge der "Aktuellen Kamera" mitgeschrieben und anschließend in der Klasse vorgetragen, z.B. die "hervorragenden Ernteergebnisse" und die "Planübererfüllung". Objekte: 1. Heftchen "Auszeichnung" in dem die Leistungen des Pioniers Günter Leiterer aus Berlin-Mitte an der "Tafel des Besten" der Schule gewürdigt wurden 2. Orientierungsplan und Dias von der "Pionierrepublik "Wilhelm Pieck" 3. Mitgliedausweise: Mitgliedskarte: "Jungpioniere", "Thälmannpioniere" mit Foto, FDJ Mitgliedsbuch mit Foto 4.Statut von den Thälmann Pioniere 5. Mitgliedsbuch "Gesellschaft für Deutsch-Sowjetische Freundschaft" mit Mitgliedsbeiträgen 6. Mitgliedsbuch "Gesellschaft für Sport und Technik" (Um einen Führerschein zu machen) Mitgliedbeiträgen und Sonderbriefmarken [93]
54. Ingeborg Leisterer, aktiv im Protest gegen die Wahlfälschungen bei den Kommunalwahlen vom 7. Mai 1989 in Königs Wusterhausen, erhielt von einer Freundin aus Erfurt die Abschrift der dortigen Wahlergebnisse und einen Protestbrief des evangelischen Ministeriums in Erfurt an den Nationalrat der Nationalen Front gegen die Wahlfälschungen. Objekte - Abschrift der Wahlergebnissen - Protestbrief vom 11.5.1989 mit Anlage [91]
55. Fahrschein der Berliner Straßenbahnlinie 3 von Frank Drauschke vom 11. Dezember 1989, Richtung Bornholmer Straße, gültig für eine Fahrt, mit der Nummer 999999. Ich war im November/ Dezember 1989 Bausoldat in Pasewalk und Götschendorf. Am 11. Dezember 1989 war ich zu Hause auf Besuch in Berlin. Ich fuhr mit der Straßenbahnlinie 3 mittags zum Grenzübergang Bornholmer Straße, um nach Westberlin zu gehen. Wie man am Stempel der Grenzübergangsstelle in meinem Personalausweis sehen kann. Witzigerweise hatte die Fahrscheinrolle in der Zahlbox die bezeichnende Seriennummer 999999. Ich dachte, jetzt gehen ihnen sogar die Nummern aus. Schon damals war mir die 'historische Bedeutung' des Fahrscheins bewusst und ich notierte auf der Rückseite die Angaben zur Fahrt mit Datum und Unterschrift. Kurz vorher hatte ich auf einer anderen Fahrt schon einen Schein mit der Nummer 999813 gezogen. Das Ende der DDR kündigte sich also auch hier an ... [91]
56. Erinnern an den 9. November 1989 Am 9. November 1989 war der 50. Geburtstag meiner Tante in Westberlin. Ich wollte sie gerne besuchen, genau so wie sie mich und meine Familie zu familiären Anlässen in Ostberlin besuchte. Natürlich wollte ich auch sehen, wie das Leben drüben so war. Den Antrag stellte ich bei der Meldestelle der Volkspolizei, machte mir jedoch wenig Hoffnung, denn ein voriger Besuchsantrag zur Silberhochzeit von Onkel und Tante in Westberlin war 1988 ohne Begründung abgelehnt worden. Umso größer war meine Überraschung, dass meine Mutter, meine andere Tante aus Ostberlin und ich die Reiseerlaubnis bekamen und wir uns alle in Westberlin wiedersahen. Gefeiert wurde der 50. Geburtstag am Abend in einem Restaurant in der Spandauer Altstadt. Die Feier und die Besuchstage vorher konnte ich überhaupt nicht genießen, denn ich überlegte, in Westberlin zu bleiben. Mir war klar, dass ich als Republikflüchtling auf Jahre meine Familie nicht wiedersehen würde und wenn, dann nur in den sozialistischen Bruderländern der DDR. Die Besuchstage flogen an mir vorbei. Richtig erinnern kann ich mich nur an das pompöse KaDeWe und an das Grab meines Opas auf einem riesigen Friedhof. Da saß ich also in diesem Restaurant und wusste nicht, was ich tun sollte. Ein Freund meines Onkels kam später mit der Nachricht, dass etwas mit der Grenze geschehen würde. „Ein frommer Wunsch“ dachte ich bei mir. Schließlich fuhren wir in die Wohnung meiner Tante und sie schaltete den Fernseher ein. Alle waren wie elektrisiert und kurze Zeit später klingelte es an der Tür und mein Bruder aus Weißensee, der nicht hatte mitfahren dürfen, stand mit unserer Cousine aus Ostberlin vor der Tür. Ein toller Taxifahrer hatte sie hingefahren, denn allein hätten sie in der Nacht nie dorthin gefunden, quer durch Westberlin. Nun war die Entscheidung für mich klar. Völlig fertig von der Anspannung der Tage legte ich mich ins Bett und schlief glücklich ein. Meine Tante stand vor dem Bett und konnte nicht fassen, dass ich in dieser Nacht der Nächte schlafen ging. Am 10. November 1989 ging ich mit meinen Sachen über die Bornholmer Brücke zurück, an der wir immer meine Tante verabschiedet hatten, mit dem Unterschied, dass diesmal ich auf der Brücke stand. Den Grenzern hielt ich bei meiner Rückkehr den gelben Abschnitt der Zählkarte entgegen, sie aber zuckten mit den Schultern und wussten auch nicht, was sie damit sollten. Die gelbe Zählkarte war geteilt. Einen Abschnitt gab man bei der Ausreise und den anderen bei der Einreise ab. Meine Urlaubstage waren vorbei und ich musste wieder arbeiten. Abends hatte ich Dienst zu einer Vorstellung am Theater in Wittenberg. Jedoch herrschte auf der Deutschen Reichsbahn ein riesiges Chaos. Die Züge waren völlig überfüllt und fuhren unregelmäßig, Sonderzüge wurden eingesetzt. An diesem Tag kam ich nicht von Berlin nach Wittenberg. Zum ersten Mal in meinen Leben bekam ich wegen Abwesenheit eine Abmahnung, die ich schmunzelnd hinnahm. Hier funktionierte noch die deutsche Gründlichkeit, während andere ihrem alten Leben komplett den Rücken kehrten. Dies ist meine Arbeiterwochenkarte vom Februar 1990 von Berlin nach Wittenberg. Die Deutsche Reichsbahn ermöglichte damit Berufspendlern einen vergünstigten Tarif. In dem Reisepass, den ich damals bekam, findet sich das Ausreisevisum nach Westberlin mit dem Stempel der Grenzübergangsstelle Friedrichstraße vom 4. November 1989. [90]
57. Ich komme aus Karl-Marx-Stadt und studierte in Leipzig Polygrafie (Druckerei). Man fühlte sich ohnmächtig, jedoch als junge Leute wollte man etwas verändern. Ich engagierte mich im Umweltschutz, ich klärte über Umweltverschmutzungen auf und gab Infos über Mülltrennung an die Leute. Dies wurde auch durchaus positiv aufgenommen, man verweigerte sich nicht vor Neuerungen, man schloss neue Ideen nicht aus. Am 7. Oktober 1989 war ich zwar nicht in Leipzig, sondern in Erfurt, jedoch gab es dort nichts, was ich an Demos mitbekommen habe. In den Medien stand natürlich auch nichts und wenn überhaupt, dann nur als kleine Randnotiz. Durch die Grenzöffnung der Ungarn kam alles ins Rollen. Die Ausreisezüge sah ich zwar nicht persönlich, jedoch durften meine Schwiegereltern im März 1989 ausreisen (dort kam die Erlaubnis). Am 5. November 1989 traf ich sie noch mal in Ungarn. Wir verlebten eine Woche Urlaub dort und hatten genug Zeit, uns zu verabschieden. Als der berühmte Versprecher von Schabowski kam, haben wir gerade renoviert und überlegten, was wir nun machen. Nach Westberlin oder nach Altenburg bei Reutlingen, wo unsere Familie nun lebte? Wir entschieden uns gegen Westberlin und fuhren nach Baden-Württemberg zu unserer Familie. Das war eine Überraschung! Denn sie hatten das zwar mitbekommen, hätten aber niemals gedacht, dass die Grenzen tatsächlich offen sind. Wir blieben übers Wochenende, sahen uns noch München an und fuhren dann zurück, denn mein Mann musste ja am Montag arbeiten. Das Foto zeigt meine Studiengruppe aus Leipzig, mit der wir uns am Tag des „Europeana“-Aktionstages am 17. Mai 2014 in Leipzig wiedergetroffen haben. [89]
58. In Polen verkaufter Beschriftungsaufkleber zur deutschen Wiedervereinigung [83]
59. Zeitschrift "Berlin Bulletin" zum Mauerfall, 17.11.1989. [82]
60. Frau Dr. Kristina Kramer hat 40 Jahre als Anästhesistin an der Universität Leipzig in der Liebigstraße gearbeitet. Wenn sie dienstfrei hatte, nahm sie an den Leipziger Montagsdemonstrationen teil. Am 9. November 1989, einem Montag, hatte sie aber Dienst und musste erfahren, dass die Blutspende doppelt besetzt war, da man darauf vorbereitet war, ein Notlazarett in der Neurochirurgie einzurichten. Gegen Abend wurde Frau Dr. Kramer in die Kieferchirurgie zu Narkosen bestellt. Auf dem Rückweg ging sie zum Bayerischen Platz, an dem der rückflutende Verkehr vom Augustusplatz vorbeikam. Der Verkehr wurde von Regulierungsposten mit Visier und aufgepflanzten Bajonett geregelt (Frau Dr. Kramer kann sich nicht mehr erinnern, ob es Polizei, Armee oder Kampfgruppenangehörige waren). Leipziger Bürger legten diesen Posten Blumen und Kerzen vor die Füße und steckten Blumen auf die Bajonette. Von diesem Bild tief beeindruckt kam Frau Dr. Kramer wieder zurück in die Liebigstraße, wo vor der chirurgischen Klinik zwei Männer und eine Frau von der Klinikleitung standen, die voller Enttäuschung sagten: "Dort vorn wird wohl gar nicht geschossen." Frau Dr. Kramer betont, dass es ein Wunder ist, dass die Gewalt auf den Montagsdemos niemals eskaliert ist - obwohl die Polizisten und das Militär bei Verhaftungen durchaus Gewalt angewendet haben. Bürger haben auch verhindert, dass Provokateure der Staatsmacht, die sich unter die Demonstranten gemischt hatten, Steine werfen konnten. Der Besonnenheit der Leipziger Bürger ist es zu verdanken, dass in Leipzig kein Blut geflossen ist und die deutsche Wiedervereinigung ohne Blutvergießen zustande gekommen ist. Das Foto zeigt meine Studiengruppe aus Leipzig, mit der wir uns am Tag des „Europeana“-Aktionstages am 17. Mai 2014 in Leipzig wiedergetroffen haben. [79]
61. Fotoapparat und Film der französischen Künstlerin Nicole Montérant, mit der sie die Mauer fotografiert hat. Sie lebte seit 1967 in Berlin und war befreundet mit Mauerkünstlern wie Thierry Noir und Christophe Bouché. [79]
62. Ingeborg Leisterer war 1989 in der Kreuzkirche Königs Wusterhausen aktiv. In der Kirchengemeinde gab es Vorbehalte und Diskussionen darüber, wie man sich bei der anstehenden Kommunalwahl am 7. Mai 1989 verhalten sollte. Die Diskussion mit 200 Leuten führte allerdings zu keinem Ergebnis. Im Vorfeld der Wahl wurden die sogenannten „christlichen Kreise“ von der Wahlkommission nach Potsdam eingeladen, um deren Zustimmung zur Wahl zu sichern. Obwohl mit 60-70 Personen eine breite Kritik an den Wahlen bestand, führte die Diskussion zu keinen Ergebnissen. Kurz darauf fand eine ähnliche Versammlung in Zeuthen statt, auf der Ingeborg Leisterer eine Gegenrede vortrug. Trotz der Rede stand am kommenden Tag in der lokalen Zeitung, dass die christlichen Kreise keine Einwände gegen die Wahl hätten, der Verfasser des Artikels war Bürgermeister Oswald. Ungefähr eine Woche nach der Wahl schrieb Ingeborg Leisterer einen Brief an den Bürgermeister, in dem sie um Aufklärung von Unstimmigkeiten bei der Wahl bat, dieser Brief wurde nie beantwortet. Am Tag der Wahl ging Ingeborg Leisterer erst kurz vor Schließung des Wahllokals zur Wahl Sie fragte bei der Wahlkommission nach, wie sie mit „Nein“ stimmen könne. Keiner konnte ihr diesbezüglich Auskunft geben. In der Wahlkabine versuchte sie „Nein“ zu stimmen und bestand darauf, bei der Auszählung dabei zu bleiben. Die Ergebnisse in ihrem Wahllokal waren korrekt, im Hintergrund wurden allerdings viele Telefongespräche geführt, die auf Wahlbetrug deuteten. Die offiziellen Ergebnisse der Wahl wurden anschließend in der „Märkischen Volksstimme“ veröffentlicht. Dokumente: - Rede anlässlich der Einladung christlicher Kreise im Mai 1989 von Ingeborg Leisterer - Brief an den Bürgermeister - Zeitungsausschnitt der „Märkischen Volksstimme“ mit Wahlergebnissen - Unterschriftenliste gegen die Kommunalwahl 1989 [77]
63. Den Sommer 1989 habe ich ganz langweilig verbracht. Ich war mit meinen Eltern im Vogtland wandern. Von den aufregenden Fluchten vieler Menschen über Ungarn habe ich erst später erfahren. Ich ging in Leipzig in die Schule und dort wurden wir zu Beginn des Schuljahres belehrt, dass wir Montags nicht in die Innenstadt durften. Ende Oktober/Anfang November gab es Diskussionen in der Klasse, da der Vater einer Mitschülerin als Mitglied der Kampftruppen vor der Nikolaikirche stand. Sie weinte und hatte Angst um ihren Vater. Woraufhin eine andere Mitschülerin sie ziemlich empört fragte, warum sie Angst um ihren Vater hätte. Das Gegenteil wäre der Fall, weil er gegen friedliche Leute vorgehen würde. Daraufhin entwickelte sich eine sehr spannende Diskussion. Auch in der folgenden Wendezeit entwickelten sich immer weitere Diskussionen und alles wurde in Frage gestellt. Die Lehrer haben uns gefragt, ob wir ihren Unterricht gut fänden, oder ob sie etwas ändern sollen. So ungefähr stelle ich mir auch die Umbrüche 1968 vor. Es war die große Freiheit im Denken und Handeln und die dauerte auch ein paar Jahre an. Wenig später, vermutlich im Dezember, wurde der Samstag als Unterrichtstag abgeschafft, da hatten wir Samstag immer frei und konnten endlich mal an einem Samstag nach Berlin fahren. Objekte: Postkarten aus dem Vogtland von 1989 [77]
64. Wimpel Latvia Youth Camp Sigulda Riga 1988. [76]
65. Karikatur „Entfassungsverwurf“ nachdem vom Zentralen Runden Tisch in der DDR gemeinsam erarbeitete Verfassungsentwurf von den konservativen Parteien zur Makulatur gemacht wurde [76]
66. Alice Schneido (1916-1992) hielt als Hobbymalerin ihre Eindrücke vom Mauerfall in zwei Bildern fest. Ihre Werke im Stil naiver Malerei entstanden 1989 im unmittelbaren Zusammenhang mit der Grenzöffnung und drücken ihre Erleichterung über die Überwindung der Teilung und Einengung in der DDR aus. [76]
67. Joachim Stoff lebt in Zeuthen, der ehemalige Filmproduzent war ein Mitbegründer des Neuen Forums. Am 1. November 1989 beantragte er eine Demonstration bei der Volkspolizeistelle, die genehmigt wurde und mit zahlreichen Teilnehmern stattfand. Das Dokument ist der maschinenschriftlich ausgefüllte Antrag. Objekte: Antrag des Neuen Forums Zeuthen für einen Schweigemarsch in Königs Wusterhausen Flugblatt zum Hierbleiben nach der Maueröffnung Mitteilungsblatt über eine Ausstellung „20 Jahre nach der Wende“ über die Lebenswege aus der gesamten Oppositionsbewegung am Ende der DDR. [74]
68. Ich stamme aus der ehemaligen BRD. Für das Projekt „Europeana 1989“ habe ich ein Flugblatt des Bündnis 90 zu den 1. freien Volkskammerwahlen mitgebracht, das ich im Frühjahr 1990 in Berlin auf der Straße erhalten habe und die „andere Potsdamer Zeitung“, die ebenfalls 1990 in Potsdam verteilt wurde. Ich interessierte mich aus mehreren Gründen für diese Dokumente: Im Sommer 1989 zeltete ich mit Freunden eine Nacht auf einem der beiden Zeltplätze in Sopron in Ungarn, von dem aus viele Bürger der DDR über Österreich die Grenze übertreten wollten. Ich sprach mit einem ostdeutschen Pärchen aus Karl-Marx-Stadt, die die Grenze überqueren wollten und sich deshalb bereits ihrer Pässe entledigt hatten. Sie hatten große Angst, dabei aufgegriffen zu werden. Nachts wurden leerstehende Zelte und Wohnwagen geplündert. Als Westdeutscher empfand ich die Situation als sehr bedrückend und unwirklich, da ich eine solche Beschränkung der „Bewegungsfreiheit“ nicht kannte. Am Morgen des nächsten Tages sah ich, dass auf einem LKW Ostdeutsche zurückgebracht wurden. Meine Freunde und ich fühlten uns hilflos und verließen schnell den Zeltplatz. Am Wochenende vom 10. bis 12. November 1989 war ich in Westberlin und erlebte die Grenzöffnung am Potsdamer Platz. Dabei verhielten sich die Grenzbeamten der DDR und die Westberliner Polizisten vollkommen hilflos, aber friedlich. Wochenendzeitung „die andere Potsdamer Zeitung“, 7. Ausgabe vom 9. März 1990. Herausgegeben vom Neuen Forum. Flugblatt des Bündnis 90 zur Volkskammerwahl 1990 am 18. März 1990 mit den Spitzenkandidaten für den Wahlkreis Potsdam. [74]
69. Ich bin am 2.11.1989 als Bausoldat nach Pasewalk eingezogen wurde und konnte erst 'illegalerweise' am 19.11.1989 über die Grenzübergangsstelle Bornholmer Straße zum ersten Mal nach Westberlin gehen. Als Kind hatte ich 300 m entfernt davon gewohnt und immer gedacht, dass ich nur als Rentner die Chance haben würde die Bornholmer Straße weiter nach Westen zu gehen. Die Gürtelschnalle habe ich als Andenken behalten. [74]
70. Frank Drauschke sammelte als Kind Bierdeckel. Der hier abgebildete wurde zum Jubiläum 20 Jahre VEB Getränkekombinat Berlin 1969-1989 hergestellt. Später, im November/ Dezember 1989, war er als Bausoldat in Pasewalk und Götschendorf. [74]
71. Die Familie Kuschel hatte schon immer gute Kontakte zu den Hoffnungstaler (Bodelschwingh'schen) Anstalten und spendete regelmäßig. Die Anstalten haben nach Januar 1990 Erich Honecker aufgenommen, was Proteste der Anwohner und Unterstützer der Anstalten nach sich zog. Daraufhin versandte der Direktor der Anstalten einen Entschuldigungsbrief an Unterstützer und Betroffene. [74]
72. Die Puppe stammt saus dem VEB Puppenwerk Görzke und befindet sich noch ungeöffnet in der Originalverpackung. Die Puppe ist eine weibliche Figur in Zivilverteidigungsuniform. Hergestellt in der DDR. [72]
73. Ich machte im Sommer 1989 meinen Abschluss an der Fachschule für Polygraphie am Gutenbergplatz in Leipzig. Am 9. November 1989 wollte ich an der Faschingsfeier der Schule teilnehmen und fuhr daher von Potsdam mit dem Zug nach Leipzig, um bei einer Freundin zu übernachten. Als ich dort vor der Tür stand, fragte die Freundin verwundert, ob ich keine Nachrichten gehört habe. Aber mir war die Faschingsfeier wichtiger, als in den Westen zu fahren, und ich feierte mit einigen wenigen Studienfreunden Fasching (viele waren doch in den Westen gefahren). Aus der Feier wurde ein spontaner Umzug mit selbstgebastelten Transparenten, auf denen u.a. „Wir sind das Volk“ stand. Anschließend fuhr ich wieder nach Potsdam und besuchte erst zwei Wochen später Westberlin, als sich die erste Aufregung gelegt hatte und es etwas ruhiger wurde. Das Foto zeigt meine Studiengruppe aus Leipzig, mit der wir uns am Tag des „Europeana“-Aktionstages am 17. Mai 2014 in Leipzig wiedergetroffen haben. [71]
74. Philipp Lengsfeld war Schüler der EOS „Carl von Ossietzky“ und engagierte sich in der Reform- und Oppositionsbewegung der DDR, unter anderem beim Umweltschutz. Im Herbst 1988 gehörte er zu den Schülern, die offen für die Solidarnosc-Bewegung in Polen eintraten und Reformen und offene Kritik in der Schule und in der gesamten DDR einforderten. Mit den Aktionen im Herbst 1988 und der „Ossietzky-Schul-Affäre“ fand der Protest seinen Höhepunkt, es folgten der Schulverweis und der Ausschluss aus der FDJ. Die DDR-Regierung erlaubte im Zuge der Familienzusammenführung die Ausreise in den Westen, da seine Mutter Vera Wollenberger als eine der führenden Oppositionellen, bereits die DDR verlassen hatte. Philipp Lengsfeld verweigerte sich einer dauerhaften Ausreise oder Ausbürgerung und bestand auf einem Visum für 365 Tage mit dem Recht der mehrfachen Wiedereinreise. Am 9. November 1988 verließ er Ost-Berlin über die Friedrichstraße nach West-Berlin, fuhr mit dem Zug nach Hoek van Holland, und von dort mit der Fähre nach Großbritannien. Dort besuchte er in Cambridge die Schule. Eigentlich plante er die Rückkehr in die DDR zum Ende des Schuljahres in Großbritannien, im Sommer 1989. Aufgrund der politischen Lage erschien eine Rückkehr aber nicht sinnvoll, er beantragte eine Verlängerung des Visums und auch einen westdeutschen Reisepass. Obwohl die Staatssicherheit intern auf ein Einreiseverbot und damit einer faktischen Ausbürgerung drängte, wurde diese aus politischen Gründen abgelehnt. Da im November 1989 die Rehabilitierung an der Ossietzky-Schule im Gange war und die Wiederzulassung an der Schule erfolgte, verließ er Cambridge am 7. November 1989, um nach Ost-Berlin zurückzukehren. Die Abfahrt erfolgte mit dem Zug nach Harwich, da der Zug jedoch Verspätung hatte, verpasste er die Abfahrt der Fähre. Den Abend verbrachte er in einem Hotel in Norwich, wo er am Abend des 9. November im Fernsehen im Hotel den Mauerfall in Berlin erlebte. Am nächsten Tag verließ er Großbritannien mit der Fähre nach Hoek van Holland, fuhr mit dem Zug weiter und kam in Oebisfelde in die DDR-Grenzkontrolle, die seine Wiedereinreise mit dem Hinweis ablehnte, das Visum sei abgelaufen. Nach einem Disput ließ der Vorgesetze ihn passieren, es folgte die Weiterfahrt nach Berlin und die Rückkehr nach Ost-Berlin über die Friedrichstraße, wo fanden keine geregelten Kontrollen mehr stattfanden. Am Montag, den 12. November besuchte er wieder die Ossietzky-Schule. Sein Reisepass enthält außerdem das Visum vom 14. November 1989, das zur mehrfachen Ausreise berechtigte, und die zahlreichen Kontrollstempel aus dem Winter 1989/90. [69]
75. Am Silvesterabend 1989/90 ging Frank Drauschke zum Brandenburg Tor, um mit den vielen wieder vereinigten Menschen zu feiern. Mit dabei eine "PENG Blizzard" Knallerbox mit 20 Knallern, einen hat er nicht entzündet, er liegt als Erinnerungsstück noch in der Box. VEB Pyrotechnik Silberhütte. EVP 5,00M. [69]
76. Gründungsurkunden der Sozialdemokratischen Partei (SDP) in der DDR 1. Gründungsurkunde der SDP in Schwante (Kreis Oranienburg) am 7. Oktober 1989: Die Gründung der SDP in Ostdeutschland erfolgte im Gemeindehaus in Schwante. Am 7. Oktober 1989 gründeten Markus Meckel und Martin Gutzeit mit über 40 weiteren Personen formal die Sozialdemokratische Partei der DDR (SDP). Durch diesen Schritt wurde die Neugründung der Sozialdemokratie in Ostdeutschland vollzogen. Dies ist eines von mehreren Exemplaren der Gründungsurkunde der SDP, die sich im Privatbesitz von Markus Meckel befindet. 2. Gründungsurkunde der SDP in Berlin, 2. Oktober 1989 Hintergrund: Am 1. Oktober planten die Initiatoren die Gründung des „Demokratischen Aufbruch“. Da deren programmatischer Ansatz verschiedene inhaltlich geprägte politische Richtungen vereinigen wollte, gab es die Absprache, dass wir als Initiativgruppe der Sozialdemokratie (die ihren Aufruf schon am 26. August 1989 öffentlich vorgestellt hatte, und zwar in Berlin Thieckstr. 17, Hinterhof, in den Räumen der Golgatha-Gemeinde anlässlich eines Menschenrechtsseminars zum 200. Jahrestag der Erklärung der Bürger- und Menschenrechte in der Französischen Revolution; An diesem Tag war auch beschlossen worden, die formelle Gründung am 7. Oktober zu vollziehen) uns an der Gründung des Demokratischen Aufbruch zu beteiligen. Die Gründung wurde jedoch an verschiedenen Orten (Luxemburgplatz, Hadlichstraße in Pankow) von der Staatssicherheit verhindert. Am Abend dieses Sonntags verließen Martin Gutzeit und ich die Versammlung in der Hadlichstraße in Berlin-Pankow, da wir zum letzten Vorbereitungstreffen für die Gründungsversammlung der SDP verabredet waren. Nach dieser Erfahrung unterschrieben wir prophylaktisch in den frühen Morgenstunden des 2. Oktobers 1989 eine Gründungsurkunde der SDP, die der Öffentlichkeit zugespielt werden sollte, falls wir selbst vor dem 7. Oktober 1989 verhaftet würden. So sollte dieses historische Datum als Wiedererstehung der Sozialdemokratie in Ostdeutschland abgesichert werden. [68]
77. Wir wohnen in Berlin-Lichtenrade unweit der Mauer, die auch durch ein Waldstück, die sogenannte Nachtbucht verlief. Nach dem 9. November 1989 haben meine Tochter und ich dort dieses Stück Mauer heraus gehauen. Es war sehr ruhig in dem Wald, die Klopfgeräusche klangen umso lauter, und wir hatten keine Vorstellung, ob sich auf der anderen Seite der Mauer noch Grenzschützer oder Polizisten befanden. Objekte: - Mauerstück - Fotografien von den "Mauerspechten" [66]
78. Zeitungsausschnitte zu Aktivitäten der Bürgerbewegung in Königs Wusterhausen [64]
79. Sektkorken einer Flasche, die mitten in der Nacht in einer Wohnung von West- und Ost-Berlinern gemeinsam getrunken wurde. Danach zogen sie gemeinsam nach Kreuzberg zum Feiern. [62]
80. Die damalige Studentin Anna Birthler erhielt ihre Wohnungszuweisung am 20. Juli 1989. Am gleichen Tag ist sie nach Polen gefahren, und überlegte, ob sie eventuell ausreisen sollte. Den Wohnungsmietvertrag für die erste eigene Wohnung in der Dunckerstraße 20 hat sie aufgehoben. Der Umzug aus der Korsoerer Straße dorthin fand am 9. November 1989 statt. [62]
81. Ich war zur Wendezeit Bauberater in der Gebäudewirtschaft Leipzig KWV (kommunale Wohnungsverwaltung) im Lichtenbergweg 5. In der Gebäudewirtschaft wurden unter anderem Fahnen und Propagandamaterial für Aufmärsche aufbewahrt, beispielsweise zum 1. Mai oder 7. Oktober. Im Januar 1990 wurde dort eine Aufräumaktion gestartet. Ich weiß nicht mehr, ob die Leitung die Aktion startete oder ob es eine Initiative der Arbeiter war. Im Hof lagen nun Fahnen, Fahnenaufstecker, Plakate und anderes SED-Propagandamaterial. So nahm ich einen Fahnenaufstecker vom FDGB und einen von der SED mit. Heute benutze ich die Fahnenaufstecker manchmal, um meine Frau zu necken. Sie hat eine Zinnsammlung und ab und zu schmuggele ich die Fahnenaufstecker dazwischen. Wenn meine Frau merkt, dass sich die Fahnenaufstecker mal wieder verirrt haben, verschwinden diese ganz schnell. Die Drohung, sie wegzuschmeißen, hat sie allerdings bislang nicht wahr gemacht! [60]
82. Philipp Lengsfeld war Schüler der EOS „Carl von Ossietzky“ und engagierte sich in der Reform- und Oppositionsbewegung in der DDR, unter anderem im Bereich des Umweltschutzes. Im Herbst 1988 gehörte er zu den Schülern, die offen für die Solidarnosc-Bewegung in Polen eintraten und Reformen und offene Kritik in der Schule und in der DDR gesamt einforderten. Das Abschlusszeugnis 10. Klasse vom Juli 1988 enthält eine persönliche Bewertung, wo vor allem die kritische Haltung Lengsfelds zwar verklausuliert, aber deutlich betont wird. Das Zeugnis mit der kritischen Bewertung kann als eine letzte Warnung an ihn gelten, seine kritische Haltung aufzugeben. Mit den Aktionen im Herbst 1988 und der „Ossietzky-Schul-Affäre“ kam der Protest zu einem Höhepunkt, es folgte der Schulverweis und der Ausschluss aus der FDJ. [59]
83. Gelber Eierbecher in Form eines Huhnes. Die Eierbecher waren in der ehemaligen DDR in fast jedem Haushalt zu finden. Mittlerweile gibt es die Eierbecher wieder zu kaufen, dieses Objekt ist allerdings ein Original von damals. [59]
84. Frank Drauschke wurde zum 02.11.1989 als Bausoldat nach Pasewalk eingezogen. Am 28.10.1989 gab er im Haus seiner Eltern eine Abschiedsparty - die Super "Abschied zum Spaten" Party mit ca. 50 Gästen. Auf einem selbst gemachten Plakat unterzeichneten alle Gäste. Zur Party gab es eine Fotoausstellung von dem litauischen Fotografen, Renatas Neverbickas, den Frank im Sommer beim Trampen im Baltikum kennen gelernt hatte und der nun auf Besuch in Berlin war. [59]
85. Zeitung "Demokratie Jetzt", Ausgabe November 1989, Nr. 3 [54]
86. Erinnerungsbericht zur Gründung des SPD-Kreisverbands Königs Wwusterhausen des Ortverbandes Schulzendorf [53]
87. Im Dezember 1989 besuchte der Bürgermeister von Mahlow gemeinsam mit dem Bezirksbürgermeister von Tempelhof den Weihnachtsmarkt in Lichtenrade. Der Tempelhofer Pohlezettel berichtete drüber. [51]
88. Bronzemedaille an Tragespange in Schatulle. "Für vorbildliche Leistungen beim Aufbau der Hauptstadt der DDR." Die Verleihung erfolgte für vorbildliche Leistungen beim Aufbau der Hauptstadt der DDR, Berlin. Sie war eine Auszeichnung der IG Bau-Holz des Freien Deutschen Gewerkschaftsbundes (FDGB) der Deutschen Demokratischen Republik und wurde nach 1979 gestiftet. Durchmesser: 40 mm,. Das Avers zeigt in der Mitte den Fernsehturm, eingeschlossen von einem kranähnlichen Gebilde. Gravur mit der Umschrift: "ERBAUER BERLINS" und "HAUPTSTADT DER DDR". Auf dem Revers war das Symbol des FDGBabgebildet und darüber die Gravur: "FÜR / VORBILDLICHE / LEISTUNGEN / BEIM AUFBAU DER / HAUPTSTADT / DER DDR". Die Medaille trug man an der oberen linken Brustseite an einer rechteckigen graublau bezogenen Spange. Beidseitig war ein 3 mm vom Saum entfernt ein 3 mm breiter roter Streifen eingewebt. Das Symbol des FDGB war als Miniatur in der Mitte angebracht, in der Farbe der jeweiligen verliehenen Stufe (es gab drei Sufen: die vergoldete Medaille, die versilberte und bronzene Variante). [51]
89. In Berlin gab es 1989 den neu gegründeten 30er-Rat, ein Gremium der Erweiterten Oberschulen, die viele Demos und Proteste organisiert haben, u.a. der schulfreien Samstag, der kurz nach der Wende bereits durchgesetzt wurde. Am 4.10.1989 fand eine Demo vor dem Reichstag statt, organisiert vom 30er-Rat, aus Anlass einer Bundestagssitzung über die Wiedervereinigung. Während der Demonstration trat der damalige Bildungsminister Jürgen Möllemann aus dem Reichstag, um mit den Demonstranten zu sprechen. Er schlug vor, eine öffentliche Gesprächsrunde zu den Forderungen einzuberufen. Günter Paul Peters, der damals als einer der wenigen Personen einen Computer und Drucker hatte, sollte für diese Gesprächsrunde ein Blatt mit den Forderungen des 30er Rats zur Erhöhung von Stipendien gestalten. Er entwarf das Blatt auf einen Atari ST und druckte es auf einen neuen Nadeldruck aus. "Eigentlich wurde der Protest mit Freundlichkeit erstickt", schildert Günter Paul Peters. Die Diskussion mit Möllemann endete damit, dass dieser sich für Punkt 1 der Forderungen, die Erhöhung des Stipendiums auf 500 DM, nicht zuständig fühlte. Die Forderungen wurden nie durchgesetzt. Objekt: Zettel "Demonstrationsergebnis der Demo 4.1.90 vor dem Reichstag" vom 30er-Rat basisdemokratischer Vereinigung der Berliner EOS [47]
90. Aufkleber des alternativen Radiosenders „Radio 100“ aus West-Berlin. Für die DDR Opposition diente er mit der geheim in Ost-Berlin aufgenommenen Radiosendung ‚Radio Glasnost’ als wichtige Plattform. Die Stasi schaffte es trotz großer Anstrengungen nicht, die Sendungen zu unterbinden. [45]
91. Als ich am 09. November 1989 in Paris, wo ich damals bei meinen Eltern lebte, von den Ereignissen in der DDR erfuhr, wollte ich sofort nach Berlin. Mir war klar, dass diese Ereignisse viel für mein Leben ändern würden. Aber meine Eltern haben mir das untersagt. In den Weihnachtsferien – fünf Wochen später - fuhr ich mit meiner Freundin los. Wir trampten nach Berlin, und alle die uns mitnahmen, verstanden, dass wir so dringend nach Berlin wollten. In Berlin haben wir am Checkpoint Charlie sofort ein Eintagesvisum beantragt und sind in die Ostteil der Stadt gefahren. Wir blieben länger als ein Tag, übernachteten bei Menschen, die wir trafen und die uns zu sich eingeladen haben. Wir wussten nicht, wie wir zurückkommen konnten, weil wir länger als das Visum erlaubte, geblieben sind. Wir dachten, dass Sylvester ein guter Zeitpunkt war. Und tatsächlich, in der Sylvesternacht war am Brandenburger Tor Ausnahmezustand. Es war alles voller Menschen und die Grenzbeamten von Ostberlin verließen ihre Posten. Und so sind wir sicher nach Westberlin zurückgekehrt. Nach ein paar weiteren Tagen sind wir zurück nach Paris gefahren. Aber zu Berlin verspürte ich eine enge Verbindung, dass ich nach einem Jahr ein Austauschjahr machte und zwei Semester in Berlin studierte. Dann lebte ich wieder in Paris, in Moskau und kam nach 15 Jahren wieder nach Berlin und bin geblieben. Meine damalige Frau, mit der ich zwei Kinder habe, ist mit mir nach Berlin gezogen. Meine zweite Frau ist Ost-Berlinerin. Auch mit ihr habe ich zwei Kinder. [45]
92. Ich wohne in der Nähe der ehemaligen deutsch-deutschen Grenze und war mit dabei als bei Mettierzoll am 12. November 1989 morgens die Grenze durchbrochen und die alten Straße wieder eröffnett wurden. Endlich gab es wieder direkte Wege ins östliche Umland. Den Mauerfall am 9. November 1989 verbrachte ich Oldenburg und habe es abends in den Nachrichten erfahren. Es war sehr bewegend und als wir zurück nach Hause gefahren sind, standen auf allen Autobahnbrücken Menschen und winkten den Autos aus der DDR zu. [40]

No data to display

Ranking by total number of objects

Attribute: Laikotarpis (laiko aprėptis) Aprašymas Sukūrimo/leidimo ar publikavimo vieta

Number in brackets is a number of all objects which metadata description contains given attribute value.

1. 1989-8-23[19890823~19890823] [147]
2. 1989[19890101~19891231] [47]
3. 1990[19900101~19901231] [10]
4. 1988[19880101~19881231] [9]
5. 1989-8-1[19890801~19890801] [7]
6. 1989-3-26[19890326~19890326] [7]
7. 2009-8-23[20090823~20090823] [5]
8. 2009[20090101~20091231] [4]
9. 1991-3-11[19910311~19910311] [4]
10. 1989-9-2[19890902~19890902] [4]
11. 1988-9-3[19880903~19880903] [4]
12. 1999[19990101~19991231] [3]
13. 1989-01-01[19890101~19890101] [3]
14. 1988-10-22[19881022~19881022] [3]
15. 1991-2-16[19910216~19910216] [2]
16. 1990-9[19900901~19900930] [2]
17. 1989-8-29[19890829~19890829] [2]
18. 1989-7-29[19890729~19890729] [2]
19. 1989-2-16[19890216~19890216] [2]
20. 1989-12[19891201~19891231] [2]
21. 1989-10[19891001~19891031] [2]
22. 1988-10[19881001~19881031] [2]
23. 2013-8-13[20130813~20130813] [1]
24. 2013-8-10[20130810~20130810] [1]
25. 2012-8-13[20120813~20120813] [1]
26. 2006-4-21[20060421~20060421] [1]
27. 2005[20050101~20051231] [1]
28. 2004[20040101~20041231] [1]
29. 1998[19980101~19981231] [1]
30. 1998-8-23[19980823~19980823] [1]
31. 1996[19960101~19961231] [1]
32. 1996-4-10[19960410~19960410] [1]
33. 1993-3-17[19930317~19930317] [1]
34. 1992-3-2[19920302~19920302] [1]
35. 1991[19910101~19911231] [1]
36. 1991-3-12[19910312~19910312] [1]
37. 1991-2-1[19910201~19910201] [1]
38. 1991-10-08[19911008~19911008] [1]
39. 1991-1-13[19910113~19910113] [1]
40. 1990-8-23[19900823~19900823] [1]
41. 1990-4-25[19900425~19900425] [1]
42. 1990-3[19900301~19900331] [1]
43. 1990-3-7[19900307~19900307] [1]
44. 1990-2-16[19900216~19900216] [1]
45. 1990-12-5[19901205~19901205] [1]
46. 1990-10-22[19901022~19901022] [1]
47. 1990-10-1[19901001~19901001] [1]
48. 1990-1-24[19900124~19900124] [1]
49. 1990-1-16[19900116~19900116] [1]
50. 1989-9[19890901~19890930] [1]
51. 1989-9-6[19890906~19890906] [1]
52. 1989-9-30[19890930~19890930] [1]
53. 1989-9-28[19890928~19890928] [1]
54. 1989-9-1[19890901~19890901] [1]
55. 1989-8[19890801~19890831] [1]
56. 1989-8-31[19890831~19890831] [1]
57. 1989-8-28[19890828~19890828] [1]
58. 1989-8-27[19890827~19890827] [1]
59. 1989-8-25[19890825~19890825] [1]
60. 1989-8-21[19890821~19890821] [1]
61. 1989-8-15[19890815~19890815] [1]
62. 1989-7[19890701~19890731] [1]
63. 1989-7-30[19890730~19890730] [1]
64. 1989-7-20[19890720~19890720] [1]
65. 1989-6-6[19890606~19890606] [1]
66. 1989-6-14[19890614~19890614] [1]
67. 1989-5[19890501~19890531] [1]
68. 1989-5-8[19890508~19890508] [1]
69. 1989-5-14[19890514~19890514] [1]
70. 1989-4-1[19890401~19890401] [1]
71. 1989-2[19890201~19890228] [1]
72. 1989-2-15[19890215~19890215] [1]
73. 1989-1[19890101~19890131] [1]
74. 1989-12-31[19891231~19891231] [1]
75. 1989-12-04[19891204~19891204] [1]
76. 1989-12-01 - 1989-12-15[19891201~19891215] [1]
77. 1989-11-24[19891124~19891124] [1]
78. 1989-11-17[19891117~19891117] [1]
79. 1989-11-15[19891115~19891115] [1]
80. 1989-10-22[19891022~19891022] [1]
81. 1989-10-20[19891020~19891020] [1]
82. 1989-10-12[19891012~19891012] [1]
83. 1989-10-09[19891009~19891009] [1]
84. 1989-1-1[19890101~19890101] [1]
85. 1989-1-18[19890118~19890118] [1]
86. 1989-1-17[19890117~19890117] [1]
87. 1989-1-15[19890115~19890115] [1]
88. 1989-1-14[19890114~19890114] [1]
89. 1989-07[19890701~19890731] [1]
90. 1989-06-21 - 1989-06-27[19890621~19890627] [1]
91. 1989-06-07[19890607~19890607] [1]
92. 1989-06-02[19890602~19890602] [1]
93. 1989-05-10 - 1989-06-03[19890510~19890603] [1]
94. 1989-05-09 - 1989-05-12[19890509~19890512] [1]
95. 1989-05-07[19890507~19890507] [1]
96. 1989-05-07 - 1989-05-23[19890507~19890523] [1]
97. 1989-05-07 - 1989-05-19[19890507~19890519] [1]
98. 1989-05-07 - 1989-05-11[19890507~19890511] [1]
99. 1989-05-07 - 1989-05-10[19890507~19890510] [1]
100. 1989-05-07 - 1989-05-08[19890507~19890508] [1]
101. 1989-05-06[19890506~19890506] [1]
102. 1989-05-06 - 1989-05-17[19890506~19890517] [1]
103. 1989-05-06 - 1989-05-12[19890506~19890512] [1]
104. 1989-05-05 - 1989-05-16[19890505~19890516] [1]
105. 1989-04-25 - 1989-05-18[19890425~19890518] [1]
106. 1989-03-29 - 1989-04-18[19890329~19890418] [1]
107. 1989-03-21 - 1989-04-05[19890321~19890405] [1]
108. 1989-03-17[19890317~19890317] [1]
109. 1989-03-16 - 1989-05-07[19890316~19890507] [1]
110. 1989-03-09 - 1989-04-24[19890309~19890424] [1]
111. 1989-03-09 - 1989-03-18[19890309~19890318] [1]
112. 1989-03-07 - 1989-03-10[19890307~19890310] [1]
113. 1989-03-02 - 1989-03-30[19890302~19890330] [1]
114. 1989-02-16 - 1989-03-29[19890216~19890329] [1]
115. 1989-02-15 - 1989-11-23[19890215~19891123] [1]
116. 1989-01-31 - 1989-03-16[19890131~19890316] [1]
117. 1988-9[19880901~19880930] [1]
118. 1988-9-12[19880912~19880912] [1]
119. 1988-9-11[19880911~19880911] [1]
120. 1988-8-30[19880830~19880830] [1]
121. 1988-8-23[19880823~19880823] [1]
122. 1988-12-3[19881203~19881203] [1]
123. 1988-12-31[19881231~19881231] [1]
124. 1988-11-4[19881104~19881104] [1]
125. 1988-11-20[19881120~19881120] [1]
126. 1988-10-5[19881005~19881005] [1]
127. 1988-10-23[19881023~19881023] [1]
128. 1988-1-2[19880102~19880102] [1]
129. 1988-1-1[19880101~19880101] [1]
130. 1985[19850101~19851231] [1]
131. 1985-05-21[19850521~19850521] [1]
132. 1985-02-13 - 1985-05-21[19850213~19850521] [1]
133. 1985-02-13 - 1985-02-19[19850213~19850219] [1]
134. 1983-8-23[19830823~19830823] [1]
135. 1982-04[19820401~19820430] [1]
136. 1982-04-29 - 1982-07-28[19820429~19820728] [1]
137. 1982-04-28 - 1982-07-27[19820428~19820727] [1]
138. 1982-02-12[19820212~19820212] [1]
139. 1981-12-13[19811213~19811213] [1]
140. 1981-11-24[19811124~19811124] [1]
141. 1981-10-28[19811028~19811028] [1]
142. 1981-03-26[19810326~19810326] [1]
143. 1980[19800101~19801231] [1]
144. 1980-06-07[19800607~19800607] [1]
145. 1980-03-23[19800323~19800323] [1]
146. 1976-06-29[19760629~19760629] [1]
147. 1976-06-24 - 1989-05-06[19760624~19890506] [1]
148. 1976-06-17 - 1976-06-29[19760617~19760629] [1]
149. 1975-06-02 - 1976-06-29[19750602~19760629] [1]
150. 1971-01-01 - 1989-01-01[19710101~19890101] [1]

Number in brackets is a number of all objects which metadata description contains given attribute value.

1. Rinkimų į 1989.03.26 šaukimo TSRS AT priešrinkiminės apklausos anketa. Anketa ruošta instituto Sąjūdžio iniciatyvinės grupės sprendimu TSRS Mokslų akademijos Filosofijos, sociologijos ir teisės institute. Apklausos iniciatoriai instituto Sąjūdžio iniciatyvinės grupės nariai. [4]
2. V. Jankūnas dalyvavo Baltijos kelyje, Maišiagaloje. Buvo su šeima: žmona Vilma, dukros Jolanta ir Valerija. Nuotraukoje žmona Vilma (1940–2005) baltu megztuku su žvakute ir dukros: studentė Jolanta su kanklėmis ir moksleivė Valerija su lauko gėlių vainikėliais. Belaukiant 19 valandos. [2]
3. Panevėžio statybos valdybos Nr. 1 darbuotojai stovi Baltijos kelio gyvojoje grandinėje, ties Ūtos kaimu. [2]
4. Nuotrauka su Meile Lukšiene Baltijos kelio dieną. [2]
5. Nidos klebonas Baltijos kelyje. [2]
6. Gyvoji grandinė Baltijos kelio atkarpoje ties Šilagalio gyvenviete (Panevėžio rajonas). [2]
7. „Ventos“ darbuotojos, dabar vėl kolegės Lietuvos Nacionalinėje bibliotekoje, Birutė Pečiulevičiūtė ir Nijolė Dereškevičiūtė 1989 m. prie „Ventos“. [1]
8. „A. M. Brazausko, buvusio prezidento, anksčiau kurtas projektas, vedantis Lietuvą į naują okupaciją, t. y. Lietuvą Tarybų Sąjungos sudėtyje“ – įrašas Konstitucijos antraštiniame lape. [1]
9. Žvakė, kurią degino Irena Blažienė Baltijos kelyje 17 km už Vilniaus. Žvakė buvo apie 30 cm, o dabar nudeginta, liko apie 10 cm. Ant žvakės yra prilipinta trispalvė. [1]
10. Žvakė „Lietuva Sąjūdis 1989“ su Gedimino stulpais ir Vyčiu bei ąžuolo lapais. [1]
11. Žmonės renkasi į Baltijos kelio gyvąją grandinę atkarpoje tarp Piniavos ir Panevėžio. [1]
12. Žmonės renkasi į Baltijos kelio gyvąją grandinę atkarpoje tarp Piniavos ir Panevėžio. [1]
13. Žmonės Baltijos kelyje. [1]
14. Ženklelis, skirtas Lietuvos savanoriškos gaisrininkų draugijos 40-mečiui su trispalve. [1]
15. Ženklelis, ant kurio užrašas „BASARABIA 1939 PACTUL MOLOTOV-RIBBENTROP 1989“. [1]
16. Ženklelis su užrašu „Jaunųjų gaisrininkų draugovė – LTSR“. [1]
17. Ženklelis metalinis su užrašu: „Gėda! 1939–1989 Ribentropo-Molotovo paktas“. [1]
18. Ženklelis metalinis su Baltijos kelio žemėlapiu, užrašu anglų kalba „Baltic Way“ bei trijų šalių nacionalinių judėjimų – Baltijos kelio organizatorių pavadinimas trimis kalbomis – Rahvarinne, Sąjūdis, Tautas fronte. [1]
19. Žaislas-lėlė papuošta rankomis siūtais tautiniais rūbais. Ant sijono išsiuvinėta data – 1989. [1]
20. Šiuo fotoaparatu buvo daromos Baltijos kelio akcijoje dalyvavusios Kazlaučiūnų šeimos nuotraukos. [1]
21. Šešiametė Rasa Bidlauskaitė ką tik atvykusi į Baltijos kelią ties Ukmerge stovi prie savo autobuso iš Kupiškio. Rankose laiko vėliavėlę ir skėtį. [1]
22. Įrėminta nuotrauka, kuri buvo publikuota laikraštyje „Panevėžio balsas“. Iškarpa paklijuota ant balto popieriaus, apibrėžta Lietuvos vėliavos spalvomis. Taip pat pridėta austa tautinė juosta su užrašu „Lietuva“. Rėmelis medinis (raudonos spalvos). [1]
23. Vėliava, įsigyta 1936 metais ir iškelta vasario 16 dieną. 1989 m. nuvežta į Baltijos kelią. [1]
24. Vokas su tautine atributika, skirtas vasario 16-ajai. [1]
25. Vlado Noreikos Sąjūdžio tvarkos būrio nario kortelė. Kitoje pusėje: „LPS įgalioti palaikyti tvarką“. Lipdukas su tekstu: „Aš myliu Sąjūdį“ (priklijuotas vėliau). [1]
26. Vlado Noreikos Lietuvos kelio organizacinio komiteto nario kortelė. [1]
27. Vlado Noreikos Baltijos kelio tvarkdario-generolo skiramoji kortelė. [1]
28. Vilniuje, Ukmergės plente, ties miesto riba žmonių grandinė. Fone matosi autobusas ir oro balionas. Nuotrauka daryta Baltijos kelio dieną. [1]
29. Vaizdo kamera M7, kuria V. Danys filmavo Baltijos kelio įvykius. [1]
30. V. Aleksienė su šeima ruošiasi gyvajai grandinei. [1]
31. V. Aleksienė su šeima ką tik atvyko su žiguliuku į Baltijos kelią. [1]
32. Tėvo dukrai pasiūta tautinė vėliava. Vėliavos kotas yra sulūžęs – išlikusios tik vėliavos koto dalys. [1]
33. Tą pačią dieną po Baltijos kelio akcijos panevėžiečiai dalyvavo mitinge prie Panevėžio dramos teatro. [1]
34. Trikampės formos spausdintas Sąjūdžio logotipas, viršuje – geltoname fone gediminaičių stulpai, per vidurį užrašas žaliame fone „Sąjūdis“, apačioje – raudoname fone „Steigiamasis suvažiavimas 1988 10 22–23“. [1]
35. Tiražuotas žalios medžiagos rankos raištis su Gedimino stulpais, įrėmintais stilizuotų saulės spindulių trikampio figūroje. [1]
36. Tautinė, tikėtina, jog senelių rankų darbo vėliava. Matmenys 90x170 cm. [1]
37. Tautinė vėliavėlė, kurią savo rankomis pasiuvo Bronė Balaševičienė (močiutė) savo anūkui Laurynui Pakalniui. [1]
38. Tautinė vėliavėlė su trimis juodais kaspinais, skirtais visoms Baltijos šalims. [1]
39. Tarptautinės konferencijos „Totalitarizmas, nacionaliniai konfliktai ir nacionalinio išsivadavimo keliai“, dalyvius sveikina LDP organizacinio komiteto atstovė Birutė Pečiulevičiūtė. [1]
40. Tarptautinės konferencijos „Totalitarizmas, nacionaliniai konfliktai ir nacionalinio išsivadavimo keliai“ dalyvio kortelė. [1]
41. Sąraše pateiktos atsakingų asmenų pavardės. [1]
42. Sąjūdžio steigiamojo suvažiavimo organizacinio komiteto nario kortelė su kai kurių dalyvių autografais ir vardiniu kvietimu dalyvauti (ranka užrašyta „Genzbigeli K.“, spausdintas tekstas – „kviečiame jus dalyviu į Sąjūdžio steigiamąjį suvažiavimą, kuris vyks Vilniaus sporto rūmuose š. m. spalio 22–23 d.“). Ant jos pavaizduotas Sąjūdžio logotipas. Kitoje pusėje G. Genzbigelio fotoportretas ir antspaudas „organizacinis komitetas“, ranka prirašyta „1988 metai“. Parašai: Vytauto Landsbergio-Žemkalnio, Algirdo Brazausko, kunigo R. Račiūno iš Alytaus, aktoriaus A. Latėno, mokytojos. [1]
43. Sąjūdžio laikraštis „Atgimimas“, 1988 lapkričio 4 d., Nr. 5. [1]
44. Sąjūdžio laikraštis „Atgimimas“ 1989 10 20–27, Nr. 37. [1]
45. Sąjūdžio Panevėžio rinkiminės programos tezės. Programa priimta LPS Panevėžio miesto konferencijoje 1990 m. kovo 7 d. [1]
46. Sąjūdžio Panevėžio rinkiminės kampanijos komisijos informacinis lapelis rinkėjams, remiantiems Sąjūdį. [1]
47. Suknelė, su kuria Rima Maselytė stovėjo Baltijos kelyje Paįstryje. [1]
48. Su šiuo fotoaparatu fotografuotas Baltijos kelias. Fotoaparatas „FED-4“, atneštas Ruslano Arutiuniano. [1]
49. Su šia trispalve medžiagine vėliavėle Panevėžio Sąjūdžio vienas iš įkūrėjų Algimantas Bandza dalyvavo Baltijos kelyje ir kituose politiniuose Sąjūdžio renginiuose. [1]
50. Su mamos pasiūta vėliavėle Rimantas Krivickas dalyvavo Baltijos kelyje ir Sausio 13-osios įvykiuose. [1]
51. Straipsnio „Duok ranką, broli, duok ranką, sese“ autorė panevėžietė žurnalistė Vida Bielskytė. Straipsnyje – reportažas iš Baltijos kelio ir mitingo prie Lietuvos–Latvijos sienos, prie muitinės. [1]
52. Staltiesėlė, pagaminta Panevėžio gamykloje „Linas“. Kabinama ant sienos, su trispalve, Gedimino pilimi. Staltiesėlės dailininkė – Laima Gudaitienė. [1]
53. Spalvotoje nuotraukoje Baltijos kelias, pavaizduotas G. Genzbigelio automobilis, prie Maišiagalos, apie 22 km. [1]
54. Spalvota nuotrauka daryta iš skaidrės. 1989 m. rugpjūčio 23 d. Drėmų trijų kartų šeima stovi Baltijos kelyje už Vilniaus prie Maišiagalos. [1]
55. Skrajutės leidėjas LPS Panevėžio taryba. Dailininkas Vygantas Kosmauskas. [1]
56. Skaičiavimo mašinų gamyklos „Sigmos“ sąjūdžio taryba, įkurta 1989 sausio 17 d. „Sigmoje“ buvo daugiausia žmonių, kurie priklausė Sąjūdžiui (virš 1000 dalyvių). [1]
57. Skaidrėse nufotografuotas Baltijos kelias Vilniuje, Ukmergės plente, šalia Pašilaičių. A. Stasiulis dalyvavo su bendradarbiais iš Vyriausiosios architektūros ir planavimo valdybos. [1]
58. Skaidrėje matyti žmonių grandinė ties Šeškinės kalnu, Vilniuje. Skaidrėje taip pat matyti G. Krunglevičiaus dukra Neringa (2 m.). [1]
59. Skaidrėje matyti Baltijos kelio žmonių grandinė ties Šeškinės kalnu. Priekyje stovi 2 m. Gedimino Krunglevičiaus dukra Neringa. [1]
60. Sigutė Smetonaitė-Petrauskienė (ketvirta iš kairės) Baltijos kelyje, rankose laiko vainiką, švarko atlape – tautinė juostelė. [1]
61. Schemoje paaiškinama, kokiomis gatvėmis tęsis gyvoji grandinė. [1]
62. Rusų savilaidos laikraštis „Antitarybinė Tiesa“ (Antisavietskaja Pravda), leistas Leningrade 1989 m. spalio mėn., kuriame paskelbtas straipsnis „M. Gorbočiovo lietuviškoji lambada“, naiviai bandantis šmaikštauti apie reiškinius, kurių akivaizdžiai nesuprato. [1]
63. Romo Batūros leidžiamos serijos Lietuvos laisvės kovų vietos leidinys „Lietuvos laisvės kovų vietos“, kuriame atsispindi ir Baltijos kelio ženklai. [1]
64. Rinkimų į 1989.03.26 šaukimo TSRS AT priešrinkiminės apklausos anketa. Anketa ruošta instituto sąjūdžio iniciatyvinės grupės sprendimu TSRS Mokslų akademijos Filosofijos, sociologijos ir teisės institute. Apklausos iniciatoriai – instituto sąjūdžio iniciatyvinės grupės nariai. [1]
65. Rinkimų į 1989.03.26 šaukimo TSRS AT priešrinkiminės apklausos anketa. Anketa ruošta instituto Sąjūdžio iniciatyvinės grupės sprendimu. Anketa ruošta TSRS Mokslų akademijos Filosofijos, sociologijos ir teisės institute. Apklausos iniciatoriai instituto Sąjūdžio iniciatyvinės grupės nariai. [1]
66. Rinkimų į 1989.03.26 šaukimo TSRS AT priešrinkiminės apklausos anketa. Anketa ruošta insituto Sąjūdžio iniciatyvinės grupės sprendimu. Anketa ruošta TSRS Mokslų akademijos Filosofijos, sociologijos ir teisės institute. Apklausos iniciatoriai instituto Sąjūdžio iniciatyvinės grupės nariai. [1]
67. Renginys Lenino aikštėje (dabar Laisvės aikštė) Panevėžyje. Nuotrauka fotografo Jono Ambraškos. 1989 m. rugpjūčio 23 d. [1]
68. Rankų darbo tautinė vėliavėlė, pasiūta iš atlasinių kaspinų, ant medinio kotelio. [1]
69. Rankų darbo Lietuvos vėliavėlė su mediniu kotu. Ant koto užrašyti 1989 metai. [1]
70. Ranka rašyti Rimanto Žilevičiaus prisiminimai apie Baltijos kelią. Dalyvavo Vilniuje Ukmergės gatvėje, prie Šeškinės tilto. Atsiminimai parašyti 2013 m. rugpjūčio 13 d. „Europeana 1989“ projektui. [1]
71. Ranka perrašytas B. Brazdžionio eilėraštis „TĖVYNĖS POTERIAI“ su autoriaus autografu. Kitoje lapo pusėje – V. Jankūno pasakojimas apie susitikimą su B. Brazdžioniu. [1]
72. Radvilė Morkūnaitė su šeima Baltijos kelyje ties Širvintomis. [1]
73. R. Stankus atkeliavęs į Palangą po 3–4 val. jau stebėjo žmonių susibūrimą prie Palangos tilto. Žmonių susikabinusių rankomis eilė tęsėsi apie 5 km. [1]
74. Programoje pateikiama Lietuvos tarpnacionalinės koordinacinės asociacijos (TKA) programa. Dokumentas spausdintas mašinėle. [1]
75. Prof. V. Gražulis su baltarusių bendrijos nariais prie Katedros varpinės Vilniuje. F. Niunko laiko plakatą „UKRAINAI – VALSTYBINGUMĄ!“ [1]
76. Pranešime apie organizacijos Prancūzijoje „Laisvė Baltijos šalims“ komiteto veiklą išvardinti veiklos tikslai ir veikla – visapusiškai remti Lietuvos Sąjūdį, dalyvauti manifestacijoje, surengti preskonferenciją Europos namuose. Kritikuojama M. Gorbačiovo politika. Minimas susitikimas su Vytautu Landsbergiu, 15 Lietuvos delegatų atvykimui į Prancūzijos Sorbonos universitetą organizuotas simpoziumas. George Matore davė ilgą interviu Lietuvos radijo žurnalistams 1990 m. lapkričio 29 d. [1]
77. Prancūzijos asociacijų ir organizacijų sąrašas Lietuvai remti. [1]
78. Popierinė Lietuvos gairelė. Kooperatyvas „Nuotaika“ (kaina 25 kapeikos) išleido šią popierinę gairelę, kurioje vienoje pusėje yra Vytis, kitoje – Gedimino stulpai. Žiūrint iš kurios pusės į ją žiūrima: iš vienos pusės spalvos: geltona, žalia, raudona, iš kitos atvirkščiai: raudona, žalia, geltona (nuotraukoje). [1]
79. Poeto Bernardo Brazdžionio sutikimas Panevėžio 2-oje vid. mokykloje. Šalia poeto – mokyklos direktorius Eugenijus Urbonas. [1]
80. Po Baltijos kelio, trijų eilių automobilių kolona grįžta į Panevėžį. [1]
81. Plastikinėje dėžutėje sudėta 16 skaidrių, kuriose užfiksuoti 1988–1989 m. įvykiai: 1988 m. įvykęs grupės „Antis“ koncertas prie Nacionalinio muziejaus, 1989 m. akcija įvykusi prie Ignalinos atominės elektrinės, įvairių mitingų, vykusių 1988–1989 m., akimirkos. [1]
82. Plakate vaizduojama Baltijos kelyje stovinčių žmonių grandinė. Plakato kairiajame apatiniame kampe emblema Gedimino stulpai ir žodžiai: „SU SĄJŪDŽIU – UŽ LIETUVĄ!“ (dail. G. Reimeris). Plakato autoriai: Z. Kazėnas, J. Varnas. Dešiniajame apatiniame kampe J. Kazėno parašas ir data: 2013.08. [1]
83. Plakate skelbiama informacija apie šv. Mišias Lietuvos gamtai ir Lietuvos žmogui Panevėžio katedroje. [1]
84. Pirmasis lietuviškas pašto ženklas, paleistas į apyvartą po Nepriklausomybės atkūrimo. Pašto ženklai spausdinti užsienyje (Vokietijoje ar Lenkijoje). Vežant į Lietuvą, vagonas buvo sulaikytas užkardoje (tuo metu apie 1989 m.) ties Sovietų Sąjungos siena. Metai ir kaina ant pašto ženklų buvo dedami vėliau, jau paleidus į apyvartą. Prasidėjus infliacijai, ženklo kaina buvo ir taisoma (užtušuojama sena ir uždedama nauja). [1]
85. Pierre Vallino – Prancūzijos asociacijos Lietuvai remti „Viltys“ prezidentas. [1]
86. Perjuosta tautine juostele žvakutė, G. Antanaitienės deginta Baltijos kelyje, Panevėžyje, Ukmergės ir J. Basanavičiaus gatvių sankryžoje. [1]
87. Pateiktyje pristatoma rokiškėnų iniciatyvinės grupės veikla Baltijos kelio paminklui atstatyti ir sutvarkyti. [1]
88. Pasiruošimas Baltijos keliui. [1]
89. Pasibaigus Baltijos kelio akcijai žmonės pasimeldė ir paliko vainiką su žvakele kelkraštyje. [1]
90. Panevėžyje Smėlynės gatvėje belaukiant gyvosios grandinės susijungimo Regina Bandzienė su anūke. [1]
91. Panevėžio rajono žemdirbių dainų šventė vyko Krekenavoje 1989 m. vasarą. [1]
92. Panevėžio Statybos valdybos Nr. 1 darbuotojai stovi Baltijos kelyje prie Piniavos, ties Ūtos kaimu. [1]
93. Panevėžio Ekrano gamyklos saviveiklininkai. Centre – „Ekrano“ gamyklos direktorius Vincentas Navickas ir saviveiklininkų vadovas V. Malčius. [1]
94. Panevėžio 14-osios vid. mokyklos pedagogų susirinkime svarstyta kandidato į TSRS Liaudies deputatų tarybą kandidatūra. Nutarta iškelti Vytautą Landsbergį. [1]
95. Panevėžiečiai mokytojas Eduardas Žilys su žmona Aleksandra Žiliene prie kryžiaus Baltijos keliui atminti. Kryžiaus autorius jų sūnus Gintaras Žilys, dabar gyvenantis Druskininkuose. [1]
96. Panerio šiltnamių ūkis Lazdynuose, salėje vyko rajono Sąjūdžio grupės parengta programa trėmimų dienos paminėjimo proga. Tuo metu jau buvo kuriama iniciatyvinė grupė „Žilvitis“. [1]
97. Panerio šiltnamių ūkis Lazdynuose, salėje vyko rajono Sąjūdžio grupės parengta programa trėmimų dienos paminėjimo proga. Tuo metu jau buvo kuriama iniciatyvinė Sąjūdžio grupė. Nuotraukoje G. Genzbigelis. [1]
98. Panerio šiltnamių ūkis Lazdynuose, salėje vyko rajono Sąjūdžio grupės parengta programa trėmimų dienos paminėjimo proga. Tuo metu buvo kuriama iniciatyvinė grupė. Nuotraukoje – tremtiniai, antras kairėje visu ūgiu – Vingrys, šeštas iš kairės – Jonas Kazlauskas, dešinėje – iniciatyvinės grupės nariai. [1]
99. Panerio šiltnamių ūkis Lazdynuose, salėje vyko rajono Sąjūdžio grupės parengta programa trėmimų dienos paminėjimo proga. Tuo metu buvo kuriama iniciatyvinė grupė. Dalyviai šoka. [1]
100. Panerio šiltnamių ūkio Lazdynuose pirmieji iniciatyvinės grupės nariai (branduolys), Elenos Vaišienės kabinete. Iš dešinės – Gasparas Genzbigelis, toliau – Vaclava Tamaševičienė, Elena Vaišienė (brigadininkė), Janina Genevičienė (brigadininkė), Petras Guogis, tupi – Audronė Jusienė ir Algis Paškauskas (buvęs ūkio partijos sekretorius). Virš galvos – vienas pirmųjų vyčių, pasigamino jį patys, išliejo iš gipso. [1]
101. Ovalus plastikinis ženklelis su užrašu „Lietuva Sąjūdis“ ir su Vyčiu fone. [1]
102. Organizacijos „People to People“ atminimo lentelė. [1]
103. Onos Giedrutės Butkienės vyro pasiūta sūnui tautinė vėliava su mediniu kotu. [1]
104. O. G. Butkienės šeimos nuotrauka, daryta Nidoje, prieš pat išvykstant į Baltijos kelią. [1]
105. O. G. Butkienės dukters Justinos sąsiuvinys, kuriame atsispindi vaiko supratimas apie Lietuvą jai atgavus Nepriklausomybę. [1]
106. O. G. Butkienės dukters Justinos sąsiuvinyje jos pačios sukurti eilėraščiai, dainelės, iliustruotos piešinėliais, skirtos mamai ir tėvynei. [1]
107. Nuotraukos centre – Eglė Zubienė su sūnumi Gediminu Zubu, gimusiu 1989 m. kovo 18 d. Šalia vaiko vežimėlio – vyras Darius Zubas, Dainius Pilkauskas. [1]
108. Nuotraukoje „Sigmos“ Sąjūdis aktyviai dalyvavo 1988 m. spalio 5 d. 12 val. Igarkos tremtinių pagerbimo mitinge, centre buvusio KGB pastato. [1]
109. Nuotraukoje – susitikimas dėl valstybinės kalbos įstatymo (1989 m.). Prezidiume matome prof. V. Vanagą, V. Gražulį, rašytoją G. Kanovičių, poetą J. Marcinkevičių. [1]
110. Nuotraukoje – susitikimas dėl lietuvių kalbos kaip valstybinės kalbos statuso (1989 m.). [1]
111. Nuotraukoje – bendras Baltijos kelio gyvosios grandinės vaizdas netoli Paįstrio. [1]
112. Nuotraukoje – automobiliai ir autobusai, vykstantys į numatytas Baltijos kelio atkarpas. [1]
113. Nuotraukoje – Manionių šeimos nariai ir giminaičiai Baltijos kelyje. [1]
114. Nuotraukoje – Manionių šeimos nariai ir giminaičiai Baltijos kelyje netoli Paįstrio. [1]
115. Nuotraukoje ukrainiečių bendrijos mitinge, skirtame Taraso Ševčenkos pagerbimui ir vieningos Ukrainos paskelbimo (1919 m. sausio 22 d.) paminėjimui, matome sąjūdietį Alfonsą Jušką su plakatu ukrainiečių k. „NEPRIKLAUSOMAS VILNIUS-NEPRIKLAUSOMA UKRAINA“. [1]
116. Nuotraukoje steigiamajame Tarpnacionalinės koordinacinės asociacijos (TKA) susirinkime kalba prof. V. Gražulis, tarp dalyvių E. Zingeris, T. Michniova ir kt. [1]
117. Nuotraukoje prie Vilniaus universiteto susirinkę tautinių bendrijų žmonės į mitingą su plakatais. Plakatų tekstai lietuvių ir ukrainiečių kalbomis. Tekstuose minima 1919 m. sausio 22 d., kai buvo paskelbta vieninga Ukrainos valstybė. [1]
118. Nuotraukoje mitingo prie Vilniaus universiteto už Ukrainos nepriklausomybę pradžia, prie Taraso Ševčenkos bareljefo. [1]
119. Nuotraukoje mitingas Kalnų parke Vilniuje, kurį organizavo Tarpnacionalinė koordinacinė asociacija (Pirmininkas Vladimiras Gražulis). Dalyvavo 7 bendrijos „Dačija“ nariai. Nuotraukoje matosi Moldovos vėliava. [1]
120. Nuotraukoje matosi J. Šeduikio šeima – žmona su sūnumi – Baltijos kelyje ties Pašilaičiais. [1]
121. Nuotraukoje iš laikraščio Tarpnacionalinės koordinacinės asociacijos nariai Sąjūdžio mitinge 1989 m. rugpjūčio 23 d. Matome gruzinų bendruomenės pirm. Dali Gogešvili-Juodišienę, prof. V. Gražulį ir kt. [1]
122. Nuotraukoje iš laikraščio 1989 m. rugsėjo 2 d. Kalnų parke vykusiame mitinge, kurį organizavo Tarpnacionalinė koordinacinė asociacija matome dalyvaujančius prof. V. Landsbergį, N. Medvedevą, S. Dušauską-Duš, A. Juozaitį, L. Bartkienę, prof. K. Uosį ir kt. [1]
123. Nuotraukoje iš kairės penkta Jūratė Volungevičienė, Vitas Volungevičius, Danielius Vilkelis, Vytas Mikalonis. Baltijos kelias, Vilnius–Ukmergė, 226 km. 1989.08.23. [1]
124. Nuotraukoje iš dešinės trečias Vytas Mikalonis, Danielius Vilkelis, Vitas Volungevičius, Jūratė Volungevičienė. Baltijos kelias, Vilnius–Ukmergė, 226 km. 1989.08.23. [1]
125. Nuotraukoje gyvosios grandinės nuo Vilniaus universiteto iki Katedros aikštės dalyviai prieš išsiskirstant. Dalyvių rankose Ukrainos, Baltarusijos ir Lietuvos vėliavos bei plakatai anglų, ukrainiečių bei lietuvių kalbomis už nepriklausomą, laisvą Ukrainą. [1]
126. Nuotraukoje du vaikai, stovintys Baltijos kelyje. [1]
127. Nuotraukoje Sąjūdžio Vilniaus tarybos nariai atvyko į Kauną į Lietuvos Sąjūdžio seimo trečiąją šventinę sesiją 1989 m. vasario 15 d. Matome pedagogus: Laimą Abraitytę, Albiną Daubarą ir prof. Vladimirą Gražulį. Šventė vyko Kauno muzikiniame teatre. [1]
128. Nuotraukoje R. Bandzienė su anūke Panevėžyje ant tilto Smėlynės gatvėje per Nevėžį belaukiant gyvosios grandinės susijungimo. [1]
129. Nuotraukoje R. Bandzienė su anūke Baltijos kelyje, Panevėžyje, Smėlynės gatvėje. [1]
130. Nuotraukoje Manionių šeimos nariai ir giminaičiai Baltijos kelyje netoli Paįstrio. [1]
131. Nuotraukoje Laimutė Šitkauskienė su vyru Juozu Vytautu ir anūku Martynu, rankose laikančiu tautinę vėliavėlę, o aplink bendradarbiai iš Prekybos ministerijos. [1]
132. Nuotraukoje Evelina ir Irma Matuliauskaitės Baltijos kelyje prie Šilagalio (Panevėžio rajonas). [1]
133. Nuotraukoje D. Stabrauskienė su šeima ir vyro bendradarbiais stovi Baltijos kelio grandinėje Molėtų plento 14–15 km. [1]
134. Nuotraukoje Baltijos kelyje ties Ukmerge šešerių metų kupiškietė Rasa Bidlauskaitė su trispalve vėliavėle tarp tėčio bendradarbių. [1]
135. Nuotraukoje Baltijos kelyje matosi lėktuvas virš žmonių grandinės. [1]
136. Nuotraukoje Baltijos kelyje Vilniaus Buitinės chemijos susivienijimo Sąjūdžio rėmino iniciatyvinė grupė stovi prie Maišiagalos, 26 kilometre. Iniciatyvinė grupė buvo ypatingai pasiruošusi, rankose laiko žvakes su juodais kaspinais, kita atributika. Veiduose atsispindi ypatinga nuotaika. Nuotraukos centre organizatorė Vidutė Ališauskaitė, kuri kvietė visus darbuotojus važiuoti, su Sąjūdžio rėmimo iniciatyvine grupe. [1]
137. Nuotraukoje Baltijos kelio dieną prof. dr. Meilė Lukšienė ir Mykolas Kolyta (L. Abromaitytės vaikaitis). [1]
138. Nuotraukoje Baltijos kelio dieną Saulius Kolyta (L. Abraitytės sūnus) su sūnumi Mykolu. [1]
139. Nuotraukoje Baltijos kelias. Jau stojame į bendrą grandinę. Nuotraukoje: mokytoja Laima Abraitytė, prof. dr. Meilė Lukšienė ir L. Abraitytės vaikaitis Mykolas. [1]
140. Nuotraukoje 1990 m. rudenį Kalnų parke, Vilniuje Tarpnacionalinės koordinacinės asociacijos atstovas prof. V. Gražulis renka parašus dėl Lietuvos nepriklausomybės. Nuotraukoje matome V. Gražulį su parengtu dokumentu „KREIPIMUSI į prezidentą M. Gorbačiovą“, taip pat nuotraukoje A. J. Tolčan laiko plakatą „MES UŽ NEPRIKLAUSOMĄ LIETUVĄ“ (rusų k.). [1]
141. Nuotrauka, kurioje gyvoji grandinė Ukmergės plente prie Šeškinės. Šioje atkarpoje 2 km buvo skirti tautinėms bendrijoms. Šioje nuotraukoje yra Lietuvos-Moldovos bendrijos „Dačija“ atstovai ir Moldovos Liaudies fronto atstovai. Nuotraukoje yra ponios Lučijos Bartkienės sūnus Vykintas Bartkus, kuriam tuo metu buvo 8-eri metai. [1]
142. Nuotrauka – Baltijos kelias. „Sigmos“ gamyklos kolektyvas, 16 km Ukmergės link, prie miestelio Maišiagala. Kitoje nuotraukos pusėje surašytos gyvojoje grandinėje stovinčių žmonių pavardės. [1]
143. Nuotrauka su atminimo lenta Juodojo kaspino dienai 1939–1989 m. rugpjūčio 23 d., gauta Sąjūdžio būstinėje Panevėžyje. [1]
144. Nuotrauka iš žurnalo „Moteris“, 1989 m. rugsėjo–spalio mėn. iš Baltijos kelio. L. Vasausko nuotrauka. [1]
145. Nuotrauka Panevėžyje, Janonio gatvė, buvusi Lietkabelio gamykla. Netoli ėjo Baltijos kelias. Nuotraukoje Panevėžio miesto pavadinimas. [1]
146. Nuotrauka Baltijos kelyje, Ukmergės plente 20 km nuo Vilniaus. [1]
147. Nuolat skraidė lėktuvas, mėtantis gėles. Nuotrauka asmeninė, fotografuota paties P. Karecko. [1]
148. Nidos klebonas laiko mišias Baltijos kelyje prie Pasvalio. [1]
149. Nidos klebonas laiko mišias Baltijos kelyje netoli Pasvalio. [1]
150. Nepriklausomų žurnalistų nacionalinės asociacijos kongreso organizacino komiteto nario kortelė. LDP 1989 m. pavasarį organizavo Vilniuje Nepriklausomų žurnalistų nacionalinės asociacijos kongresą. Jame jau dalyvavo ne tik disidentuojantys Sovietų Sąjungos žurnalistai, bet buvo ir užsieniečių. [1]
151. Nautraukoje iš kairės septinta Jūratė Volungevičienė, Vitas Volungevičius, Danielius Vilkelis, Vytas Mikalonis. Baltijos kelias, Vilnius–Ukmergė 226 km. 1989.08.23. [1]
152. Nautraukoje dr. Meilė Lukšienė Baltijos kelyje, mokytoja Laima Abraitytė ir jos vaikaitis Mykolas Kolyta. [1]
153. Moterų atgimimo sąjungos Panevėžio miesto iniciatyvinės grupės kreipimasis į panevėžietes. [1]
154. Mitinge J. Čeponis sako kalbą susirinkusiems Panevėžio Laisvės aikštėje. [1]
155. Mitingas Panevėžyje Laisvės aikštėje, smerkiantis 1991 m. sausio mėn. sovietų agresiją. [1]
156. Mitingas Kalnų parke, Vilniuje, 1989 metų rugsėjo mėn. 2 dieną. Nuotraukoje J. Mecelicaitė-Mateikienė kalbina Juozą Janonį. [1]
157. Metukų amžiaus Martyno, dalyvavusio Baltijos kelyje, nuotrauka. [1]
158. Mažojoje gyvojoje grandinėje matosi ukrainiečių ir baltarusių vėliavos bei lietuviškas plakatas „MIELI UKRAINIEČIAI UŽ MŪSŲ IR JŪSŲ DRAUGYSTĘ!“ [1]
159. Mažas radijo imtuvas „FIRST“, kuriuo Antanas Šukys klausėsi reportažo apie Baltijos kelią transliacijos. [1]
160. Magnetofonas (NL R70) odiniame dėkle su prijungtu mikrofonu. [1]
161. M. Valančiaus blaivybės sąjūdžio atvirukas, kuriame pasižadama „Aš, Birutė Simanavičienė, Tėvynės, sąžinės, Dievo akivaizdoje pasižadu: pusę metų nevartoti svaigalų. Šį pažadą skiriu Lietuvos atgimimui, didžiajam Laivės ir Nepriklausomybės siekiui“. Pasižadėjimas pasirašytas 1989.V.14 prie Vilniaus Katedros. [1]
162. M. Daukšos citata, kabojusi sienlaikraščio lentoje „Ekrano“ gamykloje. [1]
163. Lipdukas (popierinis) su skrendančio paukščio siluetu, nudažytu Lietuvos vėliavos spalvomis ir užrašu anglų kalba „Freedom for Lithuania“. [1]
164. Lipdukas (popierinis) su kaukole, sukryžiuotomis hitlerine ir sovietine vėliavomis ir data 1939–1989, smerkiantis Molotovo-Ribentropo pakto slaptuosius protokolus. [1]
165. Lipdukas (popierinis) su Baltijos kelio žemėlapiu bei trijų šalių nacionalinių judėjimų – Baltijos kelio organizatorių pavadinimais trimis kalbomis – Rahvarinne, Sąjūdis, Tautas Fronte. [1]
166. Lietuvos vėliavėlė, pasiūta Emilijos Brajinskienės. Siuvo pati, nes pirkti Lietuvos vėliavų nebuvo. Su ja ji dalyvavo Baltijos kelyje ir kituose Sąjūdžio renginiuose, mitinguose. [1]
167. Lietuvos vėliavėlė, ant kurios medinio koto yra užrašytos 3 įsimintinos datos: Vilnius, Sąjūdis, Suvažiavimas 1988.10.21–22 d.; Baltijos kelias 1939–1989.08.23 Vilnius–Ukmergė 226 km.; Druskininkai 1989.02.16 iškelta trispalvė. [1]
168. Lietuvos vėliavėlė su mediniu koteliu. Ant kotelio parašyta „BALTIJOS KELIAS 1989.08.23“. [1]
169. Lietuvos vėliava, su kuria Henriko Kundroto šeima dalyvavo Baltijos kelyje 1989 m. [1]
170. Lietuvos persitvarkymo sąjūdžio rėmėjai Panevėžio 14-je vid. mokykloje. [1]
171. Lietuvos persitvarkymo Sąjūdžio bendroji programa, priimta Lietuvos persitvarkymo Sąjūdžio steigiamajame suvažiavime 1988 m. spalio 23 d., išleido leidykla „Mintis“ Vilniuje. [1]
172. Lietuvos persitvarkymo Sąjūdžio Vilniaus miesto konferencijos, vykusios 1989 m., dalyvio kortelė. [1]
173. Lietuvos nepriklausomybės atgimimo akto plakatas. 1989 metais jau didino juos ir platino, dalyvavo su jais mitinguose. [1]
174. Lietuvos laisvės lygos informacinis biuletenis nr. 5, Vilnius, 1989 m. sausio 14 d. Savilaidos tiražavimo 1989 m. pavyzdys – išspausdintas (atrodo) Vilniaus Universiteto skaičiavimo centre (nes tame numeryje paskelbta informacija, kad 1989 m. sausio 12 d. Vilniaus universiteto filologijos fakulete įsisteigė LLL rėmimo grupė). Įvairių Vilniaus organizacijų skaičiavimo centrai 1989 m. veikusių politinių organizacijų, kurios leido savo leidinius ribotais tiražais, laikraštėlius daugino pasinaudodami tų laikų „IT“ galimybėmis: spausdintuvai „Robotron“, kuriais paprastai buvo spausdinami įstaigų darbo užmokesčio žiniaraščiai, buvo pritaikyti laikraščiams tiražuoti. Maketavimo galimybes ribojo to laiko techniką – specialaus formato ir sudėties, į ritinius viniojamas ar automatiškai lankstomas popierius, vienintelis šriftas, kurį „palaikė“ spausdintuvai. Savanoriai patyliukais dirbdavo po darbo valandų, negailestingai eikvodami savo darbo išteklius Lietuvos laisvės bylos reikalams. [1]
175. Lietuvos komunistų partijos XX suvažiavimas, kuriame buvo paskelbtas atsiskyrimas nuo TSKP, Lietuvos radijo žurnalistei Janinai Mecelicaitei išduotas spaudos atstovo pažymėjimas Nr. 295. Data: Vilnius, 1989, gruodis. [1]
176. Lietuvos Respublikos vėliava, pasiūta Zaikausko namuose ir naudota Baltijos kelyje, Sausio 13-osios įvykių metu ir kitur. [1]
177. Lietuvos Persitvarkymo sąjūdžio atsišaukimas „Likimo broliai ir sesės“. Atsišaukime minimas Ignalinos atominės elektrinės apsupimas „Gyvybės žiedu“. [1]
178. Lietuvos Persitvarkymo Sąjūdžio medikų grupės programos-platformos projekto tekstas. [1]
179. Lietuvos Persitvarkymo Sąjūdžio Panevėžio iniciatyvinės grupės programos projekte išdėstyta Persitvarkymo Sąjūdžio esmė, tikslai, dalyvavimas sąjūdyje, struktūra, veiklos koordinavimas. [1]
180. Lietuvos Persitvarkymo Sąjūdžio Klaipėdos rajono tarybos 1989 10 12 raštas dėl medžių sodinimo. 1 psl., Lietuvos valstybės naujasis archyvas. F. 10, 1996 01 12, dokumentų sąrašas Nr. 1, eil. Nr. 26, 1.107. [1]
181. Leidinys „Suokalbis“ 1989, Vilnius. Leidinyje pateiktos originalių dokumentų kopijos. (1939–1941 metų dokumentai apie Stalino ir Hitlerio nuosprendį likviduoti Lietuvą ir kitas suverenias valstybes). Tiražas 100 000 egz., 50 kap. LKP CK leidyklos spaustuvė. [1]
182. Leidinio „Sąjūdis Panevėžyje“ viršelyje Antano Gylio fotografija – Pirmasis Sąjūdžio mitingas Panevėžyje. Leidėjas Panevėžio kraštotyros muziejaus filialas – Pasipriešinimo sovietinei okupacijai ir Sąjūdžio muziejus (Panevėžys, 2008 m.). [1]
183. Laukiama žinių iš Baltijos kelio organizatorių prie radijo imtuvo. [1]
184. Lankstinuką išleido „Sąjūdžio“ Kauno taryba. Dailininkas A. Lapienis. [1]
185. Lankstinukas nuotraukose Panevėžio r. Šilagalio kaime, autostradoje Vilnius–Panevėžys Matuliauskų šeima: Vytautas Matuliauskas, Justinas Matuliauskas, Evelina Matuliauskaitė, Irma Matuliauskaitė. [1]
186. Laiško, siųsto Georges Motore J. Slyvauskui, vokas, pats laiškas nerastas. G. Motore –Sorbonos universiteto profesorius, filologas, rašytojas, organizacijos „Laisvė Baltijos šalims“ Sorbonos universiteto komiteto Lietuvai narys. [1]
187. Laiškas (autorius nenurodytas) dėl medžių sodinimo Lietuvos Sąjūdžiui, gautas 1989 08 21. Lietuvos valstybės naujasis archyvas. F. 10, 1996 01 12, dokumentų sąrašas, nr. 1, eil. Nr. 26, 1.88. [1]
188. Laikraščio „Gimtasis kraštas“ 1989 metų rugpjūčio 31 d.–rugsėjo 6 d. numerio, kuriame skelbti laiškai „Gimtajam kraštui“ apie TSKP CK pareiškimą dėl padėties Lietuvoje, Latvijoje, Estijoje, Vytauto Landsbergio straipsnio korektūra, atlikta autoriaus. [1]
189. Laikraštukas „Apie mus“, Sąjūdžio informacijos agentūros (SIA) leidinys. 1989 m. liepos 19 d. Nr. 15. [1]
190. Laikraštis „Nedelia“ 1989 m., Nr. 35, rugpjūčio 28 d. laikraščio 8–9 puslapiuose nuotraukos iš Baltijos kelio, Vilniuje prie Šeškinės kalno. Nuotraukose J. G. Dalmotas su šeima, tekstas rusų kalba.9 puslapyje viršutinėje nuotraukoje J. G. Dalmotas su šeima: marti Dalytė, sūnus Šarūnas ir anūkė Aušra. 8 puslapyje nuotraukos iš Baltijos kelio. [1]
191. LPS mokyklos grupės informacija dėl Sąjūdžio spaudos platinimo Panevėžio 14-je vid. mokykloje. Ranka rašytas tekstas. [1]
192. LDP steigiamojo suvažiavimo, vykusio 1989 m. liepos 29–30 dienomis, dienotvarkė. [1]
193. LDP steigiamojo suvažiavimo dalyvio kortelė [1]
194. LDP laikraštyje „Vasario 16“, nr. 10, išleistame 1989 m. rugsėjį paskelbtas LDP pareiškimas „Dėl SSKP pareiškimo „Dėl padėties tarybinio pabaltijo respublikose“. [1]
195. LDP laikraštis „Vasario 16“, nr. 9, išleistas 1989 m. rugpjūtį, pateikiantis LDP steigiamojo suvažiavimo medžiagą. [1]
196. LDP biuletenis „Tribūna“, nr. 10, išėjęs 1989 08 22, skelbiantis apie prieš pat Baltijos kelią, rugpjūčio 23 d. 15 val. Lietuvos nepriklausomybės sąjungos organizuojamą protesto mitingą, skirtą Molotovo-Ribentropo pakto 50-čiui pažymėti, Vilniuje, Kalnų parke. [1]
197. Kūdikis sėdi vėžimėlyje su tais laikais populiariu radijo aparatu VEF 223. [1]
198. Kūdikis sėdi ant sofos su ausinėmis, prijungtomis prie populiaraus sovietmečiu magnetofono „Majak“. [1]
199. Kūdikis su berniuku sėdi savidarbėje žaislinėje mašinėlėje. [1]
200. Kūdikis guli šalia lėlės „tingulingu“, kurios nebuvo galima pargriauti. Nuotraukoje taip pat matosi populiarus Lietuvoje miegamojo baldų komplektas „Rūta“. [1]
201. Kreipimosi burtis į Sąjūdį rankraštis. Kreipimasis buvo skaitytas renginyje tremtiniams pagerbti, vyko Šiltnamių ūkio salėje. 3 lapai (6 puslapiai). [1]
202. Kreipimasis į SSRS tautas, prezidentą M. Gorbačiovą dėl Lietuvos nepriklausomybės. Tekstas rusų kalba, spausdintas mašinėle, su Iniciatyvinės grupės parašais: Tolčan A. J., Bolotin V. A., Nazarov A. Z., Petrov E. P., prof. Čekmon V. N., Vilniaus tarybos deputatas Gražulis V. J. ir pasirašiusiųjų sąrašo pradžia: Jermolenko V. V., Medvedev N. [1]
203. Korespondentė Eglė Bučelytė kalbina prof. Vladimirą Gražulį po renginio apie valstybinės kalbos įstatymą 1989 m. pradžioje, Vilniuje, Profsąjungų rūmuose. [1]
204. Keturi ženkliukai. NR. 1. I Sąjūdžio suvažiavimo ženkliukas (trikampis ženkliukas)Nr. 2. Baltijos valstybių asamblėjos ženkliukas (3 respublikų vėliavos: Lietuvos, Latvijos, Estijos)NR. 3. Ženkliukas, skirtas Lietuvos Sąjūdžio suvažiavimui, 1988–1998 (skirtas Sąjūdžio 10-mečiui)NR. 4 Ženkliukas, skirtas Lietuvos Sąjūdžio suvažiavimui, 1988–2003 (skirtas Sąjūdžio 15-mečiui). [1]
205. Keramikinis medalis su Vyčiu ir užrašu „Lietuvos Nepriklausomybės diena. 1989, vasario 16“. Gamintas Panevėžyje. [1]
206. Kasmet birželio 14 d. buvę tremtiniai pažymi 1941 birželio 14 d. trėmimo pradžią. 1989 m. birželio 14 d. Panevėžio geležinkelio stotyje ant geležinkelio bėgių padėtos gėlės, dainavo tremtiniai. [1]
207. Kartoninė kortelė, su partijos logotipu, užrašu „Steigiamasis suvažiavimas“ ir ranka prirašyta vardu ir pavarde „Dereškevičiūtė Nijolė“. Logotipas – stilizuotas Vytis, žalios spalvos, ir užrašas LDP. Kitoje kortelės pusėje antspaudas „Organizacinis komitetas“. [1]
208. Kalėdinis sveikinimas iš Algirdo ir Reginos Dapkų Gražinai Urbonavičiūtei-Antanaitienei, rašytas iš Čikagos. [1]
209. Jurgis Šeduikis su Mokslų akademijos choru dalyvavo Baltijos kelio 20-mečio iškilmėse Rygoje. Nuotraukoje matomi dainuojantys Lietuvos choristai ir orkestras. [1]
210. Joniškio rajono laikraštis „Sidabrė“ 1991 m. vasario 16 d. nr. 13, kuriame yra šeimos nuotrauka. Šeima dalyvauja Baltijos kelyje netoli Latvijos pasienio. Laikraščio fotografo Vytauto Vaitkaus nuotraukoje matomi (iš kairės): Stasys Vytautas Urnėžius, Eugenija Urnėžienė, Eugenijus Urnėžius. [1]
211. Joniškio LPS leidinys „Žiemgala“, 1989, spalis, Nr. 1, kuriame spausdinama Joniškio Sąjūdžio iniciatyvinės grupės narės R. Staniulienės kalba, smerkianti Molotovo-Ribentropo paktą. Kalba pasakyta mitingo, vykusio aikštėje priešais vykdomojo komiteto pastatą, metu. [1]
212. Jaunųjų gaisrininkų aktyvo stovyklos „Prometėjas“ gairelės, išspausdintos trijų spalvų, kad sudarytų trispalvę Lietuvos vėliavą. [1]
213. J. Šeduikis iš Baltijos kelio 20-mečio minėjimo Rygoje parsivežė proginį pašto ženklą, kuriame užrašyta anglų kalba: „2 million people joined hands in a human chain on 23.8.89 to demand independence for the Baltic states. Issued by Daugavas Vanagi 1990“. [1]
214. J. Mecelicaitė buvo akredituota Pasaulio lietuvių jaunimo dienų renginyje. Ruošė laidas apie I-ąjį Pasaulio lietuvių jaunimo forumą. [1]
215. Išsidėstymo Baltijos kelio etapuose nuo Panevėžio miesto iki Lietuvos-Latvijos pasienio schema [1]
216. Iškarpa iš laikraščio „Literatūra ir menas“ 1989 m. gruodis. [1]
217. Iškarpa iš dienraščio „Panevėžio balsas“ – Algimanto Plitninko nekrologas. [1]
218. Ipolito Petrošiaus giminės istorija, pavadinta „Gyvenimo smulkmenos“. Knyga 1120 puslapių. Atsiminimai apie Baltijos kelią ir kitus to meto įvykius 912–925 p. Išleista 2005 m., Gorainiai-Vilnius. [1]
219. Ipolitas Petrošius sąjūdžio metu nupirko trijų spalvų (geltonos, žalios, raudonos) šilkinės medžiagos ir su savo siuvimo mašina pasiuvo 10 lietuviškų trispalvių 22x44 cm dydžio vėliavėlių. Visas pritvirtino prie 45 cm kotelių. Jomis palietė vėliavas buvusias prie suvažiavimo rūmų ir Gedimino pilyje. Vėliau visas vėliavėles pašventino Vilniaus Arkikatedroje. Ši vėliavėlė viena iš 10, kitas padovanojo savo sesėms ir broliams, artimiausiems draugams. Su ja stovėjo Baltijos kelyje, Vilniuje, Ukmergės ir Geležinio vilko gatvių sankirtoje. Taip pat sąjūdžio mitinguose ir kitur. [1]
220. Henrikas Mikalajūnas su žmona, kaimyne Janina Stankevičiene ir viešnia iš Nidos Baltijos kelio dieną prie kryžiaus, skirto paminėti Juodojo kaspino dienos 50-mečiui ties Panevėžio ir Piniavos riba 1989 m. rugpjūčio 23 d. [1]
221. Gyvoji grandinė – Baltijos kelias. Romualdas Labanauskas su sūnumi Roku. [1]
222. Gyvoji grandinė Vilniuje Katedros aikštėje 1989 m. ar 1990 m., nuotraukoje plakatas lietuvių kalba „MIELI UKRAINIEČIAI, UŽ MŪSŲ IR JŪSŲ DRAUGYSTĘ!“ Mitingas skirtas vieningai nepriklausomai Ukrainai. [1]
223. Gyvoji grandinė Baltijos kelyje. Arūnas Januška ir Romualdas Labanauskas su sūnumi Roku susikaupę iškilmingai dega simbolinę žvakę. [1]
224. Gyvoji grandinė Baltijos kelias. Romualdas Labanauskas su sūnumi Roku laiko žvakę su gedulo juostele. [1]
225. Genės Silickienės šeima Baltijos kelyje, Panevėžyje, J. Basanavičiaus gatvėje. [1]
226. Gedimas Krunglevičius su dukra Neringa 2 m. Baltijos kelyje ant Šeškinės kalno šalia koplystulpio (netoli Šeškinės poliklinikos). [1]
227. G. Rozancevaitės penkios skaidrės iš Baltijos kelio. [1]
228. G. Motore – Sorbonos universiteto profesorius, filologas, rašytojas, organizacijos „Laisvė Baltijos šalims“ Sorbonos universiteto komiteto Lietuvai narys. [1]
229. Fotopopieriaus pakuotė, P. Karecko naudojama Baltijos kelio nuotraukoms sudėti. [1]
230. Fotografo rokiškėno Petro Prascieniaus, dalyvavusio Baltijos kelyje, nuotraukos. Nuotraukose matyti ir kryžiaus Baltijos keliui atminti statymas. [1]
231. Fotoaparatas, kuriuo buvo fotografuojami Baltijos kelyje dalyvavę žmonės. [1]
232. Fotoaparatas, kuriuo buvo fotografuojami Baltijos kelio vaizdai. [1]
233. Fizikos instituto autobusu R. Stankus važiavo iš Vilniaus Kauno magistralės prie Trakų viaduko. Buvo vietoje apie 12 val. Susirinkome visa kolona ir stovėjo keletą minučių. Nuotraukoje matosi mašinų kolona ir mažas kamštis bei žmonių minia. [1]
234. Fizikos instituto autobusu R. Stankus važiavo iš Vilniaus Kauno magistralės prie Trakų viaduko. [1]
235. Fizikos instituto autobusu R. Stankus su kolegomis važiavo iš Vilniaus Kauno magistrale prie Trakų viaduko. Buvo apie 12 val. Susirinko visa kolona ir stovėjo keletą minučių. Nuotraukoje matosi R. Stankaus sūnus Mykolas. [1]
236. Estijos vėliava, 1989 metais priešgaisrinio taikomojo sporto varžybose padovanota D. Dulnytei. [1]
237. Eilėraščiai, Aniceto Kutrevičiaus (autorius) skaityti Sąjūdžio kūrimosi metu mitinguose, renginiuose, akcijose. Trys eilėraščiai sukurti: „Sąjūdis“ – 1988 09 12, „Trispalvė“ – 1988 11 01, „Laimės žiburys“ – 1992 03 17. [1]
238. Dukra Dorina, kuriai 1989 m. buvo tik vieneri 2006 m. dalyvavo projekte apie Baltijos kelią, kurį rengė Antakalnio vidurinė mokykla. Idėja dalyvauti šiame projekte buvo Dorinos Bartkutės. Pristatyme yra interviu su Arūnu Grumadu, Lietuvos nacionalinės bibliotekos darbuotoja ir mokinių tėvais. Taip pat yra to meto projekto autorių nuotraukos, kai vyko Baltijos kelias ir nuotraukos iš projekto. [1]
239. Druskininkų miesto atstovai pastatė atminimo kryžių. Baltijos kelias, 226 km, 1989.08.23. [1]
240. Domo Šipelio, gimusio 1988 m., piešinys, skirtas Tėvynės Sąjungos įkūrimui. Dovana močiutei 1996 m. [1]
241. Dokumentas – kvitas, gautas parėmus Aukščiausios Tarybos apsaugos būrį 100 rublių. [1]
242. Dapkų šeimos viešnagė pas Gražiną ir Šarūną Antanaičius. Nuotrauka daryta Ustronės Knygnešių muziejuje. Kiti susirinkusieji – Šarūno Antanaičio, G. Urbonavičiūtės-Antanaitienės sūnaus draugai. Pirmoje eilėjė – Enrikas Kačinskas, viršutinėje eilėjė – dailininkas Romas Orantas. [1]
243. Dalijamos gėlės Baltijos kelyje, porinis skaičius – gedulingos puokštės. [1]
244. Brošiūra su Lietuvos persitvarkymo Sąjūdžio įstatais, išleista Lietuvos persitvarkymo Sąjūdžio steigiamajam suvažiavimui Vilniuje, 1988 m. spalio 22–23 d. [1]
245. Birutės Simanavičienės šeima ir bendradarbė Ramunė Jurskytė stovi Baltijos kelyje ties tada Pedagoginiu institutu. Vaikai vilki tautiniais drabužiais. [1]
246. Baltijos kelyje. [1]
247. Baltijos kelyje, atkarpoje Panevėžys–Kaunas. Nuotraukoje – panevėžiečiai. Trečia iš kairės – Rasuolė Kerbedienė, toliau stovi Elona Snicorienė, už jos – Egidijus Snicorius. [1]
248. Baltijos kelyje, Ukmergės plente 20 km nuo Vilniaus prie koplytstulpio. [1]
249. Baltijos kelyje šiuo aparatu buvo fotografuojamos akimirkos. [1]
250. Baltijos kelyje V. Aleksienė su šeima susikabinę rankomis. [1]
251. Baltijos kelyje 1989 m. už Vilniaus (Panevėžio kelias) Ruslan Arutiunian su šeima. Laiko plakatą (plakate matosi tautinės armėnų ir lietuvių vėliavos ir užrašai lietuvių ir armėnų kalbomis) ir armėnų tautinę vėliavą. Nuotraukoje taip pat Aleksan Akopian (centre), istorikas ir politikas iš Armėnijos. [1]
252. Baltijos keliu važiuoja baikeriai, Vilnius-Ukmergė 226 km. 1989.08.23. [1]
253. Baltijos kelio schema Panevėžio gatvėse. [1]
254. Baltijos kelio nuotrauka, vieta – netoli Maišiagalos, apie 22 km nuo Vilniaus. Į Baltijos kelią Gasparas Genzbigelis važiavo su šeima. [1]
255. Baltijos kelio gyvoji grandinė, magistralė Panevėžys–Vilnius ties Šilagalio kaimu. Akcijos metu klausėsi V. Landsbergio kalbos ir jo nurodymų. Nuotrauka iš A. Blažio archyvo. [1]
256. Baltijos kelio gyvoji grandinė netoli Paįstrio (Panevėžio r.) [1]
257. Baltijos kelio dalyvių nuotrauka: centre Regina Pakalnienė su sūnumi Laurynu, laikančiu močiutės pasiūtą tautinę vėliavą. [1]
258. Baltijos kelio dalyvių gyvosios grandinės nuotrauka Smėlynės-Bijūnų gatvių sankryžoje Panevėžyje. Nuotraukoje priekyje: Petras, Vaida, Jūratė, Daiva, Jadvyga Kazlaučiūnai. [1]
259. Baltijos kelio atkarpų paskirstymas nuo Latvijos–Lietuvos sienos iki Pasvalio–Panevėžio ribos įvairiems Lietuvos miestams kilometrais. [1]
260. Baltijos kelio akcijos dalyvių gyvosios grandinės Smėlynės-Bijūnų gatvių sankryžoje Panevėžyje nuotrauka, kurioje matyti Kazlaučiūnų šeima ir kiti asmenys. [1]
261. Baltijos kelio akcijos dalyviai gyvosios grandinės Smėlynės-Bijūnų gatvių sankryžoje Panevėžyje. Nuotraukoje iš dešinės: Vytautas, Petras, Vita, Vaida, Jadvyga Kazlaučiūnai. [1]
262. Baltijos kelio akcijos dalyviai gyvosios grandinės Smėlynės-Bijūnų gatvių sankryžoje Panevėžyje. Nuotraukoje Jadvyga Kazlaučiūnienė, Vytautas Kazlaučiūnas, Vita Kazlaučiūnaitė ir kiti. [1]
263. Baltijos kelio akcija Panevėžyje 1989 m. rugpjūčio 23 d. Nuotrauka fotografo Jono Ambraškos. [1]
264. Baltijos kelias. Vilnius, Šeškinė. [1]
265. Baltijos kelias. Vilnius, Ukmergės plentas. [1]
266. Baltijos kelias. Vilnius, 100 m Ukmergės plentu nuo užrašo „Vilnius“. [1]
267. Baltijos kelias. Prie užrašo „Vilnius“ Ukmergės plente. Pasibaigus Baltijos kelio laikui. [1]
268. Baltijos kelias. 1989 08 23 18 val. Sąjūdžio „Labora“ grupės dalyviai ties Maišiagalos kalneliu prie magistralės vaišinami tremtinių Venskevičių skanėstais. [1]
269. Baltijos kelias, prie Maišiagalos, apie 22 km nuo Vilniaus. [1]
270. Baltijos kelias, gyvoji grandinė, Panevėžys J. Basanavičiaus ir Aukštaičių gatvių kampas. Atpažįstami asmenys: Valerija Kuckienė – Lietuvos Sąjūdžio Panevėžio skyriaus pirmininkė. Fotografija A. Kucko. [1]
271. Baltijos kelias prie Piniavos, šalia Ūtos kaimo. Trijų eilių automobilių kolona, autobusas, kuriuo vyko ir Petras Kareckas, važiuoja link paskirtos vietos Panevėžio statybos tresto statybos valdybai Nr. 1. [1]
272. Baltijos kelias netoli Pasvalio. [1]
273. Baltijos kelias Ukmergės plente 20 km nuo Vilniaus. [1]
274. Baltijos kelias 1989 m. už Vilniaus (Panevėžio kelias), Ruslan Arutiunian su šeima. Laiko plakatą (plakate matosi tautinės armėnų ir lietuvių vėliavos ir užrašai lietuvių ir armėnų kalbomis) ir armėnų tautinę vėliavą. [1]
275. Baltijos Asamblėjos 2009 m. rugpjūčio 22 d. padėkos raštas Algiui Kavaliauskui už išskirtinius nuopelnus Baltijos keliui. [1]
276. Autokompresorių gamyklos kolektyvo gyvoji grandinė Baltijos kelyje. Kolektyvo atstovai: Romualdas Labanauskas su sūnumi Roku, Arūnas Jonuška, politinis kalinys, inžinierius Algimantas Skrebė. [1]
277. Autokompresorių gamyklos kolektyvo gyvoji grandinė Baltijos kelyje. Asmenys: Arūnas Januška, Romualdas Labanauskas su sūnumi Roku, inžinierius, politinis kalinys Algimantas Skrebė. Magistralė Panevėžys–Vilnius, 18 kilometras. Žmonių nuotaika pakili, juntama renginio kulminacijos euforija. [1]
278. Autokompresorių gamyklos kolektyvas gyvojoje grandinėje Baltijos kelyje. Atpažįstami asmenys: Romualdas Labanauskas su sūnumi Roku, į kairę ketvirtas nuo Romualdo inžinierius, politinis kalinys Algimantas Skrebė, Arūnas Januška. Fotografas Simas Grigulevičius. Automagistralė Panevėžys–Vilnius, 18 kilometras. [1]
279. Autokompresorių gamyklos kolektyvas gyvojoje Baltijos kelio grandinėje. Atpažįstami asmenys: Romualdas Labanauskas su sūnumi Roku, Arūnas Januška, inžinierius, politinis kalinys Algimantas Skrebė. Magistralė Panevėžys–Vilnius, 18 kilometras. [1]
280. Autokompresorių gamyklos kolektyvas Baltijos kelyje. Atpažįstami asmenys: iš kairės inžinierius, politinis kalinys Algimantas Skrebė, Arūnas Januška, Romualdas Labanauskas su sūnumi Roku. Fotografas Simas Grigulevičius. [1]
281. Autobusas su vėliava, kuriuo važiuoja vilniečiai Baltijos keliu. [1]
282. Aukos, paaukotos Lietuvos televizijos šalpos fondui iš badautojų namelio. Kvitas su 260 rublių suma. [1]
283. Atvykus į paskirtą vietą Baltijos kelyje ruošiamasi, rikiuojamasi. [1]
284. Atvirukas, išleistas 2004 m. Baltijos kelio 15 metų sukakčiai. [1]
285. Atvirukas su Tautiška giesme. Viduje užrašytas Lietuvos TSR valstybinis himnas – V. Kudirkos „Tautiška giesmė“. Išorėje Lietuvos žemėlapis su tautine vėliava, Vytis, Gedimino stulpai. Tiražas 180 000. Kaina 25 kap. Dail. G. Pempė. [1]
286. Atsiminimuose Bronius Antanaitis kalba apie pasiruošimą, dalyvavimą Baltijos kelyje ir kryžiaus, nešto Baltijos kelyje, kaip aukos Dievui ir Tėvynei, pastatymą Talačkoniuose prie Pasvalio. [1]
287. Alfosas Vytautas Augulis Baltijos kelyje turėjo fotoaparatą su savimi, tačiau akcijos metu jautė tokį emocinį pakilimą, jog nepadarė nė vienos nuotraukos. [1]
288. Alfonso V. Augulio kvitas už auką blokados fondui. Auka – 100 rublių. [1]
289. Aldonos Kačerauskienės straipsnis „Baltijos kelią prisiminus“ žurnale „Caritas“, 1990, Nr. 8. [1]
290. A. Sudario, A. Pajarsko laiškas dėl medžių sodinimo LPS Seimo tarybai, gautas 1989 11 17. 2 lapai. Lietuvos valstybės naujasis archyvas. F. 10, 1996 01 12, dokumentų sąrašas Nr. 1, eil. Nr. 26, 1.94, 95. [1]
291. A. Kliunkos darbo knygelė, kurioje įrašai ne tik lietuvių kalba, bet ir rusų kalba. [1]
292. A. Dalmotaitė su bendradarbiais iš LIET projekto stovi Baltijos kelyje. [1]
293. 2009 m. rugpjūčio 23 d. važiuojant į Rygą autobusu pro langą J. Šeduikis matė Baltijos kelio dvidešimtmečio proga organizuotą lietuvių bėgimą iš Vilniaus į Rygą. [1]
294. 2009 m. rugpjūčio 23 d. vakarą Rygos centre prie Laisvės statulos uždegtos žvakutes simboliškai pažymėti Baltijos kelio dvidešimtmetį. [1]
295. 2009 m. rugpjūčio 23 d. J. Šeduikis dalyvavo Latvijos tautos fronto būstinėje vykusiame Baltijos kelio dvidešimtmečio minėjime ir simboliškai į Baltijos kelio maketą įsmeigė vėliavėles. [1]
296. 2009 m. Baltijos kelias. Nuotraukoje Gabija, Henrikas Kundrotas su žmona. [1]
297. 2009 m. Baltijos kelias. Henrikas Kundrotas. [1]
298. 2009 m. Baltijos kelias. Henrikas Kundrotas prie koplytstulpio su užrašu „Prienų ir Birštono krašto žmonės 2009“. [1]
299. 2009 m. Baltijos kelias. Ant nuotraukos kitos pusės užrašyta „Mama (Henriko žmona), Joana ir Henrikas Kundrotas. Ties Širvintais prie Musės upelio“. [1]
300. 1999 m. Baltijos kelias. Nuotraukoje Henrikas Kundrotas, Loreta, Gabija, Irma, Vytukas ir Joana. [1]
301. 1999 m. Baltijos kelias. Nuotraukoje Gabija su Lietuvos vėliava. [1]
302. 1989 m. sausio 18 d. 18 val. 30 min. kandidatų į TSRS liaudies deputatus iškėlimo rezultatų duomenys rinkiminėse apygardose. [1]
303. 1989 m. rugsėjo 2 d. Vilniuje Kalnų parke prof. V. Gražulis veda Tarpnacionalinės koordinacinės asociacijos surengtą mitingą. Nuotraukoje taip pat svarbus plakatas: „LIETUVIS IR NELIETUVIS ABU BETEISIAI IR VERGAI! ABU TĖVO STALINO AUKA! ABU UŽ ABIEJŲ LAISVĘ IR LAISVĄ LIETUVĄ!“ Kitas plakatas: „DEKANOZOVUI SU IVANOVU VIETA ISTORIJOS STALININIAM ŠIUKŠLYNE!“ [1]
304. 1989 m. rugpjūčio 27 d. laiško, adresuoto TSRS liaudies deputatų Antrajam suvažiavimui ir TSRS Aukščiausiosios Tarybos Prezidiumo pirmininkui M. Gorbačiovui, pasirašyto Vytauto Landsbergio, Justino Marcinkevičiaus, Romualdo Ozolo, Kazimiero Motiekos, Mečio Laurinkaus, Juliaus Juzeliūno, Romo Gudaičio, Kazimiero Uokos ir Marcelijaus Martinaičio (taip pat Antano Buračo, Kazimieros Prunskienės, ir Zigmo Vaišvilos pavardės be parašų), kuriame protestuojama prieš TSKP CK vardu po Baltijos kelio paskelbto pranešimo „Dėl padėties tarybinio Pabaltijo respublikose“. [1]
305. 1989 m. Maskvoje fotografuotas rusų organizacijos „Demokratičeskij Sojuz“ (DS), kurio viena iš vadovių buvo garsi rusų disidentė Valerija Novodvorskaja, susirinkimas nuošaliame stadione. LDP palaikė ryšius su DS. Gorbočiovo perestroikos metu disidentiniams judėjimams varžtai buvo šiek tiek atleisti, tačiau tarp „prezidiumo“ ir susirinkimo dalyvių „dėl visa ko“ stovi milicininkų eilė. [1]
306. 1989 m. Lietuvoje galioję pinigai – rubliai. Už tiek – 9 rublius – jau buvo galima praleisti vakarą kavinėje. [1]
307. 1989 m. Baltijos kelias. Ties Širvintais prie Musės upelio: Joana, Henrikas Kundrotas, Ieva, Gabija ir Vytukas. [1]
308. 1989 m. Baltijos kelias ties Musės tiltu: Joana, Gabija, Henrikas Kundrotas, Vytukas, Loreta ir Ieva. [1]
309. 1989 m. Baltijos kelias ties Musės tiltu: Gabija, Loreta, Henrikas Kundrotas, Ieva, Joana ir Vytukas. [1]
310. 1989 liepos 29–30 d., Steigiamasis suvažiavimas atkūrė Lietuvos demokratų partiją. Nuotraukoje – organizacinio komiteto padėjėjos, talkinusios rengiant suvažiavimą: Dalia Židonytė (g. 1956), Nijolė Dereškevičiūtė (g. 1956), Laimutė Borkertaitė (g. 1956). [1]
311. 1988 m. rugpjūčio 23 d. mitingas Vingio parke. Vieneri metai prieš Baltijos kelią. Pats didžiausias mitingas iki nepriklausomybės. Susirinko apie 300 tūkstančių žmonių. Rusų malūnsparniai mitingo metu barstė savo agitacinius atsišaukimus. [1]

No data to display

Ranking by number of viewed objects

Attribute: Laikotarpis (laiko aprėptis) Aprašymas Sukūrimo/leidimo ar publikavimo vieta

Number in brackets is a sum of all reads of objects which metadata description contains given attribute value.

1. 1989-8-23[19890823~19890823] [11016]
2. 1989[19890101~19891231] [3723]
3. 1989-8-1[19890801~19890801] [655]
4. 1989-01-01[19890101~19890101] [613]
5. 1990[19900101~19901231] [554]
6. 1988-10-22[19881022~19881022] [396]
7. 1988[19880101~19881231] [355]
8. 1989-07[19890701~19890731] [317]
9. 1989-06-21 - 1989-06-27[19890621~19890627] [317]
10. 1989-06-07[19890607~19890607] [317]
11. 1989-06-02[19890602~19890602] [317]
12. 1989-05-10 - 1989-06-03[19890510~19890603] [317]
13. 1989-05-09 - 1989-05-12[19890509~19890512] [317]
14. 1989-05-07[19890507~19890507] [317]
15. 1989-05-07 - 1989-05-23[19890507~19890523] [317]
16. 1989-05-07 - 1989-05-19[19890507~19890519] [317]
17. 1989-05-07 - 1989-05-11[19890507~19890511] [317]
18. 1989-05-07 - 1989-05-10[19890507~19890510] [317]
19. 1989-05-07 - 1989-05-08[19890507~19890508] [317]
20. 1989-05-06[19890506~19890506] [317]
21. 1989-05-06 - 1989-05-17[19890506~19890517] [317]
22. 1989-05-06 - 1989-05-12[19890506~19890512] [317]
23. 1989-05-05 - 1989-05-16[19890505~19890516] [317]
24. 1989-04-25 - 1989-05-18[19890425~19890518] [317]
25. 1989-03-29 - 1989-04-18[19890329~19890418] [317]
26. 1989-03-21 - 1989-04-05[19890321~19890405] [317]
27. 1989-03-17[19890317~19890317] [317]
28. 1989-03-16 - 1989-05-07[19890316~19890507] [317]
29. 1989-03-09 - 1989-04-24[19890309~19890424] [317]
30. 1989-03-09 - 1989-03-18[19890309~19890318] [317]
31. 1989-03-07 - 1989-03-10[19890307~19890310] [317]
32. 1989-03-02 - 1989-03-30[19890302~19890330] [317]
33. 1989-02-16 - 1989-03-29[19890216~19890329] [317]
34. 1989-02-15 - 1989-11-23[19890215~19891123] [317]
35. 1989-01-31 - 1989-03-16[19890131~19890316] [317]
36. 1976-06-29[19760629~19760629] [317]
37. 1976-06-24 - 1989-05-06[19760624~19890506] [317]
38. 1976-06-17 - 1976-06-29[19760617~19760629] [317]
39. 1975-06-02 - 1976-06-29[19750602~19760629] [317]
40. 1971-01-01 - 1989-01-01[19710101~19890101] [317]
41. 1991-2-16[19910216~19910216] [265]
42. 1988-9-3[19880903~19880903] [262]
43. 1989-3-26[19890326~19890326] [230]
44. 2009-8-23[20090823~20090823] [221]
45. 1989-10-20[19891020~19891020] [219]
46. 1989-8[19890801~19890831] [202]
47. 1991-3-11[19910311~19910311] [201]
48. 1989-9-2[19890902~19890902] [197]
49. 2006-4-21[20060421~20060421] [189]
50. 1988-8-23[19880823~19880823] [151]
51. 2009[20090101~20091231] [150]
52. 1989-8-29[19890829~19890829] [149]
53. 2013-8-10[20130810~20130810] [149]
54. 1988-11-4[19881104~19881104] [144]
55. 1999[19990101~19991231] [138]
56. 1989-10[19891001~19891031] [133]
57. 1990-9[19900901~19900930] [114]
58. 1988-10-23[19881023~19881023] [111]
59. 1989-12-04[19891204~19891204] [108]
60. 1989-12-01 - 1989-12-15[19891201~19891215] [108]
61. 1989-11-24[19891124~19891124] [108]
62. 1989-11-15[19891115~19891115] [108]
63. 1989-12[19891201~19891231] [106]
64. 1989-8-25[19890825~19890825] [105]
65. 1991-2-1[19910201~19910201] [101]
66. 1988-9-11[19880911~19880911] [97]
67. 1989-10-09[19891009~19891009] [94]
68. 1982-04-29 - 1982-07-28[19820429~19820728] [93]
69. 1982-04-28 - 1982-07-27[19820428~19820727] [93]
70. 1982-02-12[19820212~19820212] [93]
71. 1989-2-16[19890216~19890216] [90]
72. 1983-8-23[19830823~19830823] [89]
73. 1990-3[19900301~19900331] [88]
74. 1991-3-12[19910312~19910312] [86]
75. 2012-8-13[20120813~20120813] [85]
76. 1985-05-21[19850521~19850521] [84]
77. 1985-02-13 - 1985-05-21[19850213~19850521] [84]
78. 1985-02-13 - 1985-02-19[19850213~19850219] [84]
79. 1996[19960101~19961231] [83]
80. 1998[19980101~19981231] [82]
81. 1989-5[19890501~19890531] [81]
82. 1989-7-29[19890729~19890729] [76]
83. 1989-9-6[19890906~19890906] [76]
84. 1989-8-31[19890831~19890831] [76]
85. 1985[19850101~19851231] [76]
86. 1989-7[19890701~19890731] [70]
87. 1989-9[19890901~19890930] [68]
88. 1988-9[19880901~19880930] [68]
89. 1988-10[19881001~19881031] [65]
90. 1989-4-1[19890401~19890401] [65]
91. 2005[20050101~20051231] [64]
92. 1982-04[19820401~19820430] [63]
93. 1981-11-24[19811124~19811124] [62]
94. 2004[20040101~20041231] [61]
95. 1989-1-17[19890117~19890117] [58]
96. 1988-11-20[19881120~19881120] [58]
97. 1989-1-18[19890118~19890118] [57]
98. 1988-12-3[19881203~19881203] [57]
99. 1992-3-2[19920302~19920302] [56]
100. 1981-10-28[19811028~19811028] [55]
101. 1989-1-14[19890114~19890114] [53]
102. 1980-03-23[19800323~19800323] [53]
103. 1989-7-20[19890720~19890720] [52]
104. 1989-10-22[19891022~19891022] [52]
105. 1989-8-28[19890828~19890828] [51]
106. 1991-1-13[19910113~19910113] [50]
107. 1990-4-25[19900425~19900425] [50]
108. 1981-03-26[19810326~19810326] [50]
109. 1989-8-27[19890827~19890827] [49]
110. 1989-6-6[19890606~19890606] [49]
111. 1989-1[19890101~19890131] [49]
112. 1989-10-12[19891012~19891012] [49]
113. 1993-3-17[19930317~19930317] [48]
114. 1990-10-1[19901001~19901001] [48]
115. 1988-9-12[19880912~19880912] [48]
116. 1980[19800101~19801231] [48]
117. 1989-9-30[19890930~19890930] [47]
118. 1989-9-1[19890901~19890901] [47]
119. 1988-8-30[19880830~19880830] [47]
120. 1989-2[19890201~19890228] [46]
121. 1989-1-15[19890115~19890115] [46]
122. 1981-12-13[19811213~19811213] [43]
123. 1998-8-23[19980823~19980823] [42]
124. 1991[19910101~19911231] [42]
125. 1989-2-15[19890215~19890215] [40]
126. 1988-12-31[19881231~19881231] [40]
127. 1988-1-1[19880101~19880101] [40]
128. 2013-8-13[20130813~20130813] [39]
129. 1990-1-16[19900116~19900116] [38]
130. 1988-1-2[19880102~19880102] [37]
131. 1980-06-07[19800607~19800607] [37]
132. 1990-12-5[19901205~19901205] [36]
133. 1989-12-31[19891231~19891231] [36]
134. 1989-1-1[19890101~19890101] [36]
135. 1991-10-08[19911008~19911008] [34]
136. 1989-9-28[19890928~19890928] [34]
137. 1990-3-7[19900307~19900307] [33]
138. 1989-11-17[19891117~19891117] [33]
139. 1989-6-14[19890614~19890614] [32]
140. 1988-10-5[19881005~19881005] [31]
141. 1990-1-24[19900124~19900124] [30]
142. 1990-2-16[19900216~19900216] [29]
143. 1990-10-22[19901022~19901022] [29]
144. 1989-5-8[19890508~19890508] [29]
145. 1989-8-21[19890821~19890821] [28]
146. 1989-8-15[19890815~19890815] [28]
147. 1989-5-14[19890514~19890514] [27]
148. 1996-4-10[19960410~19960410] [26]
149. 1990-8-23[19900823~19900823] [26]
150. 1989-7-30[19890730~19890730] [24]

Number in brackets is a sum of all reads of objects which metadata description contains given attribute value.

1. Baltijos kelio akcija Panevėžyje 1989 m. rugpjūčio 23 d. Nuotrauka fotografo Jono Ambraškos. [826]
2. Fotografo rokiškėno Petro Prascieniaus, dalyvavusio Baltijos kelyje, nuotraukos. Nuotraukose matyti ir kryžiaus Baltijos keliui atminti statymas. [507]
3. Įrėminta nuotrauka, kuri buvo publikuota laikraštyje „Panevėžio balsas“. Iškarpa paklijuota ant balto popieriaus, apibrėžta Lietuvos vėliavos spalvomis. Taip pat pridėta austa tautinė juosta su užrašu „Lietuva“. Rėmelis medinis (raudonos spalvos). [442]
4. Lietuvos persitvarkymo Sąjūdžio Vilniaus miesto konferencijos, vykusios 1989 m., dalyvio kortelė. [441]
5. Ženklelis metalinis su užrašu: „Gėda! 1939–1989 Ribentropo-Molotovo paktas“. [384]
6. Išsidėstymo Baltijos kelio etapuose nuo Panevėžio miesto iki Lietuvos-Latvijos pasienio schema [317]
7. Trikampės formos spausdintas Sąjūdžio logotipas, viršuje – geltoname fone gediminaičių stulpai, per vidurį užrašas žaliame fone „Sąjūdis“, apačioje – raudoname fone „Steigiamasis suvažiavimas 1988 10 22–23“. [302]
8. Sąjūdžio laikraštis „Atgimimas“ 1989 10 20–27, Nr. 37. [219]
9. Joniškio rajono laikraštis „Sidabrė“ 1991 m. vasario 16 d. nr. 13, kuriame yra šeimos nuotrauka. Šeima dalyvauja Baltijos kelyje netoli Latvijos pasienio. Laikraščio fotografo Vytauto Vaitkaus nuotraukoje matomi (iš kairės): Stasys Vytautas Urnėžius, Eugenija Urnėžienė, Eugenijus Urnėžius. [212]
10. Keturi ženkliukai. NR. 1. I Sąjūdžio suvažiavimo ženkliukas (trikampis ženkliukas)Nr. 2. Baltijos valstybių asamblėjos ženkliukas (3 respublikų vėliavos: Lietuvos, Latvijos, Estijos)NR. 3. Ženkliukas, skirtas Lietuvos Sąjūdžio suvažiavimui, 1988–1998 (skirtas Sąjūdžio 10-mečiui)NR. 4 Ženkliukas, skirtas Lietuvos Sąjūdžio suvažiavimui, 1988–2003 (skirtas Sąjūdžio 15-mečiui). [208]
11. Baltijos kelio schema Panevėžio gatvėse. [202]
12. Dukra Dorina, kuriai 1989 m. buvo tik vieneri 2006 m. dalyvavo projekte apie Baltijos kelią, kurį rengė Antakalnio vidurinė mokykla. Idėja dalyvauti šiame projekte buvo Dorinos Bartkutės. Pristatyme yra interviu su Arūnu Grumadu, Lietuvos nacionalinės bibliotekos darbuotoja ir mokinių tėvais. Taip pat yra to meto projekto autorių nuotraukos, kai vyko Baltijos kelias ir nuotraukos iš projekto. [189]
13. Panevėžio Ekrano gamyklos saviveiklininkai. Centre – „Ekrano“ gamyklos direktorius Vincentas Navickas ir saviveiklininkų vadovas V. Malčius. [187]
14. Lankstinukas nuotraukose Panevėžio r. Šilagalio kaime, autostradoje Vilnius–Panevėžys Matuliauskų šeima: Vytautas Matuliauskas, Justinas Matuliauskas, Evelina Matuliauskaitė, Irma Matuliauskaitė. [185]
15. LDP laikraštis „Vasario 16“, nr. 9, išleistas 1989 m. rugpjūtį, pateikiantis LDP steigiamojo suvažiavimo medžiagą. [172]
16. Panevėžio statybos valdybos Nr. 1 darbuotojai stovi Baltijos kelio gyvojoje grandinėje, ties Ūtos kaimu. [165]
17. Nuotrauka iš žurnalo „Moteris“, 1989 m. rugsėjo–spalio mėn. iš Baltijos kelio. L. Vasausko nuotrauka. [163]
18. Baltijos kelyje, atkarpoje Panevėžys–Kaunas. Nuotraukoje – panevėžiečiai. Trečia iš kairės – Rasuolė Kerbedienė, toliau stovi Elona Snicorienė, už jos – Egidijus Snicorius. [158]
19. 1988 m. rugpjūčio 23 d. mitingas Vingio parke. Vieneri metai prieš Baltijos kelią. Pats didžiausias mitingas iki nepriklausomybės. Susirinko apie 300 tūkstančių žmonių. Rusų malūnsparniai mitingo metu barstė savo agitacinius atsišaukimus. [151]
20. Plakate vaizduojama Baltijos kelyje stovinčių žmonių grandinė. Plakato kairiajame apatiniame kampe emblema Gedimino stulpai ir žodžiai: „SU SĄJŪDŽIU – UŽ LIETUVĄ!“ (dail. G. Reimeris). Plakato autoriai: Z. Kazėnas, J. Varnas. Dešiniajame apatiniame kampe J. Kazėno parašas ir data: 2013.08. [149]
21. Nuotraukos centre – Eglė Zubienė su sūnumi Gediminu Zubu, gimusiu 1989 m. kovo 18 d. Šalia vaiko vežimėlio – vyras Darius Zubas, Dainius Pilkauskas. [149]
22. Sąjūdžio laikraštis „Atgimimas“, 1988 lapkričio 4 d., Nr. 5. [144]
23. Nuotraukoje – automobiliai ir autobusai, vykstantys į numatytas Baltijos kelio atkarpas. [144]
24. Nuotraukoje Baltijos kelio dieną prof. dr. Meilė Lukšienė ir Mykolas Kolyta (L. Abromaitytės vaikaitis). [141]
25. V. Jankūnas dalyvavo Baltijos kelyje, Maišiagaloje. Buvo su šeima: žmona Vilma, dukros Jolanta ir Valerija. Nuotraukoje žmona Vilma (1940–2005) baltu megztuku su žvakute ir dukros: studentė Jolanta su kanklėmis ir moksleivė Valerija su lauko gėlių vainikėliais. Belaukiant 19 valandos. [140]
26. Nautraukoje dr. Meilė Lukšienė Baltijos kelyje, mokytoja Laima Abraitytė ir jos vaikaitis Mykolas Kolyta. [140]
27. Rinkimų į 1989.03.26 šaukimo TSRS AT priešrinkiminės apklausos anketa. Anketa ruošta instituto Sąjūdžio iniciatyvinės grupės sprendimu TSRS Mokslų akademijos Filosofijos, sociologijos ir teisės institute. Apklausos iniciatoriai instituto Sąjūdžio iniciatyvinės grupės nariai. [136]
28. Nuotraukoje iš dešinės trečias Vytas Mikalonis, Danielius Vilkelis, Vitas Volungevičius, Jūratė Volungevičienė. Baltijos kelias, Vilnius–Ukmergė, 226 km. 1989.08.23. [135]
29. Gyvoji grandinė Baltijos kelio atkarpoje ties Šilagalio gyvenviete (Panevėžio rajonas). [134]
30. Lietuvos Persitvarkymo sąjūdžio atsišaukimas „Likimo broliai ir sesės“. Atsišaukime minimas Ignalinos atominės elektrinės apsupimas „Gyvybės žiedu“. [134]
31. Nuotrauka Panevėžyje, Janonio gatvė, buvusi Lietkabelio gamykla. Netoli ėjo Baltijos kelias. Nuotraukoje Panevėžio miesto pavadinimas. [130]
32. Skaidrėse nufotografuotas Baltijos kelias Vilniuje, Ukmergės plente, šalia Pašilaičių. A. Stasiulis dalyvavo su bendradarbiais iš Vyriausiosios architektūros ir planavimo valdybos. [126]
33. 1989 liepos 29–30 d., Steigiamasis suvažiavimas atkūrė Lietuvos demokratų partiją. Nuotraukoje – organizacinio komiteto padėjėjos, talkinusios rengiant suvažiavimą: Dalia Židonytė (g. 1956), Nijolė Dereškevičiūtė (g. 1956), Laimutė Borkertaitė (g. 1956). [120]
34. Tarptautinės konferencijos „Totalitarizmas, nacionaliniai konfliktai ir nacionalinio išsivadavimo keliai“ dalyvio kortelė. [118]
35. Nuotraukoje D. Stabrauskienė su šeima ir vyro bendradarbiais stovi Baltijos kelio grandinėje Molėtų plento 14–15 km. [116]
36. 1989 m. Lietuvoje galioję pinigai – rubliai. Už tiek – 9 rublius – jau buvo galima praleisti vakarą kavinėje. [113]
37. Nidos klebonas Baltijos kelyje. [112]
38. Lietuvos persitvarkymo Sąjūdžio bendroji programa, priimta Lietuvos persitvarkymo Sąjūdžio steigiamajame suvažiavime 1988 m. spalio 23 d., išleido leidykla „Mintis“ Vilniuje. [111]
39. Autokompresorių gamyklos kolektyvas gyvojoje grandinėje Baltijos kelyje. Atpažįstami asmenys: Romualdas Labanauskas su sūnumi Roku, į kairę ketvirtas nuo Romualdo inžinierius, politinis kalinys Algimantas Skrebė, Arūnas Januška. Fotografas Simas Grigulevičius. Automagistralė Panevėžys–Vilnius, 18 kilometras. [109]
40. Straipsnio „Duok ranką, broli, duok ranką, sese“ autorė panevėžietė žurnalistė Vida Bielskytė. Straipsnyje – reportažas iš Baltijos kelio ir mitingo prie Lietuvos–Latvijos sienos, prie muitinės. [105]
41. Skaidrėje matyti Baltijos kelio žmonių grandinė ties Šeškinės kalnu. Priekyje stovi 2 m. Gedimino Krunglevičiaus dukra Neringa. [103]
42. Radvilė Morkūnaitė su šeima Baltijos kelyje ties Širvintomis. [102]
43. LDP biuletenis „Tribūna“, nr. 10, išėjęs 1989 08 22, skelbiantis apie prieš pat Baltijos kelią, rugpjūčio 23 d. 15 val. Lietuvos nepriklausomybės sąjungos organizuojamą protesto mitingą, skirtą Molotovo-Ribentropo pakto 50-čiui pažymėti, Vilniuje, Kalnų parke. [101]
44. G. Motore – Sorbonos universiteto profesorius, filologas, rašytojas, organizacijos „Laisvė Baltijos šalims“ Sorbonos universiteto komiteto Lietuvai narys. [101]
45. Spalvota nuotrauka daryta iš skaidrės. 1989 m. rugpjūčio 23 d. Drėmų trijų kartų šeima stovi Baltijos kelyje už Vilniaus prie Maišiagalos. [99]
46. Tiražuotas žalios medžiagos rankos raištis su Gedimino stulpais, įrėmintais stilizuotų saulės spindulių trikampio figūroje. [97]
47. Nuotraukoje Baltijos kelio dieną Saulius Kolyta (L. Abraitytės sūnus) su sūnumi Mykolu. [97]
48. Leidinio „Sąjūdis Panevėžyje“ viršelyje Antano Gylio fotografija – Pirmasis Sąjūdžio mitingas Panevėžyje. Leidėjas Panevėžio kraštotyros muziejaus filialas – Pasipriešinimo sovietinei okupacijai ir Sąjūdžio muziejus (Panevėžys, 2008 m.). [97]
49. Ipolitas Petrošius sąjūdžio metu nupirko trijų spalvų (geltonos, žalios, raudonos) šilkinės medžiagos ir su savo siuvimo mašina pasiuvo 10 lietuviškų trispalvių 22x44 cm dydžio vėliavėlių. Visas pritvirtino prie 45 cm kotelių. Jomis palietė vėliavas buvusias prie suvažiavimo rūmų ir Gedimino pilyje. Vėliau visas vėliavėles pašventino Vilniaus Arkikatedroje. Ši vėliavėlė viena iš 10, kitas padovanojo savo sesėms ir broliams, artimiausiems draugams. Su ja stovėjo Baltijos kelyje, Vilniuje, Ukmergės ir Geležinio vilko gatvių sankirtoje. Taip pat sąjūdžio mitinguose ir kitur. [96]
50. Baltijos Asamblėjos 2009 m. rugpjūčio 22 d. padėkos raštas Algiui Kavaliauskui už išskirtinius nuopelnus Baltijos keliui. [96]
51. Schemoje paaiškinama, kokiomis gatvėmis tęsis gyvoji grandinė. [95]
52. Žmonės Baltijos kelyje. [91]
53. Skaidrėje matyti žmonių grandinė ties Šeškinės kalnu, Vilniuje. Skaidrėje taip pat matyti G. Krunglevičiaus dukra Neringa (2 m.). [90]
54. Joniškio LPS leidinys „Žiemgala“, 1989, spalis, Nr. 1, kuriame spausdinama Joniškio Sąjūdžio iniciatyvinės grupės narės R. Staniulienės kalba, smerkianti Molotovo-Ribentropo paktą. Kalba pasakyta mitingo, vykusio aikštėje priešais vykdomojo komiteto pastatą, metu. [90]
55. Dalijamos gėlės Baltijos kelyje, porinis skaičius – gedulingos puokštės. [90]
56. Fotopopieriaus pakuotė, P. Karecko naudojama Baltijos kelio nuotraukoms sudėti. [89]
57. Baltijos kelias Ukmergės plente 20 km nuo Vilniaus. [89]
58. Panevėžiečiai mokytojas Eduardas Žilys su žmona Aleksandra Žiliene prie kryžiaus Baltijos keliui atminti. Kryžiaus autorius jų sūnus Gintaras Žilys, dabar gyvenantis Druskininkuose. [88]
59. Nuotraukoje Baltijos kelyje matosi lėktuvas virš žmonių grandinės. [87]
60. Perjuosta tautine juostele žvakutė, G. Antanaitienės deginta Baltijos kelyje, Panevėžyje, Ukmergės ir J. Basanavičiaus gatvių sankryžoje. [86]
61. Nuotrauka, kurioje gyvoji grandinė Ukmergės plente prie Šeškinės. Šioje atkarpoje 2 km buvo skirti tautinėms bendrijoms. Šioje nuotraukoje yra Lietuvos-Moldovos bendrijos „Dačija“ atstovai ir Moldovos Liaudies fronto atstovai. Nuotraukoje yra ponios Lučijos Bartkienės sūnus Vykintas Bartkus, kuriam tuo metu buvo 8-eri metai. [86]
62. Nautraukoje iš kairės septinta Jūratė Volungevičienė, Vitas Volungevičius, Danielius Vilkelis, Vytas Mikalonis. Baltijos kelias, Vilnius–Ukmergė 226 km. 1989.08.23. [86]
63. Gedimas Krunglevičius su dukra Neringa 2 m. Baltijos kelyje ant Šeškinės kalno šalia koplystulpio (netoli Šeškinės poliklinikos). [86]
64. Aukos, paaukotos Lietuvos televizijos šalpos fondui iš badautojų namelio. Kvitas su 260 rublių suma. [86]
65. Pateiktyje pristatoma rokiškėnų iniciatyvinės grupės veikla Baltijos kelio paminklui atstatyti ir sutvarkyti. [85]
66. Baltijos kelio gyvoji grandinė, magistralė Panevėžys–Vilnius ties Šilagalio kaimu. Akcijos metu klausėsi V. Landsbergio kalbos ir jo nurodymų. Nuotrauka iš A. Blažio archyvo. [84]
67. Nuotraukoje iš laikraščio Tarpnacionalinės koordinacinės asociacijos nariai Sąjūdžio mitinge 1989 m. rugpjūčio 23 d. Matome gruzinų bendruomenės pirm. Dali Gogešvili-Juodišienę, prof. V. Gražulį ir kt. [83]
68. Nuotrauka – Baltijos kelias. „Sigmos“ gamyklos kolektyvas, 16 km Ukmergės link, prie miestelio Maišiagala. Kitoje nuotraukos pusėje surašytos gyvojoje grandinėje stovinčių žmonių pavardės. [83]
69. Lipdukas (popierinis) su skrendančio paukščio siluetu, nudažytu Lietuvos vėliavos spalvomis ir užrašu anglų kalba „Freedom for Lithuania“. [83]
70. Domo Šipelio, gimusio 1988 m., piešinys, skirtas Tėvynės Sąjungos įkūrimui. Dovana močiutei 1996 m. [83]
71. Kūdikis su berniuku sėdi savidarbėje žaislinėje mašinėlėje. [82]
72. Fotoaparatas, kuriuo buvo fotografuojami Baltijos kelyje dalyvavę žmonės. [82]
73. Dapkų šeimos viešnagė pas Gražiną ir Šarūną Antanaičius. Nuotrauka daryta Ustronės Knygnešių muziejuje. Kiti susirinkusieji – Šarūno Antanaičio, G. Urbonavičiūtės-Antanaitienės sūnaus draugai. Pirmoje eilėjė – Enrikas Kačinskas, viršutinėje eilėjė – dailininkas Romas Orantas. [82]
74. Nuotrauka su Meile Lukšiene Baltijos kelio dieną. [81]
75. Poeto Bernardo Brazdžionio sutikimas Panevėžio 2-oje vid. mokykloje. Šalia poeto – mokyklos direktorius Eugenijus Urbonas. [81]
76. Fizikos instituto autobusu R. Stankus važiavo iš Vilniaus Kauno magistralės prie Trakų viaduko. Buvo vietoje apie 12 val. Susirinkome visa kolona ir stovėjo keletą minučių. Nuotraukoje matosi mašinų kolona ir mažas kamštis bei žmonių minia. [81]
77. Birutės Simanavičienės šeima ir bendradarbė Ramunė Jurskytė stovi Baltijos kelyje ties tada Pedagoginiu institutu. Vaikai vilki tautiniais drabužiais. [81]
78. Nuotraukoje 1990 m. rudenį Kalnų parke, Vilniuje Tarpnacionalinės koordinacinės asociacijos atstovas prof. V. Gražulis renka parašus dėl Lietuvos nepriklausomybės. Nuotraukoje matome V. Gražulį su parengtu dokumentu „KREIPIMUSI į prezidentą M. Gorbačiovą“, taip pat nuotraukoje A. J. Tolčan laiko plakatą „MES UŽ NEPRIKLAUSOMĄ LIETUVĄ“ (rusų k.). [80]
79. Sigutė Smetonaitė-Petrauskienė (ketvirta iš kairės) Baltijos kelyje, rankose laiko vainiką, švarko atlape – tautinė juostelė. [78]
80. Mažas radijo imtuvas „FIRST“, kuriuo Antanas Šukys klausėsi reportažo apie Baltijos kelią transliacijos. [78]
81. Lipdukas (popierinis) su kaukole, sukryžiuotomis hitlerine ir sovietine vėliavomis ir data 1939–1989, smerkiantis Molotovo-Ribentropo pakto slaptuosius protokolus. [78]
82. Lietuvos nepriklausomybės atgimimo akto plakatas. 1989 metais jau didino juos ir platino, dalyvavo su jais mitinguose. [78]
83. Gyvoji grandinė – Baltijos kelias. Romualdas Labanauskas su sūnumi Roku. [77]
84. Nuotraukoje matosi J. Šeduikio šeima – žmona su sūnumi – Baltijos kelyje ties Pašilaičiais. [76]
85. Laikraščio „Gimtasis kraštas“ 1989 metų rugpjūčio 31 d.–rugsėjo 6 d. numerio, kuriame skelbti laiškai „Gimtajam kraštui“ apie TSKP CK pareiškimą dėl padėties Lietuvoje, Latvijoje, Estijoje, Vytauto Landsbergio straipsnio korektūra, atlikta autoriaus. [76]
86. Baltijos kelias. Vilnius, Ukmergės plentas. [76]
87. „Ventos“ darbuotojos, dabar vėl kolegės Lietuvos Nacionalinėje bibliotekoje, Birutė Pečiulevičiūtė ir Nijolė Dereškevičiūtė 1989 m. prie „Ventos“. [74]
88. 1989 m. rugsėjo 2 d. Vilniuje Kalnų parke prof. V. Gražulis veda Tarpnacionalinės koordinacinės asociacijos surengtą mitingą. Nuotraukoje taip pat svarbus plakatas: „LIETUVIS IR NELIETUVIS ABU BETEISIAI IR VERGAI! ABU TĖVO STALINO AUKA! ABU UŽ ABIEJŲ LAISVĘ IR LAISVĄ LIETUVĄ!“ Kitas plakatas: „DEKANOZOVUI SU IVANOVU VIETA ISTORIJOS STALININIAM ŠIUKŠLYNE!“ [74]
89. Nuotraukoje iš kairės penkta Jūratė Volungevičienė, Vitas Volungevičius, Danielius Vilkelis, Vytas Mikalonis. Baltijos kelias, Vilnius–Ukmergė, 226 km. 1989.08.23. [73]
90. Fizikos instituto autobusu R. Stankus važiavo iš Vilniaus Kauno magistralės prie Trakų viaduko. [73]
91. Žvakė, kurią degino Irena Blažienė Baltijos kelyje 17 km už Vilniaus. Žvakė buvo apie 30 cm, o dabar nudeginta, liko apie 10 cm. Ant žvakės yra prilipinta trispalvė. [72]
92. G. Rozancevaitės penkios skaidrės iš Baltijos kelio. [72]
93. Baltijos kelias. Vilnius, 100 m Ukmergės plentu nuo užrašo „Vilnius“. [72]
94. Autokompresorių gamyklos kolektyvas gyvojoje Baltijos kelio grandinėje. Atpažįstami asmenys: Romualdas Labanauskas su sūnumi Roku, Arūnas Januška, inžinierius, politinis kalinys Algimantas Skrebė. Magistralė Panevėžys–Vilnius, 18 kilometras. [72]
95. Nuotraukoje Laimutė Šitkauskienė su vyru Juozu Vytautu ir anūku Martynu, rankose laikančiu tautinę vėliavėlę, o aplink bendradarbiai iš Prekybos ministerijos. [71]
96. Panevėžio rajono žemdirbių dainų šventė vyko Krekenavoje 1989 m. vasarą. [70]
97. Ženklelis metalinis su Baltijos kelio žemėlapiu, užrašu anglų kalba „Baltic Way“ bei trijų šalių nacionalinių judėjimų – Baltijos kelio organizatorių pavadinimas trimis kalbomis – Rahvarinne, Sąjūdis, Tautas fronte. [69]
98. Prof. V. Gražulis su baltarusių bendrijos nariais prie Katedros varpinės Vilniuje. F. Niunko laiko plakatą „UKRAINAI – VALSTYBINGUMĄ!“ [69]
99. Plastikinėje dėžutėje sudėta 16 skaidrių, kuriose užfiksuoti 1988–1989 m. įvykiai: 1988 m. įvykęs grupės „Antis“ koncertas prie Nacionalinio muziejaus, 1989 m. akcija įvykusi prie Ignalinos atominės elektrinės, įvairių mitingų, vykusių 1988–1989 m., akimirkos. [68]
100. Su šiuo fotoaparatu fotografuotas Baltijos kelias. Fotoaparatas „FED-4“, atneštas Ruslano Arutiuniano. [67]
101. Nuotraukoje Baltijos kelyje Vilniaus Buitinės chemijos susivienijimo Sąjūdžio rėmino iniciatyvinė grupė stovi prie Maišiagalos, 26 kilometre. Iniciatyvinė grupė buvo ypatingai pasiruošusi, rankose laiko žvakes su juodais kaspinais, kita atributika. Veiduose atsispindi ypatinga nuotaika. Nuotraukos centre organizatorė Vidutė Ališauskaitė, kuri kvietė visus darbuotojus važiuoti, su Sąjūdžio rėmimo iniciatyvine grupe. [67]
102. Baltijos kelio dalyvių gyvosios grandinės nuotrauka Smėlynės-Bijūnų gatvių sankryžoje Panevėžyje. Nuotraukoje priekyje: Petras, Vaida, Jūratė, Daiva, Jadvyga Kazlaučiūnai. [67]
103. Ženklelis, ant kurio užrašas „BASARABIA 1939 PACTUL MOLOTOV-RIBBENTROP 1989“. [66]
104. Lietuvos komunistų partijos XX suvažiavimas, kuriame buvo paskelbtas atsiskyrimas nuo TSKP, Lietuvos radijo žurnalistei Janinai Mecelicaitei išduotas spaudos atstovo pažymėjimas Nr. 295. Data: Vilnius, 1989, gruodis. [66]
105. Kūdikis guli šalia lėlės „tingulingu“, kurios nebuvo galima pargriauti. Nuotraukoje taip pat matosi populiarus Lietuvoje miegamojo baldų komplektas „Rūta“. [65]
106. Baltijos kelio atkarpų paskirstymas nuo Latvijos–Lietuvos sienos iki Pasvalio–Panevėžio ribos įvairiems Lietuvos miestams kilometrais. [65]
107. R. Stankus atkeliavęs į Palangą po 3–4 val. jau stebėjo žmonių susibūrimą prie Palangos tilto. Žmonių susikabinusių rankomis eilė tęsėsi apie 5 km. [64]
108. Ipolito Petrošiaus giminės istorija, pavadinta „Gyvenimo smulkmenos“. Knyga 1120 puslapių. Atsiminimai apie Baltijos kelią ir kitus to meto įvykius 912–925 p. Išleista 2005 m., Gorainiai-Vilnius. [64]
109. „A. M. Brazausko, buvusio prezidento, anksčiau kurtas projektas, vedantis Lietuvą į naują okupaciją, t. y. Lietuvą Tarybų Sąjungos sudėtyje“ – įrašas Konstitucijos antraštiniame lape. [63]
110. Laikraštukas „Apie mus“, Sąjūdžio informacijos agentūros (SIA) leidinys. 1989 m. liepos 19 d. Nr. 15. [63]
111. J. Šeduikis iš Baltijos kelio 20-mečio minėjimo Rygoje parsivežė proginį pašto ženklą, kuriame užrašyta anglų kalba: „2 million people joined hands in a human chain on 23.8.89 to demand independence for the Baltic states. Issued by Daugavas Vanagi 1990“. [62]
112. Alfosas Vytautas Augulis Baltijos kelyje turėjo fotoaparatą su savimi, tačiau akcijos metu jautė tokį emocinį pakilimą, jog nepadarė nė vienos nuotraukos. [62]
113. Atvirukas, išleistas 2004 m. Baltijos kelio 15 metų sukakčiai. [61]
114. Panerio šiltnamių ūkio Lazdynuose pirmieji iniciatyvinės grupės nariai (branduolys), Elenos Vaišienės kabinete. Iš dešinės – Gasparas Genzbigelis, toliau – Vaclava Tamaševičienė, Elena Vaišienė (brigadininkė), Janina Genevičienė (brigadininkė), Petras Guogis, tupi – Audronė Jusienė ir Algis Paškauskas (buvęs ūkio partijos sekretorius). Virš galvos – vienas pirmųjų vyčių, pasigamino jį patys, išliejo iš gipso. [60]
115. Nuotrauka su atminimo lenta Juodojo kaspino dienai 1939–1989 m. rugpjūčio 23 d., gauta Sąjūdžio būstinėje Panevėžyje. [60]
116. Korespondentė Eglė Bučelytė kalbina prof. Vladimirą Gražulį po renginio apie valstybinės kalbos įstatymą 1989 m. pradžioje, Vilniuje, Profsąjungų rūmuose. [60]
117. Brošiūra su Lietuvos persitvarkymo Sąjūdžio įstatais, išleista Lietuvos persitvarkymo Sąjūdžio steigiamajam suvažiavimui Vilniuje, 1988 m. spalio 22–23 d. [60]
118. Autokompresorių gamyklos kolektyvas Baltijos kelyje. Atpažįstami asmenys: iš kairės inžinierius, politinis kalinys Algimantas Skrebė, Arūnas Januška, Romualdas Labanauskas su sūnumi Roku. Fotografas Simas Grigulevičius. [60]
119. Sąraše pateiktos atsakingų asmenų pavardės. [59]
120. Žmonės renkasi į Baltijos kelio gyvąją grandinę atkarpoje tarp Piniavos ir Panevėžio. [58]
121. Skaičiavimo mašinų gamyklos „Sigmos“ sąjūdžio taryba, įkurta 1989 sausio 17 d. „Sigmoje“ buvo daugiausia žmonių, kurie priklausė Sąjūdžiui (virš 1000 dalyvių). [58]
122. M. Daukšos citata, kabojusi sienlaikraščio lentoje „Ekrano“ gamykloje. [58]
123. Druskininkų miesto atstovai pastatė atminimo kryžių. Baltijos kelias, 226 km, 1989.08.23. [58]
124. Autokompresorių gamyklos kolektyvo gyvoji grandinė Baltijos kelyje. Asmenys: Arūnas Januška, Romualdas Labanauskas su sūnumi Roku, inžinierius, politinis kalinys Algimantas Skrebė. Magistralė Panevėžys–Vilnius, 18 kilometras. Žmonių nuotaika pakili, juntama renginio kulminacijos euforija. [58]
125. Atsiminimuose Bronius Antanaitis kalba apie pasiruošimą, dalyvavimą Baltijos kelyje ir kryžiaus, nešto Baltijos kelyje, kaip aukos Dievui ir Tėvynei, pastatymą Talačkoniuose prie Pasvalio. [58]
126. Kalėdinis sveikinimas iš Algirdo ir Reginos Dapkų Gražinai Urbonavičiūtei-Antanaitienei, rašytas iš Čikagos. [57]
127. Baltijos kelias. Vilnius, Šeškinė. [57]
128. 1989 m. sausio 18 d. 18 val. 30 min. kandidatų į TSRS liaudies deputatus iškėlimo rezultatų duomenys rinkiminėse apygardose. [57]
129. Keramikinis medalis su Vyčiu ir užrašu „Lietuvos Nepriklausomybės diena. 1989, vasario 16“. Gamintas Panevėžyje. [56]
130. Henrikas Mikalajūnas su žmona, kaimyne Janina Stankevičiene ir viešnia iš Nidos Baltijos kelio dieną prie kryžiaus, skirto paminėti Juodojo kaspino dienos 50-mečiui ties Panevėžio ir Piniavos riba 1989 m. rugpjūčio 23 d. [56]
131. Dokumentas – kvitas, gautas parėmus Aukščiausios Tarybos apsaugos būrį 100 rublių. [56]
132. Baltijos kelio akcijos dalyviai gyvosios grandinės Smėlynės-Bijūnų gatvių sankryžoje Panevėžyje. Nuotraukoje Jadvyga Kazlaučiūnienė, Vytautas Kazlaučiūnas, Vita Kazlaučiūnaitė ir kiti. [56]
133. Organizacijos „People to People“ atminimo lentelė. [55]
134. Mitingas Kalnų parke, Vilniuje, 1989 metų rugsėjo mėn. 2 dieną. Nuotraukoje J. Mecelicaitė-Mateikienė kalbina Juozą Janonį. [55]
135. Lietuvos vėliavėlė, ant kurios medinio koto yra užrašytos 3 įsimintinos datos: Vilnius, Sąjūdis, Suvažiavimas 1988.10.21–22 d.; Baltijos kelias 1939–1989.08.23 Vilnius–Ukmergė 226 km.; Druskininkai 1989.02.16 iškelta trispalvė. [55]
136. Šiuo fotoaparatu buvo daromos Baltijos kelio akcijoje dalyvavusios Kazlaučiūnų šeimos nuotraukos. [54]
137. Nuotrauka Baltijos kelyje, Ukmergės plente 20 km nuo Vilniaus. [54]
138. 1989 m. Baltijos kelias ties Musės tiltu: Joana, Gabija, Henrikas Kundrotas, Vytukas, Loreta ir Ieva. [54]
139. 1989 m. Baltijos kelias ties Musės tiltu: Gabija, Loreta, Henrikas Kundrotas, Ieva, Joana ir Vytukas. [54]
140. Žmonės renkasi į Baltijos kelio gyvąją grandinę atkarpoje tarp Piniavos ir Panevėžio. [53]
141. Vaizdo kamera M7, kuria V. Danys filmavo Baltijos kelio įvykius. [53]
142. Mitingas Panevėžyje Laisvės aikštėje, smerkiantis 1991 m. sausio mėn. sovietų agresiją. [53]
143. Lietuvos laisvės lygos informacinis biuletenis nr. 5, Vilnius, 1989 m. sausio 14 d. Savilaidos tiražavimo 1989 m. pavyzdys – išspausdintas (atrodo) Vilniaus Universiteto skaičiavimo centre (nes tame numeryje paskelbta informacija, kad 1989 m. sausio 12 d. Vilniaus universiteto filologijos fakulete įsisteigė LLL rėmimo grupė). Įvairių Vilniaus organizacijų skaičiavimo centrai 1989 m. veikusių politinių organizacijų, kurios leido savo leidinius ribotais tiražais, laikraštėlius daugino pasinaudodami tų laikų „IT“ galimybėmis: spausdintuvai „Robotron“, kuriais paprastai buvo spausdinami įstaigų darbo užmokesčio žiniaraščiai, buvo pritaikyti laikraščiams tiražuoti. Maketavimo galimybes ribojo to laiko techniką – specialaus formato ir sudėties, į ritinius viniojamas ar automatiškai lankstomas popierius, vienintelis šriftas, kurį „palaikė“ spausdintuvai. Savanoriai patyliukais dirbdavo po darbo valandų, negailestingai eikvodami savo darbo išteklius Lietuvos laisvės bylos reikalams. [53]
144. Žvakė „Lietuva Sąjūdis 1989“ su Gedimino stulpais ir Vyčiu bei ąžuolo lapais. [52]
145. Plakate skelbiama informacija apie šv. Mišias Lietuvos gamtai ir Lietuvos žmogui Panevėžio katedroje. [52]
146. LDP steigiamojo suvažiavimo, vykusio 1989 m. liepos 29–30 dienomis, dienotvarkė. [52]
147. Jaunųjų gaisrininkų aktyvo stovyklos „Prometėjas“ gairelės, išspausdintos trijų spalvų, kad sudarytų trispalvę Lietuvos vėliavą. [52]
148. Gyvoji grandinė Baltijos kelyje. Arūnas Januška ir Romualdas Labanauskas su sūnumi Roku susikaupę iškilmingai dega simbolinę žvakę. [52]
149. Fotoaparatas, kuriuo buvo fotografuojami Baltijos kelio vaizdai. [52]
150. Baltijos kelio dalyvių nuotrauka: centre Regina Pakalnienė su sūnumi Laurynu, laikančiu močiutės pasiūtą tautinę vėliavą. [52]
151. 1999 m. Baltijos kelias. Nuotraukoje Henrikas Kundrotas, Loreta, Gabija, Irma, Vytukas ir Joana. [52]
152. 1989 m. Baltijos kelias. Ties Širvintais prie Musės upelio: Joana, Henrikas Kundrotas, Ieva, Gabija ir Vytukas. [52]
153. Vėliava, įsigyta 1936 metais ir iškelta vasario 16 dieną. 1989 m. nuvežta į Baltijos kelią. [51]
154. Nuotraukoje Evelina ir Irma Matuliauskaitės Baltijos kelyje prie Šilagalio (Panevėžio rajonas). [51]
155. Nidos klebonas laiko mišias Baltijos kelyje prie Pasvalio. [51]
156. Laikraštis „Nedelia“ 1989 m., Nr. 35, rugpjūčio 28 d. laikraščio 8–9 puslapiuose nuotraukos iš Baltijos kelio, Vilniuje prie Šeškinės kalno. Nuotraukose J. G. Dalmotas su šeima, tekstas rusų kalba.9 puslapyje viršutinėje nuotraukoje J. G. Dalmotas su šeima: marti Dalytė, sūnus Šarūnas ir anūkė Aušra. 8 puslapyje nuotraukos iš Baltijos kelio. [51]
157. Baltijos kelio nuotrauka, vieta – netoli Maišiagalos, apie 22 km nuo Vilniaus. Į Baltijos kelią Gasparas Genzbigelis važiavo su šeima. [51]
158. Su mamos pasiūta vėliavėle Rimantas Krivickas dalyvavo Baltijos kelyje ir Sausio 13-osios įvykiuose. [50]
159. Panevėžio Statybos valdybos Nr. 1 darbuotojai stovi Baltijos kelyje prie Piniavos, ties Ūtos kaimu. [50]
160. Baltijos kelio akcijos dalyviai gyvosios grandinės Smėlynės-Bijūnų gatvių sankryžoje Panevėžyje. Nuotraukoje iš dešinės: Vytautas, Petras, Vita, Vaida, Jadvyga Kazlaučiūnai. [50]
161. Alfonso V. Augulio kvitas už auką blokados fondui. Auka – 100 rublių. [50]
162. Tarptautinės konferencijos „Totalitarizmas, nacionaliniai konfliktai ir nacionalinio išsivadavimo keliai“, dalyvius sveikina LDP organizacinio komiteto atstovė Birutė Pečiulevičiūtė. [49]
163. Ranka perrašytas B. Brazdžionio eilėraštis „TĖVYNĖS POTERIAI“ su autoriaus autografu. Kitoje lapo pusėje – V. Jankūno pasakojimas apie susitikimą su B. Brazdžioniu. [49]
164. Panevėžio 14-osios vid. mokyklos pedagogų susirinkime svarstyta kandidato į TSRS Liaudies deputatų tarybą kandidatūra. Nutarta iškelti Vytautą Landsbergį. [49]
165. Lietuvos vėliavėlė, pasiūta Emilijos Brajinskienės. Siuvo pati, nes pirkti Lietuvos vėliavų nebuvo. Su ja ji dalyvavo Baltijos kelyje ir kituose Sąjūdžio renginiuose, mitinguose. [49]
166. Lietuvos Persitvarkymo Sąjūdžio Klaipėdos rajono tarybos 1989 10 12 raštas dėl medžių sodinimo. 1 psl., Lietuvos valstybės naujasis archyvas. F. 10, 1996 01 12, dokumentų sąrašas Nr. 1, eil. Nr. 26, 1.107. [49]
167. Gyvoji grandinė Baltijos kelias. Romualdas Labanauskas su sūnumi Roku laiko žvakę su gedulo juostele. [49]
168. 1989 m. rugpjūčio 27 d. laiško, adresuoto TSRS liaudies deputatų Antrajam suvažiavimui ir TSRS Aukščiausiosios Tarybos Prezidiumo pirmininkui M. Gorbačiovui, pasirašyto Vytauto Landsbergio, Justino Marcinkevičiaus, Romualdo Ozolo, Kazimiero Motiekos, Mečio Laurinkaus, Juliaus Juzeliūno, Romo Gudaičio, Kazimiero Uokos ir Marcelijaus Martinaičio (taip pat Antano Buračo, Kazimieros Prunskienės, ir Zigmo Vaišvilos pavardės be parašų), kuriame protestuojama prieš TSKP CK vardu po Baltijos kelio paskelbto pranešimo „Dėl padėties tarybinio Pabaltijo respublikose“. [49]
169. O. G. Butkienės dukters Justinos sąsiuvinys, kuriame atsispindi vaiko supratimas apie Lietuvą jai atgavus Nepriklausomybę. [48]
170. Nuotraukoje mitingo prie Vilniaus universiteto už Ukrainos nepriklausomybę pradžia, prie Taraso Ševčenkos bareljefo. [48]
171. Magnetofonas (NL R70) odiniame dėkle su prijungtu mikrofonu. [48]
172. Lipdukas (popierinis) su Baltijos kelio žemėlapiu bei trijų šalių nacionalinių judėjimų – Baltijos kelio organizatorių pavadinimais trimis kalbomis – Rahvarinne, Sąjūdis, Tautas Fronte. [48]
173. Eilėraščiai, Aniceto Kutrevičiaus (autorius) skaityti Sąjūdžio kūrimosi metu mitinguose, renginiuose, akcijose. Trys eilėraščiai sukurti: „Sąjūdis“ – 1988 09 12, „Trispalvė“ – 1988 11 01, „Laimės žiburys“ – 1992 03 17. [48]
174. Baltijos kelyje šiuo aparatu buvo fotografuojamos akimirkos. [48]
175. Baltijos kelias, prie Maišiagalos, apie 22 km nuo Vilniaus. [48]
176. Šešiametė Rasa Bidlauskaitė ką tik atvykusi į Baltijos kelią ties Ukmerge stovi prie savo autobuso iš Kupiškio. Rankose laiko vėliavėlę ir skėtį. [47]
177. Onos Giedrutės Butkienės vyro pasiūta sūnui tautinė vėliava su mediniu kotu. [47]
178. LDP laikraštyje „Vasario 16“, nr. 10, išleistame 1989 m. rugsėjį paskelbtas LDP pareiškimas „Dėl SSKP pareiškimo „Dėl padėties tarybinio pabaltijo respublikose“. [47]
179. Vokas su tautine atributika, skirtas vasario 16-ajai. [46]
180. Suknelė, su kuria Rima Maselytė stovėjo Baltijos kelyje Paįstryje. [46]
181. Staltiesėlė, pagaminta Panevėžio gamykloje „Linas“. Kabinama ant sienos, su trispalve, Gedimino pilimi. Staltiesėlės dailininkė – Laima Gudaitienė. [46]
182. Pirmasis lietuviškas pašto ženklas, paleistas į apyvartą po Nepriklausomybės atkūrimo. Pašto ženklai spausdinti užsienyje (Vokietijoje ar Lenkijoje). Vežant į Lietuvą, vagonas buvo sulaikytas užkardoje (tuo metu apie 1989 m.) ties Sovietų Sąjungos siena. Metai ir kaina ant pašto ženklų buvo dedami vėliau, jau paleidus į apyvartą. Prasidėjus infliacijai, ženklo kaina buvo ir taisoma (užtušuojama sena ir uždedama nauja). [46]
183. Pasibaigus Baltijos kelio akcijai žmonės pasimeldė ir paliko vainiką su žvakele kelkraštyje. [46]
184. Nuotraukoje Baltijos kelias. Jau stojame į bendrą grandinę. Nuotraukoje: mokytoja Laima Abraitytė, prof. dr. Meilė Lukšienė ir L. Abraitytės vaikaitis Mykolas. [46]
185. LPS mokyklos grupės informacija dėl Sąjūdžio spaudos platinimo Panevėžio 14-je vid. mokykloje. Ranka rašytas tekstas. [46]
186. Kūdikis sėdi ant sofos su ausinėmis, prijungtomis prie populiaraus sovietmečiu magnetofono „Majak“. [46]
187. Gyvoji grandinė Vilniuje Katedros aikštėje 1989 m. ar 1990 m., nuotraukoje plakatas lietuvių kalba „MIELI UKRAINIEČIAI, UŽ MŪSŲ IR JŪSŲ DRAUGYSTĘ!“ Mitingas skirtas vieningai nepriklausomai Ukrainai. [46]
188. Baltijos kelyje V. Aleksienė su šeima susikabinę rankomis. [46]
189. 1999 m. Baltijos kelias. Nuotraukoje Gabija su Lietuvos vėliava. [46]
190. 2009 m. rugpjūčio 23 d. vakarą Rygos centre prie Laisvės statulos uždegtos žvakutes simboliškai pažymėti Baltijos kelio dvidešimtmetį. [45]
191. 2009 m. Baltijos kelias. Henrikas Kundrotas. [45]
192. Renginys Lenino aikštėje (dabar Laisvės aikštė) Panevėžyje. Nuotrauka fotografo Jono Ambraškos. 1989 m. rugpjūčio 23 d. [44]
193. Rankų darbo Lietuvos vėliavėlė su mediniu kotu. Ant koto užrašyti 1989 metai. [44]
194. Po Baltijos kelio, trijų eilių automobilių kolona grįžta į Panevėžį. [44]
195. Nuotraukoje – Manionių šeimos nariai ir giminaičiai Baltijos kelyje netoli Paįstrio. [44]
196. Fizikos instituto autobusu R. Stankus su kolegomis važiavo iš Vilniaus Kauno magistrale prie Trakų viaduko. Buvo apie 12 val. Susirinko visa kolona ir stovėjo keletą minučių. Nuotraukoje matosi R. Stankaus sūnus Mykolas. [44]
197. Baltijos kelyje. [44]
198. Rusų savilaidos laikraštis „Antitarybinė Tiesa“ (Antisavietskaja Pravda), leistas Leningrade 1989 m. spalio mėn., kuriame paskelbtas straipsnis „M. Gorbočiovo lietuviškoji lambada“, naiviai bandantis šmaikštauti apie reiškinius, kurių akivaizdžiai nesuprato. [43]
199. Pasiruošimas Baltijos keliui. [43]
200. Baltijos kelias 1989 m. už Vilniaus (Panevėžio kelias), Ruslan Arutiunian su šeima. Laiko plakatą (plakate matosi tautinės armėnų ir lietuvių vėliavos ir užrašai lietuvių ir armėnų kalbomis) ir armėnų tautinę vėliavą. [43]
201. Žaislas-lėlė papuošta rankomis siūtais tautiniais rūbais. Ant sijono išsiuvinėta data – 1989. [42]
202. Vilniuje, Ukmergės plente, ties miesto riba žmonių grandinė. Fone matosi autobusas ir oro balionas. Nuotrauka daryta Baltijos kelio dieną. [42]
203. Tautinė, tikėtina, jog senelių rankų darbo vėliava. Matmenys 90x170 cm. [42]
204. Prancūzijos asociacijų ir organizacijų sąrašas Lietuvai remti. [42]
205. Panerio šiltnamių ūkis Lazdynuose, salėje vyko rajono Sąjūdžio grupės parengta programa trėmimų dienos paminėjimo proga. Tuo metu jau buvo kuriama iniciatyvinė Sąjūdžio grupė. Nuotraukoje G. Genzbigelis. [42]
206. Panerio šiltnamių ūkis Lazdynuose, salėje vyko rajono Sąjūdžio grupės parengta programa trėmimų dienos paminėjimo proga. Tuo metu buvo kuriama iniciatyvinė grupė. Nuotraukoje – tremtiniai, antras kairėje visu ūgiu – Vingrys, šeštas iš kairės – Jonas Kazlauskas, dešinėje – iniciatyvinės grupės nariai. [42]
207. Ovalus plastikinis ženklelis su užrašu „Lietuva Sąjūdis“ ir su Vyčiu fone. [42]
208. Nuotraukoje Baltijos kelyje ties Ukmerge šešerių metų kupiškietė Rasa Bidlauskaitė su trispalve vėliavėle tarp tėčio bendradarbių. [42]
209. Mažojoje gyvojoje grandinėje matosi ukrainiečių ir baltarusių vėliavos bei lietuviškas plakatas „MIELI UKRAINIEČIAI UŽ MŪSŲ IR JŪSŲ DRAUGYSTĘ!“ [42]
210. Estijos vėliava, 1989 metais priešgaisrinio taikomojo sporto varžybose padovanota D. Dulnytei. [42]
211. Tautinė vėliavėlė su trimis juodais kaspinais, skirtais visoms Baltijos šalims. [41]
212. Spalvotoje nuotraukoje Baltijos kelias, pavaizduotas G. Genzbigelio automobilis, prie Maišiagalos, apie 22 km. [41]
213. Panerio šiltnamių ūkis Lazdynuose, salėje vyko rajono Sąjūdžio grupės parengta programa trėmimų dienos paminėjimo proga. Tuo metu jau buvo kuriama iniciatyvinė grupė „Žilvitis“. [41]
214. Nuotraukoje – susitikimas dėl valstybinės kalbos įstatymo (1989 m.). Prezidiume matome prof. V. Vanagą, V. Gražulį, rašytoją G. Kanovičių, poetą J. Marcinkevičių. [41]
215. Nuolat skraidė lėktuvas, mėtantis gėles. Nuotrauka asmeninė, fotografuota paties P. Karecko. [41]
216. Baltijos kelio akcijos dalyvių gyvosios grandinės Smėlynės-Bijūnų gatvių sankryžoje Panevėžyje nuotrauka, kurioje matyti Kazlaučiūnų šeima ir kiti asmenys. [41]
217. Baltijos kelias netoli Pasvalio. [41]
218. 2009 m. rugpjūčio 23 d. J. Šeduikis dalyvavo Latvijos tautos fronto būstinėje vykusiame Baltijos kelio dvidešimtmečio minėjime ir simboliškai į Baltijos kelio maketą įsmeigė vėliavėles. [41]
219. Ženklelis su užrašu „Jaunųjų gaisrininkų draugovė – LTSR“. [40]
220. Romo Batūros leidžiamos serijos Lietuvos laisvės kovų vietos leidinys „Lietuvos laisvės kovų vietos“, kuriame atsispindi ir Baltijos kelio ženklai. [40]
221. Rankų darbo tautinė vėliavėlė, pasiūta iš atlasinių kaspinų, ant medinio kotelio. [40]
222. Nuotraukoje – susitikimas dėl lietuvių kalbos kaip valstybinės kalbos statuso (1989 m.). [40]
223. Nuotraukoje ukrainiečių bendrijos mitinge, skirtame Taraso Ševčenkos pagerbimui ir vieningos Ukrainos paskelbimo (1919 m. sausio 22 d.) paminėjimui, matome sąjūdietį Alfonsą Jušką su plakatu ukrainiečių k. „NEPRIKLAUSOMAS VILNIUS-NEPRIKLAUSOMA UKRAINA“. [40]
224. Nuotraukoje Sąjūdžio Vilniaus tarybos nariai atvyko į Kauną į Lietuvos Sąjūdžio seimo trečiąją šventinę sesiją 1989 m. vasario 15 d. Matome pedagogus: Laimą Abraitytę, Albiną Daubarą ir prof. Vladimirą Gražulį. Šventė vyko Kauno muzikiniame teatre. [40]
225. Lankstinuką išleido „Sąjūdžio“ Kauno taryba. Dailininkas A. Lapienis. [40]
226. Iškarpa iš laikraščio „Literatūra ir menas“ 1989 m. gruodis. [40]
227. Baltijos kelias. 1989 08 23 18 val. Sąjūdžio „Labora“ grupės dalyviai ties Maišiagalos kalneliu prie magistralės vaišinami tremtinių Venskevičių skanėstais. [40]
228. A. Dalmotaitė su bendradarbiais iš LIET projekto stovi Baltijos kelyje. [40]
229. 2009 m. Baltijos kelias. Nuotraukoje Gabija, Henrikas Kundrotas su žmona. [40]
230. 1989 m. Maskvoje fotografuotas rusų organizacijos „Demokratičeskij Sojuz“ (DS), kurio viena iš vadovių buvo garsi rusų disidentė Valerija Novodvorskaja, susirinkimas nuošaliame stadione. LDP palaikė ryšius su DS. Gorbočiovo perestroikos metu disidentiniams judėjimams varžtai buvo šiek tiek atleisti, tačiau tarp „prezidiumo“ ir susirinkimo dalyvių „dėl visa ko“ stovi milicininkų eilė. [40]
231. Tėvo dukrai pasiūta tautinė vėliava. Vėliavos kotas yra sulūžęs – išlikusios tik vėliavos koto dalys. [39]
232. Tą pačią dieną po Baltijos kelio akcijos panevėžiečiai dalyvavo mitinge prie Panevėžio dramos teatro. [39]
233. Ranka rašyti Rimanto Žilevičiaus prisiminimai apie Baltijos kelią. Dalyvavo Vilniuje Ukmergės gatvėje, prie Šeškinės tilto. Atsiminimai parašyti 2013 m. rugpjūčio 13 d. „Europeana 1989“ projektui. [39]
234. Nuotraukoje R. Bandzienė su anūke Baltijos kelyje, Panevėžyje, Smėlynės gatvėje. [39]
235. Lietuvos vėliavėlė su mediniu koteliu. Ant kotelio parašyta „BALTIJOS KELIAS 1989.08.23“. [39]
236. Baltijos kelias, gyvoji grandinė, Panevėžys J. Basanavičiaus ir Aukštaičių gatvių kampas. Atpažįstami asmenys: Valerija Kuckienė – Lietuvos Sąjūdžio Panevėžio skyriaus pirmininkė. Fotografija A. Kucko. [39]
237. 2009 m. rugpjūčio 23 d. važiuojant į Rygą autobusu pro langą J. Šeduikis matė Baltijos kelio dvidešimtmečio proga organizuotą lietuvių bėgimą iš Vilniaus į Rygą. [39]
238. Vlado Noreikos Lietuvos kelio organizacinio komiteto nario kortelė. [38]
239. Sąjūdžio Panevėžio rinkiminės kampanijos komisijos informacinis lapelis rinkėjams, remiantiems Sąjūdį. [38]
240. Rinkimų į 1989.03.26 šaukimo TSRS AT priešrinkiminės apklausos anketa. Anketa ruošta instituto sąjūdžio iniciatyvinės grupės sprendimu TSRS Mokslų akademijos Filosofijos, sociologijos ir teisės institute. Apklausos iniciatoriai – instituto sąjūdžio iniciatyvinės grupės nariai. [38]
241. Autokompresorių gamyklos kolektyvo gyvoji grandinė Baltijos kelyje. Kolektyvo atstovai: Romualdas Labanauskas su sūnumi Roku, Arūnas Jonuška, politinis kalinys, inžinierius Algimantas Skrebė. [38]
242. O. G. Butkienės šeimos nuotrauka, daryta Nidoje, prieš pat išvykstant į Baltijos kelią. [37]
243. Nuotraukoje prie Vilniaus universiteto susirinkę tautinių bendrijų žmonės į mitingą su plakatais. Plakatų tekstai lietuvių ir ukrainiečių kalbomis. Tekstuose minima 1919 m. sausio 22 d., kai buvo paskelbta vieninga Ukrainos valstybė. [37]
244. Lietuvos persitvarkymo sąjūdžio rėmėjai Panevėžio 14-je vid. mokykloje. [37]
245. Baltijos kelyje 1989 m. už Vilniaus (Panevėžio kelias) Ruslan Arutiunian su šeima. Laiko plakatą (plakate matosi tautinės armėnų ir lietuvių vėliavos ir užrašai lietuvių ir armėnų kalbomis) ir armėnų tautinę vėliavą. Nuotraukoje taip pat Aleksan Akopian (centre), istorikas ir politikas iš Armėnijos. [37]
246. Autobusas su vėliava, kuriuo važiuoja vilniečiai Baltijos keliu. [37]
247. Atvykus į paskirtą vietą Baltijos kelyje ruošiamasi, rikiuojamasi. [37]
248. Ženklelis, skirtas Lietuvos savanoriškos gaisrininkų draugijos 40-mečiui su trispalve. [36]
249. Vlado Noreikos Baltijos kelio tvarkdario-generolo skiramoji kortelė. [36]
250. Pranešime apie organizacijos Prancūzijoje „Laisvė Baltijos šalims“ komiteto veiklą išvardinti veiklos tikslai ir veikla – visapusiškai remti Lietuvos Sąjūdį, dalyvauti manifestacijoje, surengti preskonferenciją Europos namuose. Kritikuojama M. Gorbačiovo politika. Minimas susitikimas su Vytautu Landsbergiu, 15 Lietuvos delegatų atvykimui į Prancūzijos Sorbonos universitetą organizuotas simpoziumas. George Matore davė ilgą interviu Lietuvos radijo žurnalistams 1990 m. lapkričio 29 d. [36]
251. Panevėžyje Smėlynės gatvėje belaukiant gyvosios grandinės susijungimo Regina Bandzienė su anūke. [36]
252. Panerio šiltnamių ūkis Lazdynuose, salėje vyko rajono Sąjūdžio grupės parengta programa trėmimų dienos paminėjimo proga. Tuo metu buvo kuriama iniciatyvinė grupė. Dalyviai šoka. [36]
253. Nuotraukoje – Manionių šeimos nariai ir giminaičiai Baltijos kelyje. [36]
254. Nuotraukoje Manionių šeimos nariai ir giminaičiai Baltijos kelyje netoli Paįstrio. [36]
255. Baltijos kelias. Prie užrašo „Vilnius“ Ukmergės plente. Pasibaigus Baltijos kelio laikui. [36]
256. Baltijos kelias prie Piniavos, šalia Ūtos kaimo. Trijų eilių automobilių kolona, autobusas, kuriuo vyko ir Petras Kareckas, važiuoja link paskirtos vietos Panevėžio statybos tresto statybos valdybai Nr. 1. [36]
257. Programoje pateikiama Lietuvos tarpnacionalinės koordinacinės asociacijos (TKA) programa. Dokumentas spausdintas mašinėle. [35]
258. Lietuvos vėliava, su kuria Henriko Kundroto šeima dalyvavo Baltijos kelyje 1989 m. [35]
259. Genės Silickienės šeima Baltijos kelyje, Panevėžyje, J. Basanavičiaus gatvėje. [35]
260. Baltijos keliu važiuoja baikeriai, Vilnius-Ukmergė 226 km. 1989.08.23. [35]
261. Baltijos kelio gyvoji grandinė netoli Paįstrio (Panevėžio r.) [35]
262. Atvirukas su Tautiška giesme. Viduje užrašytas Lietuvos TSR valstybinis himnas – V. Kudirkos „Tautiška giesmė“. Išorėje Lietuvos žemėlapis su tautine vėliava, Vytis, Gedimino stulpai. Tiražas 180 000. Kaina 25 kap. Dail. G. Pempė. [35]
263. V. Aleksienė su šeima ką tik atvyko su žiguliuku į Baltijos kelią. [34]
264. Tautinė vėliavėlė, kurią savo rankomis pasiuvo Bronė Balaševičienė (močiutė) savo anūkui Laurynui Pakalniui. [34]
265. Sąjūdžio steigiamojo suvažiavimo organizacinio komiteto nario kortelė su kai kurių dalyvių autografais ir vardiniu kvietimu dalyvauti (ranka užrašyta „Genzbigeli K.“, spausdintas tekstas – „kviečiame jus dalyviu į Sąjūdžio steigiamąjį suvažiavimą, kuris vyks Vilniaus sporto rūmuose š. m. spalio 22–23 d.“). Ant jos pavaizduotas Sąjūdžio logotipas. Kitoje pusėje G. Genzbigelio fotoportretas ir antspaudas „organizacinis komitetas“, ranka prirašyta „1988 metai“. Parašai: Vytauto Landsbergio-Žemkalnio, Algirdo Brazausko, kunigo R. Račiūno iš Alytaus, aktoriaus A. Latėno, mokytojos. [34]
266. Nuotraukoje mitingas Kalnų parke Vilniuje, kurį organizavo Tarpnacionalinė koordinacinė asociacija (Pirmininkas Vladimiras Gražulis). Dalyvavo 7 bendrijos „Dačija“ nariai. Nuotraukoje matosi Moldovos vėliava. [34]
267. Nuotraukoje iš laikraščio 1989 m. rugsėjo 2 d. Kalnų parke vykusiame mitinge, kurį organizavo Tarpnacionalinė koordinacinė asociacija matome dalyvaujančius prof. V. Landsbergį, N. Medvedevą, S. Dušauską-Duš, A. Juozaitį, L. Bartkienę, prof. K. Uosį ir kt. [34]
268. Nuotraukoje du vaikai, stovintys Baltijos kelyje. [34]
269. Nuotraukoje R. Bandzienė su anūke Panevėžyje ant tilto Smėlynės gatvėje per Nevėžį belaukiant gyvosios grandinės susijungimo. [34]
270. Nidos klebonas laiko mišias Baltijos kelyje netoli Pasvalio. [34]
271. Moterų atgimimo sąjungos Panevėžio miesto iniciatyvinės grupės kreipimasis į panevėžietes. [34]
272. Lietuvos Respublikos vėliava, pasiūta Zaikausko namuose ir naudota Baltijos kelyje, Sausio 13-osios įvykių metu ir kitur. [34]
273. Lietuvos Persitvarkymo Sąjūdžio medikų grupės programos-platformos projekto tekstas. [34]
274. Kreipimasis į SSRS tautas, prezidentą M. Gorbačiovą dėl Lietuvos nepriklausomybės. Tekstas rusų kalba, spausdintas mašinėle, su Iniciatyvinės grupės parašais: Tolčan A. J., Bolotin V. A., Nazarov A. Z., Petrov E. P., prof. Čekmon V. N., Vilniaus tarybos deputatas Gražulis V. J. ir pasirašiusiųjų sąrašo pradžia: Jermolenko V. V., Medvedev N. [34]
275. Jurgis Šeduikis su Mokslų akademijos choru dalyvavo Baltijos kelio 20-mečio iškilmėse Rygoje. Nuotraukoje matomi dainuojantys Lietuvos choristai ir orkestras. [34]
276. 2009 m. Baltijos kelias. Henrikas Kundrotas prie koplytstulpio su užrašu „Prienų ir Birštono krašto žmonės 2009“. [34]
277. Sąjūdžio Panevėžio rinkiminės programos tezės. Programa priimta LPS Panevėžio miesto konferencijoje 1990 m. kovo 7 d. [33]
278. A. Sudario, A. Pajarsko laiškas dėl medžių sodinimo LPS Seimo tarybai, gautas 1989 11 17. 2 lapai. Lietuvos valstybės naujasis archyvas. F. 10, 1996 01 12, dokumentų sąrašas Nr. 1, eil. Nr. 26, 1.94, 95. [33]
279. V. Aleksienė su šeima ruošiasi gyvajai grandinei. [32]
280. Skrajutės leidėjas LPS Panevėžio taryba. Dailininkas Vygantas Kosmauskas. [32]
281. Nuotraukoje – bendras Baltijos kelio gyvosios grandinės vaizdas netoli Paįstrio. [32]
282. Nepriklausomų žurnalistų nacionalinės asociacijos kongreso organizacino komiteto nario kortelė. LDP 1989 m. pavasarį organizavo Vilniuje Nepriklausomų žurnalistų nacionalinės asociacijos kongresą. Jame jau dalyvavo ne tik disidentuojantys Sovietų Sąjungos žurnalistai, bet buvo ir užsieniečių. [32]
283. Metukų amžiaus Martyno, dalyvavusio Baltijos kelyje, nuotrauka. [32]
284. Leidinys „Suokalbis“ 1989, Vilnius. Leidinyje pateiktos originalių dokumentų kopijos. (1939–1941 metų dokumentai apie Stalino ir Hitlerio nuosprendį likviduoti Lietuvą ir kitas suverenias valstybes). Tiražas 100 000 egz., 50 kap. LKP CK leidyklos spaustuvė. [32]
285. Laukiama žinių iš Baltijos kelio organizatorių prie radijo imtuvo. [32]
286. Kasmet birželio 14 d. buvę tremtiniai pažymi 1941 birželio 14 d. trėmimo pradžią. 1989 m. birželio 14 d. Panevėžio geležinkelio stotyje ant geležinkelio bėgių padėtos gėlės, dainavo tremtiniai. [32]
287. Popierinė Lietuvos gairelė. Kooperatyvas „Nuotaika“ (kaina 25 kapeikos) išleido šią popierinę gairelę, kurioje vienoje pusėje yra Vytis, kitoje – Gedimino stulpai. Žiūrint iš kurios pusės į ją žiūrima: iš vienos pusės spalvos: geltona, žalia, raudona, iš kitos atvirkščiai: raudona, žalia, geltona (nuotraukoje). [31]
288. Nuotraukoje „Sigmos“ Sąjūdis aktyviai dalyvavo 1988 m. spalio 5 d. 12 val. Igarkos tremtinių pagerbimo mitinge, centre buvusio KGB pastato. [31]
289. Nuotraukoje gyvosios grandinės nuo Vilniaus universiteto iki Katedros aikštės dalyviai prieš išsiskirstant. Dalyvių rankose Ukrainos, Baltarusijos ir Lietuvos vėliavos bei plakatai anglų, ukrainiečių bei lietuvių kalbomis už nepriklausomą, laisvą Ukrainą. [31]
290. Baltijos kelyje, Ukmergės plente 20 km nuo Vilniaus prie koplytstulpio. [31]
291. 2009 m. Baltijos kelias. Ant nuotraukos kitos pusės užrašyta „Mama (Henriko žmona), Joana ir Henrikas Kundrotas. Ties Širvintais prie Musės upelio“. [31]
292. Rinkimų į 1989.03.26 šaukimo TSRS AT priešrinkiminės apklausos anketa. Anketa ruošta instituto Sąjūdžio iniciatyvinės grupės sprendimu. Anketa ruošta TSRS Mokslų akademijos Filosofijos, sociologijos ir teisės institute. Apklausos iniciatoriai instituto Sąjūdžio iniciatyvinės grupės nariai. [30]
293. Pierre Vallino – Prancūzijos asociacijos Lietuvai remti „Viltys“ prezidentas. [30]
294. Nuotraukoje steigiamajame Tarpnacionalinės koordinacinės asociacijos (TKA) susirinkime kalba prof. V. Gražulis, tarp dalyvių E. Zingeris, T. Michniova ir kt. [30]
295. O. G. Butkienės dukters Justinos sąsiuvinyje jos pačios sukurti eilėraščiai, dainelės, iliustruotos piešinėliais, skirtos mamai ir tėvynei. [29]
296. Mitinge J. Čeponis sako kalbą susirinkusiems Panevėžio Laisvės aikštėje. [29]
297. Lietuvos Persitvarkymo Sąjūdžio Panevėžio iniciatyvinės grupės programos projekte išdėstyta Persitvarkymo Sąjūdžio esmė, tikslai, dalyvavimas sąjūdyje, struktūra, veiklos koordinavimas. [29]
298. Laiško, siųsto Georges Motore J. Slyvauskui, vokas, pats laiškas nerastas. G. Motore –Sorbonos universiteto profesorius, filologas, rašytojas, organizacijos „Laisvė Baltijos šalims“ Sorbonos universiteto komiteto Lietuvai narys. [29]
299. Kreipimosi burtis į Sąjūdį rankraštis. Kreipimasis buvo skaitytas renginyje tremtiniams pagerbti, vyko Šiltnamių ūkio salėje. 3 lapai (6 puslapiai). [29]
300. Kartoninė kortelė, su partijos logotipu, užrašu „Steigiamasis suvažiavimas“ ir ranka prirašyta vardu ir pavarde „Dereškevičiūtė Nijolė“. Logotipas – stilizuotas Vytis, žalios spalvos, ir užrašas LDP. Kitoje kortelės pusėje antspaudas „Organizacinis komitetas“. [29]
301. J. Mecelicaitė buvo akredituota Pasaulio lietuvių jaunimo dienų renginyje. Ruošė laidas apie I-ąjį Pasaulio lietuvių jaunimo forumą. [29]
302. Laiškas (autorius nenurodytas) dėl medžių sodinimo Lietuvos Sąjūdžiui, gautas 1989 08 21. Lietuvos valstybės naujasis archyvas. F. 10, 1996 01 12, dokumentų sąrašas, nr. 1, eil. Nr. 26, 1.88. [28]
303. Kūdikis sėdi vėžimėlyje su tais laikais populiariu radijo aparatu VEF 223. [28]
304. A. Kliunkos darbo knygelė, kurioje įrašai ne tik lietuvių kalba, bet ir rusų kalba. [28]
305. Su šia trispalve medžiagine vėliavėle Panevėžio Sąjūdžio vienas iš įkūrėjų Algimantas Bandza dalyvavo Baltijos kelyje ir kituose politiniuose Sąjūdžio renginiuose. [27]
306. M. Valančiaus blaivybės sąjūdžio atvirukas, kuriame pasižadama „Aš, Birutė Simanavičienė, Tėvynės, sąžinės, Dievo akivaizdoje pasižadu: pusę metų nevartoti svaigalų. Šį pažadą skiriu Lietuvos atgimimui, didžiajam Laivės ir Nepriklausomybės siekiui“. Pasižadėjimas pasirašytas 1989.V.14 prie Vilniaus Katedros. [27]
307. Rinkimų į 1989.03.26 šaukimo TSRS AT priešrinkiminės apklausos anketa. Anketa ruošta insituto Sąjūdžio iniciatyvinės grupės sprendimu. Anketa ruošta TSRS Mokslų akademijos Filosofijos, sociologijos ir teisės institute. Apklausos iniciatoriai instituto Sąjūdžio iniciatyvinės grupės nariai. [26]
308. Iškarpa iš dienraščio „Panevėžio balsas“ – Algimanto Plitninko nekrologas. [26]
309. Aldonos Kačerauskienės straipsnis „Baltijos kelią prisiminus“ žurnale „Caritas“, 1990, Nr. 8. [26]
310. LDP steigiamojo suvažiavimo dalyvio kortelė [24]
311. Vlado Noreikos Sąjūdžio tvarkos būrio nario kortelė. Kitoje pusėje: „LPS įgalioti palaikyti tvarką“. Lipdukas su tekstu: „Aš myliu Sąjūdį“ (priklijuotas vėliau). [22]

No data to display

Ranking by total number of objects

Attribute: Laikotarpis (laiko aprėptis) Aprašymas Sukūrimo/leidimo ar publikavimo vieta

Number in brackets is a number of all objects which metadata description contains given attribute value.

1. 1980[19800101~19801231] [30]
2. 1989[19890101~19891231] [23]
3. 1985[19850101~19851231] [9]
4. 1988[19880101~19881231] [8]
5. 1987[19870101~19871231] [8]
6. 1984[19840101~19841231] [8]
7. 1986[19860101~19861231] [7]
8. 1990[19900101~19901231] [6]
9. 1982[19820101~19821231] [6]
10. 1983[19830101~19831231] [4]
11. 1989-01-01[19890101~19890101] [3]
12. 1989-12-21[19891221~19891221] [2]
13. 1981[19810101~19811231] [2]
14. 1979[19790101~19791231] [2]
15. 1993[19930101~19931231] [1]
16. 1991-10-08[19911008~19911008] [1]
17. 1990-5-25[19900525~19900525] [1]
18. 1989-4-6[19890406~19890406] [1]
19. 1989-12-22[19891222~19891222] [1]
20. 1989-12-04[19891204~19891204] [1]
21. 1989-12-01 - 1989-12-15[19891201~19891215] [1]
22. 1989-11-6[19891106~19891106] [1]
23. 1989-11-24[19891124~19891124] [1]
24. 1989-11-17[19891117~19891117] [1]
25. 1989-11-15[19891115~19891115] [1]
26. 1989-11-12[19891112~19891112] [1]
27. 1989-10-09[19891009~19891009] [1]
28. 1989-07[19890701~19890731] [1]
29. 1989-06-21 - 1989-06-27[19890621~19890627] [1]
30. 1989-06-07[19890607~19890607] [1]
31. 1989-06-02[19890602~19890602] [1]
32. 1989-05-10 - 1989-06-03[19890510~19890603] [1]
33. 1989-05-09 - 1989-05-12[19890509~19890512] [1]
34. 1989-05-07[19890507~19890507] [1]
35. 1989-05-07 - 1989-05-23[19890507~19890523] [1]
36. 1989-05-07 - 1989-05-19[19890507~19890519] [1]
37. 1989-05-07 - 1989-05-11[19890507~19890511] [1]
38. 1989-05-07 - 1989-05-10[19890507~19890510] [1]
39. 1989-05-07 - 1989-05-08[19890507~19890508] [1]
40. 1989-05-06[19890506~19890506] [1]
41. 1989-05-06 - 1989-05-17[19890506~19890517] [1]
42. 1989-05-06 - 1989-05-12[19890506~19890512] [1]
43. 1989-05-05 - 1989-05-16[19890505~19890516] [1]
44. 1989-04-25 - 1989-05-18[19890425~19890518] [1]
45. 1989-03-29 - 1989-04-18[19890329~19890418] [1]
46. 1989-03-21 - 1989-04-05[19890321~19890405] [1]
47. 1989-03-17[19890317~19890317] [1]
48. 1989-03-16 - 1989-05-07[19890316~19890507] [1]
49. 1989-03-09 - 1989-04-24[19890309~19890424] [1]
50. 1989-03-09 - 1989-03-18[19890309~19890318] [1]
51. 1989-03-07 - 1989-03-10[19890307~19890310] [1]
52. 1989-03-02 - 1989-03-30[19890302~19890330] [1]
53. 1989-02-16 - 1989-03-29[19890216~19890329] [1]
54. 1989-02-15 - 1989-11-23[19890215~19891123] [1]
55. 1989-01-31 - 1989-03-16[19890131~19890316] [1]
56. 1988-8[19880801~19880831] [1]
57. 1988-8-20[19880820~19880820] [1]
58. 1987-9-15[19870915~19870915] [1]
59. 1987-7[19870701~19870731] [1]
60. 1985-05-21[19850521~19850521] [1]
61. 1985-02-13 - 1985-05-21[19850213~19850521] [1]
62. 1985-02-13 - 1985-02-19[19850213~19850219] [1]
63. 1983-4[19830401~19830430] [1]
64. 1983-3-29[19830329~19830329] [1]
65. 1982-6-13[19820613~19820613] [1]
66. 1982-04[19820401~19820430] [1]
67. 1982-04-29 - 1982-07-28[19820429~19820728] [1]
68. 1982-04-28 - 1982-07-27[19820428~19820727] [1]
69. 1982-02-12[19820212~19820212] [1]
70. 1981-12-13[19811213~19811213] [1]
71. 1981-11-24[19811124~19811124] [1]
72. 1981-10-28[19811028~19811028] [1]
73. 1981-03-26[19810326~19810326] [1]
74. 1980-12-11[19801211~19801211] [1]
75. 1980-06-07[19800607~19800607] [1]
76. 1980-03-23[19800323~19800323] [1]
77. 1976[19760101~19761231] [1]
78. 1976-06-29[19760629~19760629] [1]
79. 1976-06-24 - 1989-05-06[19760624~19890506] [1]
80. 1976-06-17 - 1976-06-29[19760617~19760629] [1]
81. 1975-06-02 - 1976-06-29[19750602~19760629] [1]
82. 1971-01-01 - 1989-01-01[19710101~19890101] [1]
83. 1970[19700101~19701231] [1]
84. 1950[19500101~19501231] [1]

Number in brackets is a number of all objects which metadata description contains given attribute value.

1. Șubler. Primit cadou din partea școlii, la absolvirea clasei a XII-a la Liceul Industrial nr. 2 Cluj. În anul 1982 Liceul „George Coșbuc” s-a transformat în Liceul Industrial nr.2. [1]
2. Însemne care făceau parte din uniforma de pionier: tresă, șnururi (rosu - pentru comandant de grupă, galben - pentru comandant de detașament). [1]
3. Înainte de anul 1989, se făceau foarte puține fotografii împreună cu colegii de clasă. De regulă eram fotografiați doar la finalul claselor primare, gimnaziale sau liceale. [1]
4. În timpul vacanțelor de vară, elevii beneficiau de factorii de cură heliomarină ai litoralului Mării Negre, la Complexul de odihnă pentru copii al Uniunii Generale a Sindicatelor din România de la Năvodari. [1]
5. În cele două fotografii se poate observa ținuta militară a tinerilor de 19-20 de ani, care au fost înrolați în armată la grănicerii de munte în garnizoana Vatra Dornei. Fotografi din localitatea Vatra Dornei veneau în garnizoană să-i fotografieze pe militari, ca amintire familiei. [1]
6. În anul 1985 eram la grădinița Fabricii de Tricotaje și Confecții „Someșul”, perioadă din care am păstrat cravata de la costumul de șoim al patriei și două fotografii de la serbarea de sfârșit de an, desfășurată în clubul „Someșul”. [1]
7. Ziarul conține un articol intitulat "El și ei în gramatica muncii" ce descrie pregătirea și pasiunea pusă în muncă de maistrul Ioan Dudescu de la Combinatul de Celuloză și hârtie Dej. [1]
8. Ziarele „Fapta transilvană” (1990) și „România liberă” (1993) provin din colecția Asociației pentru Adevărul Revoluției Cluj, care mai deține cărți, ziare, fotografii din zilele Revoluției și ale eroilor martiri, precum și obiecte ale acestora. [1]
9. Volum de versuri ale pionierilor intitulat „Partidul, Ceaușescu, România”, publicat în anul 1982. Cartea este ilustrată cu desene ale pionierilor. [1]
10. Vederi primite de la prieteni, în anul 1987, acestea fiind trimise de la Târgu Mureș și de pe litoralul românesc din stațiunile Costinești și Eforie Nord. [1]
11. Vederi de pe litoralul românesc din perioada 1980-1988. [1]
12. Una dintre modalitățile de petrecere ale timpului liber în anii 80 era ascultarea muzicii la pick-up cu ajutorul discurilor de vinil. Pentru informare erau ascultate posturile de radio Europa Liberă, BBC, Vocea Americii și se mergea la diferite spectacole folclorice. [1]
13. Tăierea porcului înaintea Crăciunului reprezenta un moment mult așteptat și pregătit. Mergeam cu părinții și surorile la țară, la bunici unde urma să aibă loc evenimentul. Ne trezeam de dimineață, căci era mult de lucru, totul se făcea manual, cu paie. Prima dată ieșeau bărbații pentru înjunghierea porcului, etapă de la care copii erau feriți. Apoi se trecea la pârlirea porcului cu paie, îl ajutam și noi pe tatăl nostru, era distractiv. După această fază pentru ca șoricul să fie alb, moale și bun se freca porcul cu spuza formată din funinginea de pe jos din paiele arse cu apă, îl acoperea din nou cu paie și apoi punea pe el o pătură și începea distracția, aveam voie, noi copiii, să călărim porcul. Tot pentru distracție, tatăl nostru ne mâzgălea și pe noi pe nas cu funingine. Apoi porcul era spălat și curățat și puteam începe să mâncăm șorici, din urechea porcului și coada acestuia care era coaptă și era bucuria copiilor, de abia așteptam. Munca continua în bucătărie, unde se făceau cârnații, caltaboșii, toba și evident friptura, și anume pomana porcului, la care era poftită toată lumea care a muncit și a ajutat. Pare destul de ciudat în zilele noastre, un moment așa de tragic pentru purcel era un moment de bucurie pentru noi copiii. [1]
14. Toate cărțile editate sau reeditate aveau pe primele pagini cuvinte de laudă și preamărire a conducătorului Nicolae Ceaușescu, în scop propagandistic. Spre exemplu Noul Testament reeditat la Alba Iulia în 1988 în partea de început - Cuvânt înainte - conține următorul fragment: “Mai întâi ne îndreptăm gândul și inima, cu cea mai aleasă prețuire și recunoștință, către înțeleptul nostru conducător, primul bărbat al țării, ocrotitor al științei și culturii românești, luptător neobosit pentru bunăstarea poporului nostru și pentru cauza păcii în lume, Excelența Sa Domnul Nicolae Ceaușescu, Președintele Republicii Socialiste România. ” [1]
15. Studenți aflați în excursie la munte, îmbrăcați cu haină de blană ”Alain Delon” și pantaloni trapez, moda începutului deceniului 9. [1]
16. Stilouri de producție chinezească, cu pompă, care se foloseau cu cerneală, aspirată din călimară. Erau răspândite și foarte folosite în anii '80 în România. [1]
17. Stilou chinezesc anii '80. [1]
18. Semn de carte realizat manual, pe etamină, cu cruciulițe și motiv popular. Acesta a fost realizat în cadrul orelor de lucru manual din Liceul „George Coșbuc”. [1]
19. Riglă de calcul, producție autohtonă, Tehnolemn Timișoara. Aceasta era folosită pentru a face diverse calcule, fiind predecesoarea calculatorului de birou. Rigla se păstra într-o husă din material sintetic și era obligatorie pentru studenții Institutului Politehnic. [1]
20. Riglă de calcul utilizată în anii 80 de studenții Facultății de Construcții [1]
21. Ramă handmade realizată dintr-o cutie de cremă Nivea. [1]
22. Păpușă de producție autohtonă, produsă la Fabrica de jucării Arădeanca. [1]
23. Păpușă de producție autohtonă, fabricată de Arădeanca. [1]
24. Pămătuf cu mâner de sidef și lame de bărbierit marca Sputnik (producție URSS) și Heba. [1]
25. Program al manifestărilor ”Zilele culturii clujene”, ediția a XI-a, dedicată Congresului al XIV-lea al Partidului Comunist Român. [1]
26. Povestea se referă la două fotografii care surprind ipostaze diferite din sistemul de educație preșcolar existent la începutul anilor 1980. În prima fotografie e surprinsă d-na Panea împreună cu fiul ei îmbrăcat în uniformă de șoim al patriei. Poza e făcută cu ocazia împlinirii vârstei de 3 ani, sărbătorită la grădiniță cu tort și suc. A doua fotografie a fost făcută tot la grădiniță și surprinde o scurtă scenetă organizată cu ocazia serbării de sfârșit de an, în care toți copiii sunt costumați în greierași. [1]
27. Pliantul se distribuia în cadrul școlilor de șoferi. Conține schița poligonului și o informație privind introducerea obligativității purtării centurii de siguranță la nivel mondial. Datare aproximativă: 1984-1989. [1]
28. Permis de intrare la Biblioteca Centrală Universitară, aparținând studentului Ioan Culda. Documentul cuprinde vizele anuale și regulile de conduită în incinta bibliotecii. [1]
29. Participarea lui Aurel Coltor, președintele Asociației pentru Adevărul Revoluției Cluj, la evenimentele din 21-22 decembrie 1989. [1]
30. Ordin de serviciu pentru studente, militar cu termen redus. [1]
31. Număr matricol - Liceul Industrial „Andrei Mureșanu” Dej [1]
32. Număr din Revista „Cutezătorii”, revistă săptămânală editată de Consiliul Național al Organizației Pionierilor, 12 pagini, 1 leu. [1]
33. Numere ale Almanahului „Anticipația”, realizat de Revista Știință și Tehnică, editată de CC al UTC. [1]
34. Nepoata Georgiana își aduce aminte de istoria peștelui de sticlă colorată, moștenit de la bunica ei. Aceasta l-a primit cadou de la fratele dânsei de la Baia Mare, ea locuind la țară, la Fundătura, județul Cluj. Peștele era un obiect decorativ, existent în mai toate locuințele, un must have al vremii, fiind râvnit de toate gospodinele, acest obiect procurându-se greu. El era expus în camera destinată musafirilor, pe televizor, așezat pe un mileu, sau în vitrină. [1]
35. Mărturii despre înființarea asociației, scop, membri, etc. [1]
36. Mărturii despre regimul comunist, perioada comunistă, amintiri din Clujul anilor `80 ale profesorului Vladimir Bogosavliev. [1]
37. Montaj literar din decembrie 1984 intitulat REPUBLICII DIN LAUDE CUNUNĂ dedicat celei de-a 37-a aniversări a proclamării Republicii, împreună cu invitația din partea Bibliotecii Județene Cluj către 78 de biblioteci comunale de participare la acesta. [1]
38. Militar în termen redus, infanterie-intendență, în ținută de vară și de iarnă. [1]
39. Liceeni de la Liceul Industrial Andrei Mureșanu, Dej, în practica agricolă la culesul porumbului. [1]
40. Libretul de economii a fost eliberat la data de 15 martie 1990, mulți români păstrându-și banii la CEC și după căderea regimului comunist. Libretul are 8 file și cuprinde unitatea emitentă, numele persoanei, locul și data nașterii, localitatea de domiciliu, semnătura de emitere, sumele depuse și restituite, clauzele de împuternicire și unele lămuriri pentru depunători. [1]
41. Legitimație pentru concursul de admitere la IPCN (Institutul Politehnic Cluj-Napoca), Facultatea de Mecanică. [1]
42. La finalul fiecărui an școlar învățătoarele se întreceau în a organiza serbări tematice cât mai inedite, cu costumații diferite (de flori, doctori, etc. ). Fiecare copil avea de spus o poezie, de cântat diverse cântece. Aceste serbări presupuneau efort, pregătiri și repetiții asidue, dar la final toată lumea era mulțumită. [1]
43. La absolvirea liceului fiecare clasă își făcea un „sonet” care cuprindea un moto, lista elevilor și a profesorilor clasei, o fotografie și loc pentru dedicație. Sonetul era dăruit familiei și prietenilor la finalul clasei a XII-a, înainte de festivitatea de absolvire și de susținerea examenului de bacalaureat. [1]
44. Jegyzőkönyv a Nyugati kirándulás után elvett emigráns kiadványokról. [1]
45. Invitație la Evidența Populației pentru preschimbare buletin, emisă de Miliția municipiului Sibiu în anul 1979. Pe verso apare un tipizat-ștampilă. [1]
46. Invitație din partea Academiei R. S. România primită de Biblioteca Județeană Cluj de participare la o sesiune de comunicări dedicate celei de-a 40-a Aniversări a Eliberării Patriei și a celui de-al XIII-lea Congres al PCR. [1]
47. Insignă „Pionier de frunte” acordată pentru merite deosebite la învățătură. [1]
48. Insignă ce se acorda câștigătorilor concursului pentru tineret „Iubiți cartea!”. Câștigătorii primeau și brevetul de purtător al acestei insigne. [1]
49. Fotografii realizate în anii 1982 și 1985 *Ramona la joacă pe dealul hanului Colina în vara anului 1982, la vârsta de 2 ani și jumătate. *Cu ocazia zilei de naștere, cu buchetul primit la împlinirea vârstei de 6 ani. [1]
50. Fotografie realizată în fața grupului statuat Matia Corvin. [1]
51. Fotografie din perioada comunistă cu hanul Colina din cartierul Mănăștur al orașului Cluj-Napoca, la capătul liniei de autobuze. [1]
52. Fotografie cuprinzând colecția ABC de carte pentru copii, cărți cu conținut patriotic dedicate PCR și tovarășului Nicolae Ceaușescu [1]
53. Fila 13 iunie 1982 – Ziua Miliției (singura informație care atestă sărbătorirea Zilei Miliției în 13 iunie față de alte date stabilite). Pe verso, articolele „Munca noastră – muncă pentru țară, pentru noi înșine” și „Munca reflectată în proverbele lumii”. [1]
54. Evenimentele premergătoare revoluției și cele din decembrie 1989 în țară și la Cluj, ca martor ocular și peste timp. [1]
55. Eram încurajați de mici să economisim bani, așa că banii primiți de la bunici în vacanța de vară pentru ajutorul dat la diferite treburi și economisiți (nu era deloc ușor acest lucru pentru că erau destule tentații pentru copii și atunci) îi depuneam la CEC odată cu începerea școlii. Așa că la vârsta de 10 ani aveam economisiți 200 de lei. Era ceva să ai un carnet de CEC pe numele tău la acea vreme. [1]
56. Era o mândrie să porți costumul de șoim al patriei și apoi să fii făcută pionier în clasa a II-a reprezenta un adevărat eveniment. Împreună cu clasa am plecat la Oarba de Mureș unde am depus jurământul de pionier la Monumentul Eroilor, fiind un moment festiv și foarte solemn în cadrul căruia am primit cravata de pionier. Fotografia din clasa I reprezintă ipostaza clasică în care erai fotografiat împreună cu colegul de bancă. Fotografia din clasa a IV-a este poza de final de an, fiind anul revoluției - 1989. [1]
57. Elevi în salopete, de la Liceul Industrial „Andrei Mureșanu” Dej, aflați la practica școlară. [1]
58. E vorba de o străbunică foarte activă din perioada anilor 80, Vasilisa Botnariuc care lucra ca tehnician agricol la fabrica din zonă, făcea parte din corul Casei de cultură; avea grijă de cei doi copii pe care ii creștea singură, și când mai avea timp liber îl umplea cosând globene, croșetând și împletind, meșteșug ce l-a preluat de la tatăl său Nani – toate produsele erau destinate familiei și înfrumusețării casei. Aceste meșteșuguri au fost transmise mai departe fiicelor, nepoatelor și strănepoatelor. [1]
59. Domnul Flueraș a lucrat ca informatician la Fabrica de porțelan IRIS din Cluj-Napoca și a fost contemporan cu evenimentele petrecute în anul 1989. În zilele de 21-22 decembrie 1989 a evitat centrul orașului, unde erau manifestații, mai ales că a aflat de un fost coleg de facultate, Horea P., care a fost ucis. [1]
60. Documentul prezintă numărul personalului Bibliotecii Județene Cluj și retribuirea acestuia în anul 1983. [1]
61. Documentele acoperă perioada anilor 1986-1989, perioadă în care am fost elevă în clasele primare ale Școlii Generale nr. 6 din cartierul Mănăștur al orașului Cluj-Napoca. Am păstrat manuale din clasa a III-a și a IV-a, desene și diplome ce se acordau la finalul anului școlar în funcție de rezultatele obținute la învățătură. [1]
62. Doamna Panea a lucrat ca bibliotecară la Combinatul Clujana din Cluj-Napoca și era membră de partid. Datoria ei era să împartă ziare, reviste și cărți agreate de regim. Zilele de 21-22 decembrie 1989 le-a petrecut într-o teamă profundă. Majoritatea muncitorilor de la combinat au plecat spre centru pentru protest, dar doamna Panea s-a întors la domiciliu, evitând centrul orașului, deoarece știa de la soț că în centru se trage. [1]
63. Doamna Marian își aduce aminte de fotografia făcută în clasa I ca fiind ipostaza clasică de fotografiere a elevilor în această clasă: cu Abecedarul în fată, deschis la prima pagină, mâinile așezate una pese alta, cu cordeluța albă pe cap, guler alb detașabil, și uniformă, aceasta fiind obligatorie. Doamna Marian își amintește despre plusurile sistemului de învățământ de atunci: regulile impuse ce trebuiau respectate de toți. Copii erau îmbrăcați la fel, aveau aceleași rechizite, nu erau diferențe prea mari; orele începeau cu 10 minute de încălzire fizică. Ca și minus – nu i-a plăcut că trebuia să manifeste dragoste față de conducătorul țării. [1]
64. Doamna Marian își aduce aminte de acele vremuri, părinții săi dețineau carnete de membru de partid astfel ei puteau beneficia de anumite privilegii: împrumuturi pentru plata locuinței, împrumuturi la CAR, puteau promova în funcție, se primea locuințe de serviciu, bilete la mare prin Sindicat. Când terminau școala aveai loc asigurat, se prime bilete la mare. [1]
65. Diplomă pentru Premiul I la un concurs interjudețean de electronică din anul 1985, a pionierului de atunci Dudescu Mircea. Concursul a fost organizat de Consiliul Municipal Turda al Organizației Pionierilor. [1]
66. Dantele realizate manual cu croșeta. Cele mai populare erau macrameurile. Era o modalitate de petrecere a timpului liber de către femei. Cu acestea se decorau interioarele locuințelor. [1]
67. Cărți cuprinzând texte pentru pionieri [1]
68. Cărți cu conținut patriotic (poezie și proză) din anii 80 [1]
69. Cărți ale unui joc, de genul „cine știe câștigă”. Cărțile cuprind imagini de păsări. Pe verso apare denumirea, continentul, habitatul, descriere și câteva caracteristici. [1]
70. Cutie de „bomboane superioare” de ciocolată, marca Kandia, confecționată din tablă, cu greutatea de 200 grame și prețul de 5,60 lei. [1]
71. Culegere de probleme de geometrie pentru clasele VI-VIII, din anul 1982, apărută la Editura Didactică și Pedagogică, și un număr la revistei „Gazeta matematică” (anul XCV, nr. 6-7/1990), publicație lunară pentru tineret, editată de Societatea de Științe Matematice din România. [1]
72. Clasor conținând colecții tematice de timbre emise de Poșta Română și serviciile poștale ale altor state comuniste. [1]
73. Cartea tinerelor gospondine (1988) și Almanahul „Domus” al Revistei „Steaua” (1984). [1]
74. Carnet de student emis de Ministerul Educației și Învățământului al Republicii Socialiste România. [1]
75. Carnet de membru de partid eliberat de Comitetul Municipal Alba-Iulia, în 1982. Acesta cuprinde cotizațiile plătite în intervalul 1982-1985, în cuantum de 21 lei, respectiv 24 de lei din 1984. [1]
76. Carnet de membru al Uniunii Tineretului Comunist. Conține stema UTC și lozinca: „Proletari din toate țările, uniți-vă”. În perioada 1983 - 1988 cotizația era de o,50 lei. [1]
77. Carnet de membru al Uniunii Generale a Sindicatelor din România. [1]
78. Carnet de membru PCR. Conține stema PCR, lozinca: „Proletari din toate țările, uniți-vă!” și anul tipăririi: 1980. [1]
79. Broșură cuprinzând reglementări privind manipularea instalțiilor și măsuri de siguranță în cazuri de deranjamente, emisă de Regionala CF Cluj, Divizia Instalații. [1]
80. Broșură cu instrucțiuni de întreținere și exploatare a dispozitivului de dezlipit anvelope 7823-4027.OM. [1]
81. Bombonieră din sticlă care putea fi folosită pentru depozitat bijuterii în perioada comunistă [1]
82. Beretă, parte a uniformei de pionier, cu insignă reprezentând stema Republicii Socialiste România. [1]
83. Bancnotă de 100 lei din anii 80 [1]
84. Bancnote de 100 lei, 10 lei și monede de 5 lei care au circulat în perioada comunistă. Bancnota de 100 de lei avea imprimată pe faţă imaginea revoluţionarului Nicolae Bălcescu, iar pe verso, Ateneul Român. Bancnota de 10 lei avea imprimată pe faţă stema Republicii Socialiste România, iar pe verso, nişte combine care recoltau grâu. Moneda de 5 lei avea imprimate simboluri industriale. [1]
85. Ambalaje de filme negative pancromatice (cutii carton și plastic), marca Azopan, PS-18 și PS-81, de film alb-negru, 36 exp., producție autohtonă: Azomureș, Tîrgu-Mureș. [1]
86. Almanahul Auto (1990), editat de redacția Revistei „Autoturism” și Almanahul „Știință și Tehnică”, realizat de Revista „Știință și tehnică”, editată de CC al UTC. [1]
87. Adresă de la Inspectoratul Județean Cluj, Miliția Județeană, Serviciul Cercetări Penale, din 17.11.1989, către Facultatea de Filologie Cluj-Napoca, în care se solicită o caracterizare pentru o studentă din anul I, din grupa română-franceză, care era cercetată pentru comiterea infracțiunii de tentativă de trecere frauduloasă a frontierei. În adresă se mai solicită punerea în discuție, în fața colegilor de grupă, a persoanei și a colegei care ajutat-o. Articolul 245 din Codul penal al R.S.R. preciza „Intrarea sau ieșirea din țară prin trecerea frauduloasă a frontierei se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Tentativa la ieșire frauduloasă din țară se pedepsește. Se consideră tentativă și procurarea de mijloace ori instrumente sau luarea de măsuri, dacă rezultă în mod neîndoios că făptuitorul urmărește să treacă în mod fraudulos frontiera”. (Codul penal și Codul de procedură penală 1983) [1]
88. 3 bancnote de 100 lei, 50 lei și 10 lei Bancnota de 100 de lei avea imprimată pe faţă imaginea revoluţionarului Nicolae Bălcescu, iar pe verso, Ateneul Român. Bancnota de 50 de lei avea imprimată pe faţă imaginea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, iar pe verso, Palatul Culturii din Iaşi. Bancnota de 10 lei avea imprimată pe faţă stema Republicii Socialiste România, iar pe verso, nişte combine care recoltau grâu. [1]
89. *felicitare primită de la rude *poezie dactilografiată de mamă într-o perioadă în care mașina de scris era culmea tehnologiei și oferită fiicei drept cadou de Crăciun *fotografie realizată în Orășelul Copiilor din Piața Abator [1]
90. *felicitare de 8 martie, cu flori presate *carte de „Amintiri” dăruită de tată mamei în 8 martie 1988 *broșă *cercei cumpărați dintr-o vacanță pe litoralul românesc de pe piața neagră, cadou pentru sora mamei [1]

No data to display

Ranking by number of viewed objects

Attribute: Laikotarpis (laiko aprėptis) Aprašymas Sukūrimo/leidimo ar publikavimo vieta

Number in brackets is a sum of all reads of objects which metadata description contains given attribute value.

1. 1980[19800101~19801231] [3950]
2. 1989[19890101~19891231] [2585]
3. 1985[19850101~19851231] [1447]
4. 1982[19820101~19821231] [1137]
5. 1983[19830101~19831231] [1016]
6. 1988[19880101~19881231] [947]
7. 1990[19900101~19901231] [815]
8. 1987[19870101~19871231] [628]
9. 1989-01-01[19890101~19890101] [613]
10. 1984[19840101~19841231] [454]
11. 1986[19860101~19861231] [452]
12. 1989-07[19890701~19890731] [317]
13. 1989-06-21 - 1989-06-27[19890621~19890627] [317]
14. 1989-06-07[19890607~19890607] [317]
15. 1989-06-02[19890602~19890602] [317]
16. 1989-05-10 - 1989-06-03[19890510~19890603] [317]
17. 1989-05-09 - 1989-05-12[19890509~19890512] [317]
18. 1989-05-07[19890507~19890507] [317]
19. 1989-05-07 - 1989-05-23[19890507~19890523] [317]
20. 1989-05-07 - 1989-05-19[19890507~19890519] [317]
21. 1989-05-07 - 1989-05-11[19890507~19890511] [317]
22. 1989-05-07 - 1989-05-10[19890507~19890510] [317]
23. 1989-05-07 - 1989-05-08[19890507~19890508] [317]
24. 1989-05-06[19890506~19890506] [317]
25. 1989-05-06 - 1989-05-17[19890506~19890517] [317]
26. 1989-05-06 - 1989-05-12[19890506~19890512] [317]
27. 1989-05-05 - 1989-05-16[19890505~19890516] [317]
28. 1989-04-25 - 1989-05-18[19890425~19890518] [317]
29. 1989-03-29 - 1989-04-18[19890329~19890418] [317]
30. 1989-03-21 - 1989-04-05[19890321~19890405] [317]
31. 1989-03-17[19890317~19890317] [317]
32. 1989-03-16 - 1989-05-07[19890316~19890507] [317]
33. 1989-03-09 - 1989-04-24[19890309~19890424] [317]
34. 1989-03-09 - 1989-03-18[19890309~19890318] [317]
35. 1989-03-07 - 1989-03-10[19890307~19890310] [317]
36. 1989-03-02 - 1989-03-30[19890302~19890330] [317]
37. 1989-02-16 - 1989-03-29[19890216~19890329] [317]
38. 1989-02-15 - 1989-11-23[19890215~19891123] [317]
39. 1989-01-31 - 1989-03-16[19890131~19890316] [317]
40. 1976-06-29[19760629~19760629] [317]
41. 1976-06-24 - 1989-05-06[19760624~19890506] [317]
42. 1976-06-17 - 1976-06-29[19760617~19760629] [317]
43. 1975-06-02 - 1976-06-29[19750602~19760629] [317]
44. 1971-01-01 - 1989-01-01[19710101~19890101] [317]
45. 1981[19810101~19811231] [313]
46. 1980-12-11[19801211~19801211] [277]
47. 1989-11-17[19891117~19891117] [185]
48. 1979[19790101~19791231] [152]
49. 1982-6-13[19820613~19820613] [145]
50. 1989-4-6[19890406~19890406] [141]
51. 1989-12-04[19891204~19891204] [108]
52. 1989-12-01 - 1989-12-15[19891201~19891215] [108]
53. 1989-11-24[19891124~19891124] [108]
54. 1989-11-15[19891115~19891115] [108]
55. 1989-10-09[19891009~19891009] [94]
56. 1982-04-29 - 1982-07-28[19820429~19820728] [93]
57. 1982-04-28 - 1982-07-27[19820428~19820727] [93]
58. 1982-02-12[19820212~19820212] [93]
59. 1985-05-21[19850521~19850521] [84]
60. 1985-02-13 - 1985-05-21[19850213~19850521] [84]
61. 1985-02-13 - 1985-02-19[19850213~19850219] [84]
62. 1989-12-21[19891221~19891221] [79]
63. 1988-8[19880801~19880831] [68]
64. 1983-3-29[19830329~19830329] [68]
65. 1993[19930101~19931231] [66]
66. 1982-04[19820401~19820430] [63]
67. 1981-11-24[19811124~19811124] [62]
68. 1989-11-6[19891106~19891106] [57]
69. 1989-11-12[19891112~19891112] [57]
70. 1981-10-28[19811028~19811028] [55]
71. 1980-03-23[19800323~19800323] [53]
72. 1976[19760101~19761231] [53]
73. 1950[19500101~19501231] [53]
74. 1981-03-26[19810326~19810326] [50]
75. 1989-12-22[19891222~19891222] [47]
76. 1981-12-13[19811213~19811213] [43]
77. 1983-4[19830401~19830430] [41]
78. 1988-8-20[19880820~19880820] [40]
79. 1980-06-07[19800607~19800607] [37]
80. 1990-5-25[19900525~19900525] [36]
81. 1991-10-08[19911008~19911008] [34]
82. 1987-7[19870701~19870731] [32]
83. 1987-9-15[19870915~19870915] [31]
84. 1970[19700101~19701231] [26]

Number in brackets is a sum of all reads of objects which metadata description contains given attribute value.

1. Înainte de anul 1989, se făceau foarte puține fotografii împreună cu colegii de clasă. De regulă eram fotografiați doar la finalul claselor primare, gimnaziale sau liceale. [852]
2. 3 bancnote de 100 lei, 50 lei și 10 lei Bancnota de 100 de lei avea imprimată pe faţă imaginea revoluţionarului Nicolae Bălcescu, iar pe verso, Ateneul Român. Bancnota de 50 de lei avea imprimată pe faţă imaginea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, iar pe verso, Palatul Culturii din Iaşi. Bancnota de 10 lei avea imprimată pe faţă stema Republicii Socialiste România, iar pe verso, nişte combine care recoltau grâu. [820]
3. Carnet de membru de partid eliberat de Comitetul Municipal Alba-Iulia, în 1982. Acesta cuprinde cotizațiile plătite în intervalul 1982-1985, în cuantum de 21 lei, respectiv 24 de lei din 1984. [601]
4. În cele două fotografii se poate observa ținuta militară a tinerilor de 19-20 de ani, care au fost înrolați în armată la grănicerii de munte în garnizoana Vatra Dornei. Fotografi din localitatea Vatra Dornei veneau în garnizoană să-i fotografieze pe militari, ca amintire familiei. [449]
5. Bancnote de 100 lei, 10 lei și monede de 5 lei care au circulat în perioada comunistă. Bancnota de 100 de lei avea imprimată pe faţă imaginea revoluţionarului Nicolae Bălcescu, iar pe verso, Ateneul Român. Bancnota de 10 lei avea imprimată pe faţă stema Republicii Socialiste România, iar pe verso, nişte combine care recoltau grâu. Moneda de 5 lei avea imprimate simboluri industriale. [348]
6. Doamna Marian își aduce aminte de acele vremuri, părinții săi dețineau carnete de membru de partid astfel ei puteau beneficia de anumite privilegii: împrumuturi pentru plata locuinței, împrumuturi la CAR, puteau promova în funcție, se primea locuințe de serviciu, bilete la mare prin Sindicat. Când terminau școala aveai loc asigurat, se prime bilete la mare. [294]
7. Număr din Revista „Cutezătorii”, revistă săptămânală editată de Consiliul Național al Organizației Pionierilor, 12 pagini, 1 leu. [277]
8. Nepoata Georgiana își aduce aminte de istoria peștelui de sticlă colorată, moștenit de la bunica ei. Aceasta l-a primit cadou de la fratele dânsei de la Baia Mare, ea locuind la țară, la Fundătura, județul Cluj. Peștele era un obiect decorativ, existent în mai toate locuințele, un must have al vremii, fiind râvnit de toate gospodinele, acest obiect procurându-se greu. El era expus în camera destinată musafirilor, pe televizor, așezat pe un mileu, sau în vitrină. [268]
9. Era o mândrie să porți costumul de șoim al patriei și apoi să fii făcută pionier în clasa a II-a reprezenta un adevărat eveniment. Împreună cu clasa am plecat la Oarba de Mureș unde am depus jurământul de pionier la Monumentul Eroilor, fiind un moment festiv și foarte solemn în cadrul căruia am primit cravata de pionier. Fotografia din clasa I reprezintă ipostaza clasică în care erai fotografiat împreună cu colegul de bancă. Fotografia din clasa a IV-a este poza de final de an, fiind anul revoluției - 1989. [252]
10. Eram încurajați de mici să economisim bani, așa că banii primiți de la bunici în vacanța de vară pentru ajutorul dat la diferite treburi și economisiți (nu era deloc ușor acest lucru pentru că erau destule tentații pentru copii și atunci) îi depuneam la CEC odată cu începerea școlii. Așa că la vârsta de 10 ani aveam economisiți 200 de lei. Era ceva să ai un carnet de CEC pe numele tău la acea vreme. [245]
11. Tăierea porcului înaintea Crăciunului reprezenta un moment mult așteptat și pregătit. Mergeam cu părinții și surorile la țară, la bunici unde urma să aibă loc evenimentul. Ne trezeam de dimineață, căci era mult de lucru, totul se făcea manual, cu paie. Prima dată ieșeau bărbații pentru înjunghierea porcului, etapă de la care copii erau feriți. Apoi se trecea la pârlirea porcului cu paie, îl ajutam și noi pe tatăl nostru, era distractiv. După această fază pentru ca șoricul să fie alb, moale și bun se freca porcul cu spuza formată din funinginea de pe jos din paiele arse cu apă, îl acoperea din nou cu paie și apoi punea pe el o pătură și începea distracția, aveam voie, noi copiii, să călărim porcul. Tot pentru distracție, tatăl nostru ne mâzgălea și pe noi pe nas cu funingine. Apoi porcul era spălat și curățat și puteam începe să mâncăm șorici, din urechea porcului și coada acestuia care era coaptă și era bucuria copiilor, de abia așteptam. Munca continua în bucătărie, unde se făceau cârnații, caltaboșii, toba și evident friptura, și anume pomana porcului, la care era poftită toată lumea care a muncit și a ajutat. Pare destul de ciudat în zilele noastre, un moment așa de tragic pentru purcel era un moment de bucurie pentru noi copiii. [200]
12. Libretul de economii a fost eliberat la data de 15 martie 1990, mulți români păstrându-și banii la CEC și după căderea regimului comunist. Libretul are 8 file și cuprinde unitatea emitentă, numele persoanei, locul și data nașterii, localitatea de domiciliu, semnătura de emitere, sumele depuse și restituite, clauzele de împuternicire și unele lămuriri pentru depunători. [196]
13. Stilou chinezesc anii '80. [191]
14. Adresă de la Inspectoratul Județean Cluj, Miliția Județeană, Serviciul Cercetări Penale, din 17.11.1989, către Facultatea de Filologie Cluj-Napoca, în care se solicită o caracterizare pentru o studentă din anul I, din grupa română-franceză, care era cercetată pentru comiterea infracțiunii de tentativă de trecere frauduloasă a frontierei. În adresă se mai solicită punerea în discuție, în fața colegilor de grupă, a persoanei și a colegei care ajutat-o. Articolul 245 din Codul penal al R.S.R. preciza „Intrarea sau ieșirea din țară prin trecerea frauduloasă a frontierei se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Tentativa la ieșire frauduloasă din țară se pedepsește. Se consideră tentativă și procurarea de mijloace ori instrumente sau luarea de măsuri, dacă rezultă în mod neîndoios că făptuitorul urmărește să treacă în mod fraudulos frontiera”. (Codul penal și Codul de procedură penală 1983) [185]
15. Vederi de pe litoralul românesc din perioada 1980-1988. [167]
16. Ordin de serviciu pentru studente, militar cu termen redus. [163]
17. Fila 13 iunie 1982 – Ziua Miliției (singura informație care atestă sărbătorirea Zilei Miliției în 13 iunie față de alte date stabilite). Pe verso, articolele „Munca noastră – muncă pentru țară, pentru noi înșine” și „Munca reflectată în proverbele lumii”. [145]
18. În anul 1985 eram la grădinița Fabricii de Tricotaje și Confecții „Someșul”, perioadă din care am păstrat cravata de la costumul de șoim al patriei și două fotografii de la serbarea de sfârșit de an, desfășurată în clubul „Someșul”. [144]
19. Carnet de membru PCR. Conține stema PCR, lozinca: „Proletari din toate țările, uniți-vă!” și anul tipăririi: 1980. [141]
20. Culegere de probleme de geometrie pentru clasele VI-VIII, din anul 1982, apărută la Editura Didactică și Pedagogică, și un număr la revistei „Gazeta matematică” (anul XCV, nr. 6-7/1990), publicație lunară pentru tineret, editată de Societatea de Științe Matematice din România. [125]
21. Militar în termen redus, infanterie-intendență, în ținută de vară și de iarnă. [118]
22. Broșură cuprinzând reglementări privind manipularea instalțiilor și măsuri de siguranță în cazuri de deranjamente, emisă de Regionala CF Cluj, Divizia Instalații. [118]
23. Almanahul Auto (1990), editat de redacția Revistei „Autoturism” și Almanahul „Știință și Tehnică”, realizat de Revista „Știință și tehnică”, editată de CC al UTC. [115]
24. Ziarul conține un articol intitulat "El și ei în gramatica muncii" ce descrie pregătirea și pasiunea pusă în muncă de maistrul Ioan Dudescu de la Combinatul de Celuloză și hârtie Dej. [113]
25. Vederi primite de la prieteni, în anul 1987, acestea fiind trimise de la Târgu Mureș și de pe litoralul românesc din stațiunile Costinești și Eforie Nord. [108]
26. Cărți cuprinzând texte pentru pionieri [98]
27. La absolvirea liceului fiecare clasă își făcea un „sonet” care cuprindea un moto, lista elevilor și a profesorilor clasei, o fotografie și loc pentru dedicație. Sonetul era dăruit familiei și prietenilor la finalul clasei a XII-a, înainte de festivitatea de absolvire și de susținerea examenului de bacalaureat. [92]
28. Insignă „Pionier de frunte” acordată pentru merite deosebite la învățătură. [90]
29. Fotografie din perioada comunistă cu hanul Colina din cartierul Mănăștur al orașului Cluj-Napoca, la capătul liniei de autobuze. [88]
30. *felicitare de 8 martie, cu flori presate *carte de „Amintiri” dăruită de tată mamei în 8 martie 1988 *broșă *cercei cumpărați dintr-o vacanță pe litoralul românesc de pe piața neagră, cadou pentru sora mamei [86]
31. Fotografii realizate în anii 1982 și 1985 *Ramona la joacă pe dealul hanului Colina în vara anului 1982, la vârsta de 2 ani și jumătate. *Cu ocazia zilei de naștere, cu buchetul primit la împlinirea vârstei de 6 ani. [85]
32. Toate cărțile editate sau reeditate aveau pe primele pagini cuvinte de laudă și preamărire a conducătorului Nicolae Ceaușescu, în scop propagandistic. Spre exemplu Noul Testament reeditat la Alba Iulia în 1988 în partea de început - Cuvânt înainte - conține următorul fragment: “Mai întâi ne îndreptăm gândul și inima, cu cea mai aleasă prețuire și recunoștință, către înțeleptul nostru conducător, primul bărbat al țării, ocrotitor al științei și culturii românești, luptător neobosit pentru bunăstarea poporului nostru și pentru cauza păcii în lume, Excelența Sa Domnul Nicolae Ceaușescu, Președintele Republicii Socialiste România. ” [83]
33. Documentele acoperă perioada anilor 1986-1989, perioadă în care am fost elevă în clasele primare ale Școlii Generale nr. 6 din cartierul Mănăștur al orașului Cluj-Napoca. Am păstrat manuale din clasa a III-a și a IV-a, desene și diplome ce se acordau la finalul anului școlar în funcție de rezultatele obținute la învățătură. [83]
34. Montaj literar din decembrie 1984 intitulat REPUBLICII DIN LAUDE CUNUNĂ dedicat celei de-a 37-a aniversări a proclamării Republicii, împreună cu invitația din partea Bibliotecii Județene Cluj către 78 de biblioteci comunale de participare la acesta. [81]
35. *felicitare primită de la rude *poezie dactilografiată de mamă într-o perioadă în care mașina de scris era culmea tehnologiei și oferită fiicei drept cadou de Crăciun *fotografie realizată în Orășelul Copiilor din Piața Abator [81]
36. Povestea se referă la două fotografii care surprind ipostaze diferite din sistemul de educație preșcolar existent la începutul anilor 1980. În prima fotografie e surprinsă d-na Panea împreună cu fiul ei îmbrăcat în uniformă de șoim al patriei. Poza e făcută cu ocazia împlinirii vârstei de 3 ani, sărbătorită la grădiniță cu tort și suc. A doua fotografie a fost făcută tot la grădiniță și surprinde o scurtă scenetă organizată cu ocazia serbării de sfârșit de an, în care toți copiii sunt costumați în greierași. [80]
37. Fotografie cuprinzând colecția ABC de carte pentru copii, cărți cu conținut patriotic dedicate PCR și tovarășului Nicolae Ceaușescu [73]
38. În timpul vacanțelor de vară, elevii beneficiau de factorii de cură heliomarină ai litoralului Mării Negre, la Complexul de odihnă pentru copii al Uniunii Generale a Sindicatelor din România de la Năvodari. [71]
39. Diplomă pentru Premiul I la un concurs interjudețean de electronică din anul 1985, a pionierului de atunci Dudescu Mircea. Concursul a fost organizat de Consiliul Municipal Turda al Organizației Pionierilor. [71]
40. Cărți ale unui joc, de genul „cine știe câștigă”. Cărțile cuprind imagini de păsări. Pe verso apare denumirea, continentul, habitatul, descriere și câteva caracteristici. [69]
41. Numere ale Almanahului „Anticipația”, realizat de Revista Știință și Tehnică, editată de CC al UTC. [68]
42. Carnet de membru al Uniunii Tineretului Comunist. Conține stema UTC și lozinca: „Proletari din toate țările, uniți-vă”. În perioada 1983 - 1988 cotizația era de o,50 lei. [68]
43. Una dintre modalitățile de petrecere ale timpului liber în anii 80 era ascultarea muzicii la pick-up cu ajutorul discurilor de vinil. Pentru informare erau ascultate posturile de radio Europa Liberă, BBC, Vocea Americii și se mergea la diferite spectacole folclorice. [67]
44. Riglă de calcul, producție autohtonă, Tehnolemn Timișoara. Aceasta era folosită pentru a face diverse calcule, fiind predecesoarea calculatorului de birou. Rigla se păstra într-o husă din material sintetic și era obligatorie pentru studenții Institutului Politehnic. [67]
45. Ziarele „Fapta transilvană” (1990) și „România liberă” (1993) provin din colecția Asociației pentru Adevărul Revoluției Cluj, care mai deține cărți, ziare, fotografii din zilele Revoluției și ale eroilor martiri, precum și obiecte ale acestora. [66]
46. Invitație din partea Academiei R. S. România primită de Biblioteca Județeană Cluj de participare la o sesiune de comunicări dedicate celei de-a 40-a Aniversări a Eliberării Patriei și a celui de-al XIII-lea Congres al PCR. [66]
47. Ambalaje de filme negative pancromatice (cutii carton și plastic), marca Azopan, PS-18 și PS-81, de film alb-negru, 36 exp., producție autohtonă: Azomureș, Tîrgu-Mureș. [65]
48. Domnul Flueraș a lucrat ca informatician la Fabrica de porțelan IRIS din Cluj-Napoca și a fost contemporan cu evenimentele petrecute în anul 1989. În zilele de 21-22 decembrie 1989 a evitat centrul orașului, unde erau manifestații, mai ales că a aflat de un fost coleg de facultate, Horea P., care a fost ucis. [64]
49. Broșură cu instrucțiuni de întreținere și exploatare a dispozitivului de dezlipit anvelope 7823-4027.OM. [64]
50. La finalul fiecărui an școlar învățătoarele se întreceau în a organiza serbări tematice cât mai inedite, cu costumații diferite (de flori, doctori, etc. ). Fiecare copil avea de spus o poezie, de cântat diverse cântece. Aceste serbări presupuneau efort, pregătiri și repetiții asidue, dar la final toată lumea era mulțumită. [63]
51. Invitație la Evidența Populației pentru preschimbare buletin, emisă de Miliția municipiului Sibiu în anul 1979. Pe verso apare un tipizat-ștampilă. [62]
52. Bombonieră din sticlă care putea fi folosită pentru depozitat bijuterii în perioada comunistă [59]
53. Program al manifestărilor ”Zilele culturii clujene”, ediția a XI-a, dedicată Congresului al XIV-lea al Partidului Comunist Român. [57]
54. Evenimentele premergătoare revoluției și cele din decembrie 1989 în țară și la Cluj, ca martor ocular și peste timp. [57]
55. Beretă, parte a uniformei de pionier, cu insignă reprezentând stema Republicii Socialiste România. [55]
56. Permis de intrare la Biblioteca Centrală Universitară, aparținând studentului Ioan Culda. Documentul cuprinde vizele anuale și regulile de conduită în incinta bibliotecii. [53]
57. Mărturii despre regimul comunist, perioada comunistă, amintiri din Clujul anilor `80 ale profesorului Vladimir Bogosavliev. [53]
58. Cartea tinerelor gospondine (1988) și Almanahul „Domus” al Revistei „Steaua” (1984). [53]
59. Însemne care făceau parte din uniforma de pionier: tresă, șnururi (rosu - pentru comandant de grupă, galben - pentru comandant de detașament). [52]
60. Liceeni de la Liceul Industrial Andrei Mureșanu, Dej, în practica agricolă la culesul porumbului. [50]
61. Participarea lui Aurel Coltor, președintele Asociației pentru Adevărul Revoluției Cluj, la evenimentele din 21-22 decembrie 1989. [47]
62. Cărți cu conținut patriotic (poezie și proză) din anii 80 [46]
63. Doamna Marian își aduce aminte de fotografia făcută în clasa I ca fiind ipostaza clasică de fotografiere a elevilor în această clasă: cu Abecedarul în fată, deschis la prima pagină, mâinile așezate una pese alta, cu cordeluța albă pe cap, guler alb detașabil, și uniformă, aceasta fiind obligatorie. Doamna Marian își amintește despre plusurile sistemului de învățământ de atunci: regulile impuse ce trebuiau respectate de toți. Copii erau îmbrăcați la fel, aveau aceleași rechizite, nu erau diferențe prea mari; orele începeau cu 10 minute de încălzire fizică. Ca și minus – nu i-a plăcut că trebuia să manifeste dragoste față de conducătorul țării. [45]
64. Documentul prezintă numărul personalului Bibliotecii Județene Cluj și retribuirea acestuia în anul 1983. [41]
65. Riglă de calcul utilizată în anii 80 de studenții Facultății de Construcții [40]
66. Jegyzőkönyv a Nyugati kirándulás után elvett emigráns kiadványokról. [40]
67. Mărturii despre înființarea asociației, scop, membri, etc. [36]
68. Pliantul se distribuia în cadrul școlilor de șoferi. Conține schița poligonului și o informație privind introducerea obligativității purtării centurii de siguranță la nivel mondial. Datare aproximativă: 1984-1989. [35]
69. Dantele realizate manual cu croșeta. Cele mai populare erau macrameurile. Era o modalitate de petrecere a timpului liber de către femei. Cu acestea se decorau interioarele locuințelor. [35]
70. Bancnotă de 100 lei din anii 80 [35]
71. Volum de versuri ale pionierilor intitulat „Partidul, Ceaușescu, România”, publicat în anul 1982. Cartea este ilustrată cu desene ale pionierilor. [34]
72. Studenți aflați în excursie la munte, îmbrăcați cu haină de blană ”Alain Delon” și pantaloni trapez, moda începutului deceniului 9. [34]
73. E vorba de o străbunică foarte activă din perioada anilor 80, Vasilisa Botnariuc care lucra ca tehnician agricol la fabrica din zonă, făcea parte din corul Casei de cultură; avea grijă de cei doi copii pe care ii creștea singură, și când mai avea timp liber îl umplea cosând globene, croșetând și împletind, meșteșug ce l-a preluat de la tatăl său Nani – toate produsele erau destinate familiei și înfrumusețării casei. Aceste meșteșuguri au fost transmise mai departe fiicelor, nepoatelor și strănepoatelor. [34]
74. Legitimație pentru concursul de admitere la IPCN (Institutul Politehnic Cluj-Napoca), Facultatea de Mecanică. [32]
75. Doamna Panea a lucrat ca bibliotecară la Combinatul Clujana din Cluj-Napoca și era membră de partid. Datoria ei era să împartă ziare, reviste și cărți agreate de regim. Zilele de 21-22 decembrie 1989 le-a petrecut într-o teamă profundă. Majoritatea muncitorilor de la combinat au plecat spre centru pentru protest, dar doamna Panea s-a întors la domiciliu, evitând centrul orașului, deoarece știa de la soț că în centru se trage. [32]
76. Clasor conținând colecții tematice de timbre emise de Poșta Română și serviciile poștale ale altor state comuniste. [31]
77. Carnet de student emis de Ministerul Educației și Învățământului al Republicii Socialiste România. [31]
78. Elevi în salopete, de la Liceul Industrial „Andrei Mureșanu” Dej, aflați la practica școlară. [29]
79. Cutie de „bomboane superioare” de ciocolată, marca Kandia, confecționată din tablă, cu greutatea de 200 grame și prețul de 5,60 lei. [26]
80. Păpușă de producție autohtonă, produsă la Fabrica de jucării Arădeanca. [25]
81. Șubler. Primit cadou din partea școlii, la absolvirea clasei a XII-a la Liceul Industrial nr. 2 Cluj. În anul 1982 Liceul „George Coșbuc” s-a transformat în Liceul Industrial nr.2. [24]
82. Semn de carte realizat manual, pe etamină, cu cruciulițe și motiv popular. Acesta a fost realizat în cadrul orelor de lucru manual din Liceul „George Coșbuc”. [24]
83. Stilouri de producție chinezească, cu pompă, care se foloseau cu cerneală, aspirată din călimară. Erau răspândite și foarte folosite în anii '80 în România. [22]
84. Păpușă de producție autohtonă, fabricată de Arădeanca. [22]
85. Insignă ce se acorda câștigătorilor concursului pentru tineret „Iubiți cartea!”. Câștigătorii primeau și brevetul de purtător al acestei insigne. [21]
86. Fotografie realizată în fața grupului statuat Matia Corvin. [21]
87. Pămătuf cu mâner de sidef și lame de bărbierit marca Sputnik (producție URSS) și Heba. [19]
88. Carnet de membru al Uniunii Generale a Sindicatelor din România. [19]
89. Ramă handmade realizată dintr-o cutie de cremă Nivea. [18]
90. Număr matricol - Liceul Industrial „Andrei Mureșanu” Dej [17]

No data to display

Ranking by total number of objects

Attribute: Laikotarpis (laiko aprėptis) Aprašymas Sukūrimo/leidimo ar publikavimo vieta

Number in brackets is a number of all objects which metadata description contains given attribute value.

1. 1989-8-23[19890823~19890823] [165]
2. 1989-01-01[19890101~19890101] [3]
3. 1985-7-29[19850729~19850729] [2]
4. 1991-8-23[19910823~19910823] [1]
5. 1991-10-08[19911008~19911008] [1]
6. 1990-8-23[19900823~19900823] [1]
7. 1990-8-10[19900810~19900810] [1]
8. 1990-5-5[19900505~19900505] [1]
9. 1989[19890101~19891231] [1]
10. 1989-7-25[19890725~19890725] [1]
11. 1989-12-18[19891218~19891218] [1]
12. 1989-12-04[19891204~19891204] [1]
13. 1989-12-01 - 1989-12-15[19891201~19891215] [1]
14. 1989-11-24[19891124~19891124] [1]
15. 1989-11-15[19891115~19891115] [1]
16. 1989-10-09[19891009~19891009] [1]
17. 1989-07[19890701~19890731] [1]
18. 1989-06-21 - 1989-06-27[19890621~19890627] [1]
19. 1989-06-07[19890607~19890607] [1]
20. 1989-06-02[19890602~19890602] [1]
21. 1989-05-10 - 1989-06-03[19890510~19890603] [1]
22. 1989-05-09 - 1989-05-12[19890509~19890512] [1]
23. 1989-05-07[19890507~19890507] [1]
24. 1989-05-07 - 1989-05-23[19890507~19890523] [1]
25. 1989-05-07 - 1989-05-19[19890507~19890519] [1]
26. 1989-05-07 - 1989-05-11[19890507~19890511] [1]
27. 1989-05-07 - 1989-05-10[19890507~19890510] [1]
28. 1989-05-07 - 1989-05-08[19890507~19890508] [1]
29. 1989-05-06[19890506~19890506] [1]
30. 1989-05-06 - 1989-05-17[19890506~19890517] [1]
31. 1989-05-06 - 1989-05-12[19890506~19890512] [1]
32. 1989-05-05 - 1989-05-16[19890505~19890516] [1]
33. 1989-04-25 - 1989-05-18[19890425~19890518] [1]
34. 1989-03-29 - 1989-04-18[19890329~19890418] [1]
35. 1989-03-21 - 1989-04-05[19890321~19890405] [1]
36. 1989-03-17[19890317~19890317] [1]
37. 1989-03-16 - 1989-05-07[19890316~19890507] [1]
38. 1989-03-09 - 1989-04-24[19890309~19890424] [1]
39. 1989-03-09 - 1989-03-18[19890309~19890318] [1]
40. 1989-03-07 - 1989-03-10[19890307~19890310] [1]
41. 1989-03-02 - 1989-03-30[19890302~19890330] [1]
42. 1989-02-16 - 1989-03-29[19890216~19890329] [1]
43. 1989-02-15 - 1989-11-23[19890215~19891123] [1]
44. 1989-01-31 - 1989-03-16[19890131~19890316] [1]
45. 1987[19870101~19871231] [1]
46. 1985[19850101~19851231] [1]
47. 1985-8-23[19850823~19850823] [1]
48. 1985-05-21[19850521~19850521] [1]
49. 1985-02-13 - 1985-05-21[19850213~19850521] [1]
50. 1985-02-13 - 1985-02-19[19850213~19850219] [1]
51. 1983-8-23[19830823~19830823] [1]
52. 1982-04[19820401~19820430] [1]
53. 1982-04-29 - 1982-07-28[19820429~19820728] [1]
54. 1982-04-28 - 1982-07-27[19820428~19820727] [1]
55. 1982-02-12[19820212~19820212] [1]
56. 1981-12-13[19811213~19811213] [1]
57. 1981-11-24[19811124~19811124] [1]
58. 1981-10-28[19811028~19811028] [1]
59. 1981-03-26[19810326~19810326] [1]
60. 1980-06-07[19800607~19800607] [1]
61. 1980-03-23[19800323~19800323] [1]
62. 1976-06-29[19760629~19760629] [1]
63. 1976-06-24 - 1989-05-06[19760624~19890506] [1]
64. 1976-06-17 - 1976-06-29[19760617~19760629] [1]
65. 1975-06-02 - 1976-06-29[19750602~19760629] [1]
66. 1971-01-01 - 1989-01-01[19710101~19890101] [1]

Number in brackets is a number of all objects which metadata description contains given attribute value.

1. Baltijas ceļa uz Rīgas-Pleskavas šosejas pie Vangažiem fotogrāfija ir Baltijas ceļa dalībnieka Bruno Vrubļevska piemiņas lieta. [10]
2. Baltijas ceļš uz Rīgas-Bauskas šosejas pie Ķekavas, kur Baltijas ceļā piedalījās Uldis Pinka ar ģimeni. [5]
3. Baltijas ceļa dalībnieka Gunta Grīnšteina diapozitīvs no Baltijas ceļa pie Kocēniem. [4]
4. Elmārs Laviņš piedalījās Baltijas ceļā, stāvot uz Rīgas-Bauskas šosejas starp Iecavu un Bausku. [3]
5. Valsts akadēmiskais koris "Latvija" Baltijas ceļā Rīgā, Kaļķu ielā 20. Šajā vietā Baltijas ceļā piedalījās Lidija Balode un Leons Balodis, kurš ir arī fotogrāfijas autors. [2]
6. Gintauts Vīksne un viņa sieva Baltijas ceļā pie Ropažiem. G. Vīksne tur rokās Latvijas karogu. [2]
7. Baltijas ceļa uz Valmieras-Rubenes ceļa fotogrāfija. Šajā vietā Baltijas ceļā piedalījās Marika Garklāva. [2]
8. Baltijas ceļa uz Rīgas-Pleskavas šosejas (tagad Vidzemes šosejas) pie Garkalnes fotogrāfija. Šajā vietā Baltijas ceļā piedalījās Ruta Zeltiņa. [2]
9. Baltijas ceļa Rīgā uz Mūkusalas ielas fotogrāfija. Šajā vietā Baltijas ceļā piedalījās Valdis Šteinbergs. [2]
10. Autovadītāja apliecības brīdinājumu talons Intai Gailei bija līdzi Baltijas ceļā, kurā viņa piedalījās kopā ar vīru Elmāru Gaili un trīs gadus veco mazmeitu Maiju Gaili. Viņi stāvēja Baltijas ceļa posmā uz Rīgas-Pleskavas šosejas, netālu no restorāna "Sēnīte". [2]
11. Žaneta Jaunzeme-Grende Baltijas ceļā piedalījās uz Rīgas-Pleskavas šosejas pie Siguldas. Viņai līdzi bija tajā pašā gadā Eiropas Latviešu dziesmu svētkos Zviedrijā uzdāvinātais Latvijas karogs. [1]
12. Īles Narkoloģiskās slimnīcas darbinieki, Īles pamatskolas darbinieki un Maiga Zariņa ar dēlu Viktoru Stefanoviču Baltijas ceļā pie Lietuvas robežas Grenctālē. [1]
13. Zinātņu akadēmijas Fizikas un neorganiskās ķīmijas institūta darbinieki un viņu ģimenes locekļi Baltijas ceļā uz Rīgas-Bauskas šosejas pie Ķekavas apļa. Starp viņiem Liene Valdmane (tur plakāta "Anulēt Hitlera-Staļina paktus!" sākumu) un viņas vecāki Rita Valdmane (tur plakātu "Brīvību") un Jānis Valdmanis (ar radioaparātu rokās blakus Lienei Valdmanei). [1]
14. Zigrīda Kaņepe un Nacionālās sieviešu līgas pārstāves pie Brīvības pieminekļa ar armijā sakropļoto un bojāgājušo latviešu puišu fotogrāfijām, protestējot pret Padomju armijas zvērībām. [1]
15. Ziedonis Bāliņš piedalījās Baltijas ceļā uz Rīgas-Pleskavas (tagad Vidzemes) šosejas pie Līgatnes. [1]
16. Vēstule par uzņemšanu Daugavpils Universitātes Filoloģijas fakultātē ir Veiko Spolīša biļete uz Baltijas ceļu. Tomēr iesaucamā apliecība atgādina, ka miermīlīgo protestu laikā sadarbība ar valsts iestādēm ir jāturpina. Uzzinot, ka ir uzņemts universitātē, un tādējādi atbrīvots no dienēšanas Padomju armijā, Veiko Spolītis devās pie savas vecmāmiņas uz Igauniju, kur piedalījās Baltijas ceļā netālu no Tallinas, Vīlandes šosejas un Tallinas apvedceļa krustojumā. [1]
17. Vitas Neimanes auseklīša nozīmīte, kas viņai bija līdzi Baltijas ceļā. Nozīmītes autors Vilis Daudziņš. Vita Neimane kopā ar radiem un kolēģiem stāvēja Baltijas ceļā Rīgas-Bauskas šosejas 17. kilometrā. [1]
18. Vilhelma Klincāna automašīnas "Volga 21" fotogrāfija, ar kuru viņš piedalījās Baltijas ceļa akcijā uz Rīgas-Bauskas šosejas posmā starp Ķekavu un Iecavu. [1]
19. Vilhelma Klincāna Vides aizsardzības kluba apliecība. Vilhelms Klincāns piedalījās Baltijas ceļā uz Rīgas-Bauskas šosejas posmā starp Ķekavu un Iecavu. [1]
20. Vilhelma Klincāna Latvijas Tautas frontes biedra karte. Vilhelms Klincāns piedalījās Baltijas ceļā uz Rīgas-Bauskas šosejas posmā starp Ķekavu un Iecavu. [1]
21. Velta Pētersone piedalījās Baltijas ceļā uz Rīgas-Pleskavas (tagad Vidzemes) šosejas pie Līgatnes. [1]
22. Veiko Spolīša 1986. gada laikraksts "Cīņa" (Nr. 58/59/60, 1986. gada 7.marts), kurā viņa tēvs ir veicis atzīmes pie 1. lappusē publicētajām PSKP Centrālās komitejas politbiroja sastāva ģīmetnēm. "PSKP politbiroja locekļi nomirstot un aizejot pensijā tuvināja mūs Baltijas ceļam". [1]
23. Valeriana Svenca radioaparāts, kas bija viņam līdzi Baltijas ceļa akcijas laikā, stāvot uz Rīgas-Bauskas šosejas pie Ķekavas. [1]
24. Valdusu un Dikausu ģimenes Baltijas ceļā pie Inčukalna, netālu no restorāna "Sēnīte". [1]
25. Uldis Pinka ar ģimeni Baltijas ceļā uz Rīgas-Bauskas šosejas pie Ķekavas. [1]
26. Trīs gadus vecā Maija Gaile Baltijas ceļā piedalījās kopā ar vecomāti Intu Gaili, vecotēvu Elmāru Gaili, un līdzi viņai bija lelle Žozefīne. Viņi stāvēja Baltijas ceļa posmā uz Rīgas-Pleskavas šosejas, netālu no restorāna "Sēnīte". Vienā no attēliem kopā ar lelli ir redzama Inta Gaile. [1]
27. Tolaik Pētera Stučkas Latvijas Valsts Universitātes (tagad - Latvijas Universitātes) Pedagoģijas fakultātes students Ainārs Indriksons kopā ar studiju biedriem piedalījās Baltijas ceļa Rīgas posmā. Sākotnēji viņi ar 11. tramvaju devās uz Brīvības un Miera ielas krustojumu, bet tā kā tur jau bija daudz cilvēku, viņi nolēma doties vairāk uz Juglas pusi, kur cilvēku ķēdē bija pārrāvumi. [1]
28. Tekla Strupka Baltijas ceļā stāvēja uz Rīgas-Pleskavas šosejas pirms Siguldas, uz kurieni viņa no Rīgas atbrauca ar motociklu ar blakusvāģi. [1]
29. Tajida Duļbinska kopā ar ģimenes locekļiem un kaimiņiem piedalījās Baltijas ceļā uz Rīgas-Bauskas šosejas pie Ķekavas. Ar viņu kopā bija Ojārs Bērziņš, Irēna Duļbinska, Iveta Lapiņa, Jūlija Lapiņa, Andris Lapiņš, Lilija un Viesturs Kajoni. Stāvot ķēdē, viņi dalījās ar atmiņām par izsūtījumu. [1]
30. Solveigas Ābolas Vidzemes ziedainā josta, kas izmantota, lai aizpildītu pārrāvumu Baltijas ceļā uz Rīgas-Pleskavas šosejas pie restorāna "Sēnīte". [1]
31. Sarmas Līnes dalībnieka kartīte no 1991. gada 23. augusta akcijas "Liesmojošais Baltijas ceļš". 1989. gada Baltijas ceļa akcijā Sarma Līne stāvēja pie Valmieras. [1]
32. Sanitas Ozoliņas ģimenes fotoaparāts "Smena 8M", kas tika izmantots dokumentējot notikumus ģimenes lokā, kā arī sabiedriskos notikumus 1989. gadā. Sanita Ozoliņa Baltijas ceļā piedalījās divu gadu vecumā kopā ar vecākiem pie Cēsīm. [1]
33. Sandra Družkova Baltijas ceļā piedalījās kopā ar savu mammu un dēlu, kuram tobrīd bija 1 gads. Viņi stāvēja uz Rīgas-Bauskas šosejas, netālu no Rīgas robežas, pirmo reizi turot rokās Latvijas Tautas frontes izsniegtos sarkanbaltsarkanos karodziņus. [1]
34. Sandra Bormane kopā ar vīru Aini Bormani un 4,5 mēnešu veco meitiņu Sabīni Bormani piedalījas Baltijas ceļa posmā starp Valmieru un Rencēniem. [1]
35. Sakta, kas Solveigai Ābolai bija līdzi Baltijas ceļā uz Rīgas-Pleskavas šosejas pie restorāna "Sēnīte". [1]
36. Rūta Driķe Baltijas ceļā piedalījās kopā ar Rīgas mēbeļu kombināta darbiniekiem, kuri organizēti brauca piedalīties Baltijas ceļā un stāvēja uz Rīgas-Bauskas šosejas starp Rīgu un Ķekavu. Uz vimpeļa redzamās nozīmītes bija piespraustas Baltijas ceļa laikā. [1]
37. Rīgas-Bauskas šoseja pie "Bērziņiem" pirms Baltijas ceļa dalībnieku mašīnas sāka sabraukt uz pasākumu. Šajā vietā Baltijas ceļā piedalījās Austris Antons, Diana Antone, Arta Antone un Andris Antons. [1]
38. Raksts laikrakstā "Padomju Jaunatne" (Nr. 143, 1989. gada 27.jūlijs) par Vides aizsardzības kluba protesta akciju Slokā par Slokas celulozes un papīra kombināta slēgšanu. Apakšējā bildē no labās puses otrajā rindā pirmais sēž Vilhelms Klincāns. [1]
39. Paštaisītais Kārļa Krūmiņa piemiņas plakāts ir Sarmītes Dambes piemiņas lieta. Kārlis Krūmiņš bija Sarmītes Dambes māsasdēls, kurš mīklainos apstākļos gāja bojā Čerepovecā (Krievija, Vologdas apgabals) dienesta laikā Padomju armijā. 1989. gada 23. augustā, kad notika Baltijas ceļš, Saulkrastu kapos notika Kārļa Krūmiņa bēres. [1]
40. PSRS tautas deputātu sēdes 1990. gada 3. aprīlī Kremlī stenogramma. 17. lpp. Džemmas Skulmes runa par Baltijas ceļu un ārkārtas stāvokļa ieviešanu. Māksliniece un sabiedriskā darbiniece Džemma Skulme Baltijas ceļā piedalījās netālu no Rīgas pie Berģiem. Kopā ar viņu bija viņas mazdēls Jānis Skulme, trimdas laikraksta "Laiks" izdevēja Ilgvara Spilnera kundze un Mākslinieku savienības atbildīgā referente Rūta Muižniece. [1]
41. Organizācijas "Daugavas vanagi" izdotās Baltijas ceļam veltītās pamarkas ir Ingas Rodes Baltijas ceļa piemiņas lieta. Pamarkas Ingai Rodei atsūtīja tautieši no Vācijas, ar kuriem viņa iepazinās stāvot Baltijas ceļā Rīgā uz Brīvības ielas, starp Lācplēša un Ģertrūdes ielām. [1]
42. Organizācijas "Daugavas vanagi" izdotā Baltijas ceļam veltītā pamarka ir Ingas Rodes Baltijas ceļa piemiņas lieta. Pamarku Ingai Rodei atsūtīja tautieši no Vācijas, ar kuriem viņa iepazinās stāvot Baltijas ceļā Rīgā uz Brīvības ielas, starp Lācplēša un Ģertrūdes ielām. [1]
43. Organizācijas "Daugavas vanagi" 1990. gadā izdotā un Baltijas ceļam veltītā pamarka ir Rutas Zeltiņas Baltijas ceļa piemiņas lieta. Ruta Zeltiņa Baltijas ceļā piedalījās uz Rīgas-Pleskavas šosejas pie Garkalnes. [1]
44. Organizācijas "Daugavas vanagi" 1990. gadā izdotā Baltijas ceļam veltītā pamarka ir Sarmas Līnes Baltijas ceļa piemiņas lieta. Sarma Līne Baltijas ceļā piedalījās pie Valmieras. [1]
45. Ogrēnieši Baltijas ceļā uz Rīgas-Pleskavas šosejas pie Līgatnes. No kreisās: Dzidra Eideka, Elvīra Eglīte, Alise Stucka, Jānis Stucka, Maruta Stucka. Kopā ar viņiem Baltijas ceļā piedalījās Roberts Eiduks, kurš ir fotogrāfijas autors. [1]
46. No kreisās puses: Baltijas miera un brīvības kruīza iniciatori Vilnis Zaļkalns (Zviedrija) un Māris Graudiņš (ASV, tagad Latvija). 1985.gada jūlijā un augustā notika Baltijas miera un brīvības kruīzs (Baltic Peace and Freedom Cruise), kurā piedalījās ap 400 dalībnieku no visas pasaules. Kruīzs notika gar okupēto Baltijas valstu krastiem un tā uzdevums bija pievērst pasaules uzmanību Baltijas valstu okupācijai, kas tika aizsākta pirms 45 gadiem. [1]
47. Māras Raikstiņas auseklīša piespraude, kas viņai bija līdzi piedaloties Baltijas ceļā. Māra Raikstiņa Baltijas ceļā stāvēja Rīgā uz Brīvības ielas, starp Elizabetes un Dzirnavu ielām. [1]
48. Māras Raikstiņas 2 kapeiku monēta, kas viņai bija līdzi piedaloties Baltijas ceļā. Māra Raikstiņa Baltijas ceļā stāvēja Rīgā uz Brīvības ielas, starp Elizabetes un Dzirnavu ielām. [1]
49. Māras Raikstiņas 1 rubļa jubilejas monēta, uz kuras attēlots Mihails Ļermontovs. Monēta Mārai Raikstiņai bija līdzi piedaloties Baltijas ceļā, kad viņa stāvēja Rīgā uz Brīvības ielas, starp Elizabetes un Dzirnavu ielām. [1]
50. Māras Raikstiņas 1 kapeikas monēta, kas viņai bija līdzi piedaloties Baltijas ceļā. Māra Raikstiņa Baltijas ceļā stāvēja Rīgā uz Brīvības ielas, starp Elizabetes un Dzirnavu ielām. [1]
51. Māra Mihejeva Baltijas ceļā piedalījās uz Rīgas-Pleskavas (tagad Vidzemes) šosejas pie Berģiem. [1]
52. Māra Goldmaņa Baltijas ceļa piemiņas lieta - organizācijas "Daugavas vanagi" izdota pamarka, kas veltīta Baltijas valstu neatkarības atjaunošanai. [1]
53. Māra Goldmaņa Baltijas ceļa piemiņas lieta - organizācijas "Daugavas vanagi" 1990. gadā izdota pamarka, kas veltīta Baltijas ceļam. [1]
54. Mākslinieces un sabiedriskās darbinieces Džemmas Skulmes piezīmju lapa ar hronoloģiskiem 1988. un 1989. gada notikumu aprakstiem. Džemma Skulme Baltijas ceļā piedalījās netālu no Rīgas pie Berģiem. Kopā ar viņu bija viņas mazdēls Jānis Skulme, trimdas laikraksta "Laiks" izdevēja Ilgvara Spilnera kundze un Mākslinieku savienības atbildīgā referente Rūta Muižniece. [1]
55. Meldra Usenko Baltijas ceļā piedalījās Rīgā pie Brīvības pieminekļa. [1]
56. Maruta Bukleviča piedalījās Baltijas ceļā, stāvot Brīvības un Matīsa ielu krustojumā Rīgā. [1]
57. Martiņš Valduss (13 gadi) un Ieva Valdusa (8 gadi) Baltijas ceļā pie Inčukalna, netālu no restorāna "Sēnīte", kur Baltijas ceļā piedalījās Valdusu un Dikausu ģimenes. [1]
58. Marga Brence (fotogrāfijā pirmā no kreisās puses) piedalījās Baltijas ceļā pie Vangažiem, "Vīgantu" mājām. [1]
59. Maiguta Bernšteina piedalījās Baltijas ceļā Rīgā, Brīvības un Tērbatas ielu krustojumā. [1]
60. Leonīds Pētersons piedalījās Baltijas ceļā uz Rīgas-Pleskavas (tagad Vidzemes) šosejas pie Līgatnes. [1]
61. Leonīda Pētersona radioaparāts "Selga", kas viņam bija līdzi piedaloties Baltijas ceļā uz Rīgas-Pleskavas (tagad Vidzemes) šosejas pie Līgatnes. [1]
62. Laumas Alksnes-Alksnītes fotoaparāts "Zenit-B", kurš viņai bija līdzi piedaloties Baltijas ceļā Rīgā pie Brīvdabas muzeja. [1]
63. Lauma Bāliņa (fotogrāfijā pirmā no kreisās puses) piedalījās Baltijas ceļā uz Rīgas-Pleskavas (tagad Vidzemes) šosejas pie Līgatnes. [1]
64. Latvijas Televīzijas (LTV) filmēšanas grupa 1989. gada 23. augustā filmēja Baltijas ceļa akciju, ar helikopteru veicot lidojumu no Rīgas līdz Cēsīm un atpakaļ. Attēlā no kreisās puses: Zviedrijas žurnālists Juris Kaža, LTV operators Mārtiņš Andersons, LTV žurnāliste Elga Paidere, programmas "Labvakar" žurnālists un LPSR Augstākās Padomes deputāts Edvīns Inkēns, lidostas "Spilve" Helikopteru eskadriļas komandieris Oļegs Korša, LPSR Mežu ministrijas Mežu uzraudzības dienesta uzraudzības inspektors no gaisa Aivars Mežulis un LTV "Panorāmas" šoferis. Fotogrāfēja LTV "Panorāmas" ārštata reportieris Ainārs Ašaks. [1]
65. Laimoņa Stīpnieka Baltijas ceļa fotogrāfija no ceļa posma Cēsis-Valmiera 10. km. [1]
66. Laikraksts "Literatūra un Māksla" (Nr. 35, 1989. gada 26. augusts) ar Baltijas ceļa fotogrāfijām ir Skaidrītes Veisas Baltijas ceļa piemiņas lieta. Skaidrīte Veisa piedalījās Baltijas ceļā stāvot Rīgā pie Laimas pulksteņa. [1]
67. Laikraksta "Padomju Jaunatne" 1989. gada 26. augusta raksti ir Sarmītes Dambes piemiņas lieta, kas saistās viņai ar diviem notikumiem, kas abi notika 1989. gada 23. augustā - Baltijas ceļu un viņas māsas dēla Kārļa Krūmiņa bērēm Saulkrastos. Kārlis Krūmiņš gāja bojā Čerepovecā (Krievija, Vologdas apgabals) mīklainos apstākļos dienesta laikā Padomju armijā. [1]
68. Kārļa Krūmiņa fotogrāfija bērnudārzā karavīra tērpā ir Sarmītes Dambes piemiņas lieta. Kārlis Krūmiņš bija Sarmītes Dambes māsasdēls, kurš mīklainos apstākļos gāja bojā Čerepovecā (Krievija, Vologdas apgabals) dienesta laikā Padomju armijā. 1989. gada 23. augustā, kad notika Baltijas ceļš, Saulkrastu kapos notika Kārļa Krūmiņa bēres. [1]
69. Karogs, kuru Eglonam Brūnam uzdāvināja nepazīstama sieviete pie Brīvības pieminekļa, ir pavadījis viņu vienmēr un visur - no Norvēģijas ziemeļos līdz pat Gambijai Āfrikā. Šis karogs ir bijis viņam līdzi arī Baltijas ceļa laikā, stāvot pie Brīvības pieminekļa un aicinot pārējos saslēgt kopā ķēdi, kas pieminekļa apkārtnē bija aizliegts. [1]
70. Jāņa Rušenieka Latvijas Tautas frontes biedra karte. Jānis Rušenieks piedalījās Baltijas ceļā uz Rīgas-Pleskavas šosejas pie Vangažiem. [1]
71. Jāņa Pilāna Latvijas Tautas frontes kārtības sarga rokas apsējs Nr.529, ar kuru sākot no 1989. gada viņš piedalījās dažādās aktivitātēs. [1]
72. Jelgavas Avīzes redakcijas kolektīvs Baltijas ceļa posmā uz Rīgas-Bauskas šosejas pie Iecavas. No kreisas puses: Ludmila Movele, Laila Ivane, Guntis Krūmiņs, Arta Sudrabiņa, Elza Ķezbere, Monika Lenise, Igors Movels. [1]
73. Iveta Stare piedalījās Baltijas ceļa posmā netālu no Cēsīm, Drabešos. Viņa ieradās no Preiļiem ar vienu no autobusiem, kuru bija noorganizējusi Latvijas Tautas frontes Preiļu nodaļa. Braucējiem līdzi bija karogi, tautiskās jostas, lai gadījumā, ja pietrūktu cilvēku, ķēdē nerastos pārrāvumi. [1]
74. Ivaram Kataisam piederošais radioaparats "НЕЙВА РП 305", kas viņam bija līdzi Baltijas ceļā, stāvot uz Rīgas-Pleskavas šosejas starp Rīgu un Garkalni. [1]
75. Ivanda Bāliņa (fotogrāfijā pirmā no labās puses) piedalījās Baltijas ceļā uz Rīgas-Pleskavas (tagad Vidzemes) šosejas pie Līgatnes. [1]
76. Inguna Barinova Baltijas ceļā piedalījās Rīgā uz Oktobra (tagadējā Akmens) tilta. [1]
77. Inese Pētersone piedalījās Baltijas ceļā uz Rīgas-Pleskavas (tagad Vidzemes) šosejas pie Līgatnes. [1]
78. Ilzes Greiškalnas karogs, ko viņa kopā ar brāli turēja piedaloties Baltijas ceļā. [1]
79. Ilze Greiškalna (fotogrāfijā otrajā rindā pirmā no labās puses) piedalījās Baltijas ceļā pie Rīgas. [1]
80. Gunāra Armana radioaparāts, kas viņam bija līdzi piedaloties Baltijas ceļā pie Siguldas. [1]
81. Gunta Grīnšteina radioaparāts, kas viņam bija līdzi piedaloties Baltijas ceļā pie Kocēniem. [1]
82. Grāmata "Tev mūžam dzīvot Latvija" kā amulets, kurš visur vienmēr ņemts līdzi, bija klāt tās īpašniecei Elgai Kugrēnai arī Baltijas ceļā Rīgā pie VEF rūpnīcas. [1]
83. Grieta Bāliņa piedalījās Baltijas ceļā uz Rīgas-Pleskavas (tagad Vidzemes) šosejas pie Līgatnes. [1]
84. Gintauts Vīksne ar sievu un savu automašīnu "Moskvič" Baltijas ceļā pie Ropažiem. G. Vīksne tur rokās Latvijas karogu. [1]
85. Gintauts Vīksne ar sievu Baltijas ceļā pie Ropažiem. G. Vīksne tur rokās Latvijas karogu. [1]
86. Fotogrāfijā redzama ukraiņu ģimene no Zaporožjes (Ukraina), kura piedalījās Baltijas ceļā. No kreisās puses: Jurijs Kindra, Igors Kindra un Natalija Kindra. Viņi kopā ar latviešu Elgas Jukones un Alberta Jukona ģimeni piedalījās Baltijas ceļā uz Rīgas-Bauskas šosejas, aptuveni 1 km no Bauskas uz Rīgas pusi. [1]
87. Fotogrāfijas vidū Baltijas ceļa dalībnieks Veiko Spolītis. "We will win! Victory will be ours!" jeb "Mēs tik un tā uzvarēsim! Uzvara būs mūsu!" Attēlā redzams atmodas laikā bieži izmantotais žests ar diviem pirkstiem V veidā, simbolizējot uzvaru jeb "Victory". "Jo bija zināms, ka tik un tā mēs atgūsim savu brīvību". Veiko Spolītis Baltijas ceļā piedalījās pie Tallinas, Vīlandes šosejas un Tallinas apvedceļa krustojumā. Uz Igauniju viņš bija devies ciemos pie savas vecmāmiņas, uzzinot, ka ir uzņemts Daugavpils Universitātes Filoloģijas fakultātē, un tādējādi atbrīvots no dienēšanas Padomju armijā. [1]
88. Fotogrāfija uzņemta netālu no Tallinas, Vīlandes šosejas un Tallinas apvedceļa krustojumā. Tajā redzamie Baltijas ceļa dalībnieki ir Veiko Spolītis (pirmais no labās puses) ar māsīcu, brālēnu un klasesbiedri. Uzzinot, ka ir uzņemts Daugavpils Universitātes Filoloģijas fakultātē, un tādējādi atbrīvots no dienēšanas Padomju armijā, Veiko Spolītis devās pie savas vecmāmiņas uz Igauniju un tur arī piedalījās Baltijas ceļā. [1]
89. Fotogrāfija un Gintas Auznieces raksta "Atmiņu nospiedumi un dzirkstis" fragments žurnāla "Māja" (Nr. 33, 2013, 23./29. aug.) 39. lappusē par Miervaldi Mozeru. Fotogrāfijā no kreisās puses: Valsts Filharmonijas galvenais režisors Miervaldis Mozers un Kultūras ministrs Raimonds Pauls. Fotogrāfija tapusi Baltijas ceļa dienā Filharmonijas skvērā (tagad - Līvu laukums). [1]
90. Fotogrāfija no laikraksta "Padomju Jaunate" 1989. gada 24. augusta numura, kurā no helikoptera nofotogrāfēts Baltijas ceļš pie Līgatnes. Fotogrāfija redzamas Pētersonu un Bāliņu ģimenes. No kreisās puses: nezināma maza meitenīte ar savu mammu; Ogres Kultūras nodaļas kasiere Anniņa Jurāne gaišā jakā un tumšos svārkos; Velta Pētersone tumšā jakā; Leonīds Pētersons; nezināms vīrietis baltā džemperī un nezināma sieviete tumšā kleitā; Grieta Bāliņa; Agnese Pētersone; Ivanda Bāliņa; Lauma Bāliņa baltā platroku džemperī; Ziedonis Bāliņš; nezināms vīrietis tumšās drēbēs un nezināma sieviete gaišos svārkos; Arnolds Bāliņš gaišā džemperī; Inese Pētersone džinsu biksēs. [1]
91. Fotoattēls ir Baibas Rēderes piemiņa no vecāsmātes Skaidrītes Nilles, kura piedalījās Baltijas ceļā. S. Nille fotogrāfijā redzama kopā ar cilvēkiem no Ķekavas. Pati B. Rēdere Baltijas ceļa laikā bija trīs gadus veca, savukārt viņas mamma bija gaidībās, tāpēc sanāca, ka S. Nille pārstāvēja savu ģimeni. [1]
92. Elmārs Lipše piedalījās Baltijas ceļā, stāvot uz Rīgas-Bauskas šosejas posmā starp Rīgu un Ķekavu. [1]
93. Elmāra Laviņa iesniegums par izstāšanos no Komunistiskās partijas, kurā viņš lūdz izslēgt sevi no Komunistiskās partijas sakarā ar represijām, kas vērstas pret viņu 1987. gadā, kā arī pieprasa samaksāto biedra naudu (1 050 rubļu) pārskaitīt Latvijas Tautas frontes labā. [1]
94. Elgas Kugrēnas pase tās īpašniecei vienmēr ir bijusi līdzi. Pase izdota 1989. gada 3. aprīlī un bija arī lieciniece Baltijas ceļam, kurā Elga Kugrēna piedalījās stāvot Rīgā, Brīvības ielā pie VEF tilta. [1]
95. Elga Kugrēna, ciemojoties pie draudzenes Regīnas Purmales Austrālijā, atveda no turienes 1989. gada kalendāru ar Latvijas valsts ģērboni, kas ir liecinieks trimdas latviešu centieniem, kas rezultējās Baltijas ceļā. Elga Kugrēna Baltijas ceļā stāvēja Rīgā, Brīvības ielā pie VEF rūpnīcas. [1]
96. Eglona Brūna grāmata "Sarkanbaltsarkano karogu paceļot". Baltijas ceļa laikā Eglons Brūns stāvēja pie Brīvības pieminekļa un aicināja pārējos saslēgt kopā ķēdi, kas pieminekļa apkārtnē bija aizliegts. [1]
97. Edīte Sondoviča Baltijas ceļā piedalījās kopā ar Rīgas rajona kolhoza "Mārupe" cilvēkiem, kuri stāvēja Rīgas-Bauskas šosejas 10., 11. kilometrā. [1]
98. Dianas Antonas prievīte Baltijas ceļa laikā tika izmantota kā savienojošais elements starp blakus stāvošajiem cilvēkiem, jo cilvēku nebija tik daudz. D. Antona stāvēja Baltijas ceļa posmā uz Rīgas-Bauskas šosejas pie "Bērziņiem". [1]
99. Dainas Šķieznas-Elsbergas sarkanbaltsarkana karoga lente un nozīmīte. Daina Šķiezna-Elsberga piedalījās Baltijas ceļā Rīgā, pie Brīvības pieminekļa. [1]
100. Dainas Šķieznas-Elsbergas Kanādas radu atsūtīts laikraksta raksta izgriezums. Fotogrāfijā no kreisās puses: Ināra Luhaera, Daina Šķiezna-Elsberga un Emīlija Lukašavičiene Rīgā pie Brīvības pieminekļa Baltijas ceļa laikā. [1]
101. Dagnija Baltiņa Baltijas ceļā piedalījās 5 gadu vecumā kopā ar vecākiem. Viņi stāvēja Rīgā uz Mūkusalas ielas. [1]
102. Broņislavas Jakušenokas šokolādes krēma recepte, ko viņa pierakstījusi stāvot Baltijas ceļā Rīgā Brīvības un Tallinas ielu krustojumā. [1]
103. Broņislavas Jakušenokas ķēdīte ar kulonu, kas tagad pieder viņas meitai Vijai Salmiņai. Vija Salmiņa piedalījās Baltijas ceļā Rīgā pie Brīvības un Tallinas ielu krustojuma. [1]
104. Baltijas ceļš uz Rīgas-Bauskas šosejas, aptuveni 1 km no Bauskas uz Rīgas pusi. Fotogrāfijā redzamie cilvēki no kreisās puses: Jurijs Kindra, Natalija Kindra, Igors Kindra, Elga Jukone. Kopā ar viņiem Baltijas ceļā piedalījās arī Elgas Jukones vīrs Alberts Jukonis, kurš ir šīs fotogrāfijas autors. Jurijs, Natalija un Igors Kindras bija ieradušies no Zaporožjes (Ukraina). [1]
105. Baltijas ceļš pie Inčukalna, netālu no restorāna "Sēnīte", kur Baltijas ceļā piedalījās Valdusu un Dikausu ģimenes. [1]
106. Baltijas ceļš Grenctālē pie Lietuvas robežas. Attēla vidū rūtainā džemperī Latvijas Tautas frontes biedre un pilnvarotā pārstāve Gruzijā Inguna Ebela. No viņas pa labi: Gruzijas Tautas frontes priekšsēdētājs Nodārs Natādze, kuram blakus stāvošais vīrietis, viņa kolēģis, tur Gruzijas karogu. No I. Ebelas pa kreisi: Latvijas Tautas frontes Domes un valdes loceklis un vēlāk (1990-1992) arī priekšsēdētājs Romualds Ražuks. Gruzijas Tautas frontes pārstāvji Baltijas ceļā piedalījās pēc Latvijas Tautas frontes un I. Ebelas uzaicinājuma. [1]
107. Baltijas ceļa uz Vidzemes šosejas netālu no Rīgas un Berģiem fotogrāfija. No labās puses: trimdas laikraksta "Laiks" izdevēja Ilgvara Spilnera kundze, māksliniece un sabiedriskā darbiniece Džemma Skulme un viņas mazdēls Jānis Skulme. [1]
108. Baltijas ceļa uz Rīgas-Pleskavas šosejas (tagad Vidzemes šosejas) pie Garkalnes fotogrāfija. Fotogrāfijā redzami: Dzidra Ozoliņa, Otomārs Grunte, Aīda Grunte. Šajā vietā Baltijas ceļā piedalījās arī Ruta Zeltiņa. [1]
109. Baltijas ceļa uz Rīgas-Bauskas šosejas netālu no Rīgas apvedceļa (Ķekavas apļa) fotogrāfija. Pirmā no kreisās puses: Katrīna Adiene. Fotogrāfēja Aivars Adienis. [1]
110. Baltijas ceļa posms uz Rīgas-Bauskas šosejas pie "Bērziņiem". No kreisās puses: Austris Antons, Diana Antone, Arta Antone. [1]
111. Baltijas ceļa pie Brīvības pieminekļa fotogrāfija. Fotogrāfijas vidū tautastērpos no kreisās puses: Ināra Luhaera, Daina Šķiezna-Elsberga un Emīlija Lukašavičiene. [1]
112. Baltijas ceļa desmitgadei (1989-1999) veltītās markas ir Arta Ērgļa Baltijas ceļa piemiņas lieta. Baltijas ceļā laikā viņš kā Latvijas Tautas frontes (LTF) vecākais lietvedis bija starp tiem cilvēkiem, kas palīdzēja koordinēt Baltijas ceļa norisi LTF mītnē Rīgā. [1]
113. Baltijas ceļa desmitgadei (1989-1999) veltītās markas ir Arta Ērgļa Baltijas ceļa piemiņas lieta. Baltijas ceļa laikā viņš kā Latvijas Tautas frontes (LTF) vecākais lietvedis bija starp tiem cilvēkiem, kas palīdzēja koordinēt Baltijas ceļa norisi LTF mītnē Rīgā. [1]
114. Baltijas ceļa desmitgadei (1989-1999) veltītas pastmarkas. Šīs pastmarkas ir Baltijas ceļa dalībnieces Vita Neimanes Baltijas ceļa piemiņas lieta. Vita Neimane kopā ar radiem un kolēģiem stāvēja Baltijas ceļā Rīgas-Bauskas šosejas 17. kilometrā. [1]
115. Baltijas ceļa dalībnieks Austris Antons mašīnā uz Rīgas-Bauskas šosejas pie "Bērziņiem". Austrim Antonam rokā ir prievīte, kas Baltijas ceļa laikā tika izmantota kā savienojošais elements starp blakus stāvošajiem cilvēkiem, jo cilvēku nebija tik daudz. [1]
116. Baltijas ceļa dalībnieki no Ķīmijas institūta uz Rīgas-Bauskas šosejas pie Ķekavas apļa. [1]
117. Baltijas ceļa dalībnieka un Cēsu posma organizatora Ivara Prauliņa Baltijas ceļa piemiņas lieta - laikraksta "Padomju Druva" (Nr. 98, 1989. gada 19. augusts) pirmā lapa, kurā publicēts aicinājums piedalīties Baltijas ceļā un informācija par akcijas norisi. [1]
118. Baltijas ceļa dalībnieka Vilhelma Klincāna zemessarga formastērps ar apbalvojumiem. Apbalvojumi: "Uzticams un drosmīgs" (bronzas, sudraba un zelta), Zemessardzes 15. gadu jubilejas medaļa, Barikāžu piemiņas zīme, Zemessardzes 17. pretgaisa aizsardzības bataljona goda zīme, Jūrmalas 18. zemessardzes bataljona goda zīme. Vilhelms Klincāns piedalījās Baltijas ceļā uz Rīgas-Bauskas šosejas posmā starp Ķekavu un Iecavu. [1]
119. Baltijas ceļa dalībnieka Vilhelma Klincāna Latvijas karogs, ar kuru viņš piedalījās Baltijas ceļa akcijā uz Rīgas-Bauskas šosejas posmā starp Ķekavu un Iecavu. [1]
120. Baltijas ceļa dalībnieka Sergeja Grekova Latvijas Tautas frontes biedra karte. Izsniegta 22.12.1988. Latvijas Tautas frontes Rīgas Arkādijas nodaļā. [1]
121. Baltijas ceļa dalībnieka Laimoņa Drēmaņa Latvijas Tautas frontes biedra karte. Laimonis Drēmanis stāvēja uz Rīgas-Pleskavas šosejas netālu no Brīvdabas muzeja kopā ar dēlu Jāni Drēmani un sievu Ausmu Drēmani. [1]
122. Baltijas ceļa dalībnieka Gunta Grīnšteina diapozitīvs no Baltijas ceļa pie Kocēniem. [1]
123. Baltijas ceļa dalībnieka Gintauta Vīksnes fotogrāfija. Fotogrāfijā redzams Baltijas ceļa posms uz Rīgas-Pleskavas šosejas pie Ropažiem. [1]
124. Baltijas ceļa dalībnieces Vitas Neimanes Latvijas Tautas frontes biedra karte. Vita Neimane stāvēja Baltijas ceļā uz Rīgas-Bauskas šosejas posmā starp Rīgu un Ķekavu. [1]
125. Baltijas ceļa dalībnieces Vilhelmīnes Irēnas Straupes nozīmīte ar Latvijas karogu un auseklīti. Tā viņai bija piesprausta, stāvot Baltijas ceļā Rīgā Mūkusalas ielā. [1]
126. Baltijas ceļa dalībnieces Vilhelmīnes Irēnas Straupes Latvijas Tautas frontes nozīmīte. Tā viņai bija piesprausta, stāvot Baltijas ceļā Rīgā Mūkusalas ielā. [1]
127. Baltijas ceļa dalībnieces Valdas Raiskumas meitas prievīte, kas tika izmantota, lai ķēdes posmā, kur nebija tik daudz cilvēku, nerastos pārrāvums. Valda Raiskuma stāvēja Baltijas ceļa posmā pie Rīgas robežas Berģos. [1]
128. Baltijas ceļa dalībnieces Margas Brences, kura Baltijas ceļā piedalījās pie Vangažiem, "Vīgantu" mājām, 9 gadus vecās māsasmeitas Zanes Brences zīmējums. [1]
129. Baltijas ceļa dalībnieces Dzidras Bārbales radioaparāts "SELGA". [1]
130. Baltijas ceļa cilvēku ķēde Rīgā uz Oktobra (tagadējā Akmens) tilta, kad sāka zvanīt baznīcu zvani. Starp ķēdē stāvošiem cilvēkiem ir arī Irēna Garkāje. Fotogrāfijas autors Uldis Briedis. Fotogrāfija publicēta 2009.gada 22.augusta laikrakstā "Diena" pie Ināras Egles raksta "Tie bija vienotības svētki". [1]
131. Baltijas ceļa Rīgā uz Akmens tilta fotogrāfija. Starp ķēdē stāvošajiem cilvēkiem arī Muižnieku ģimene - Oskars (vidū baltā kreklā), Inese, Laimdota un Juris. [1]
132. Baltijas ceļa Rīgā Mūkusals ielā fotogrāfija. No kreisās puses: Vita Radziņa, Māra Radziņa, Gunārs Radziņš, Jānis Lēberis, Ārija Lēbere. Fotogrāfēja Artūrs Radziņš. [1]
133. Baltijas ceļa Rīgas-Bauskas šosejas 17. kilometrā fotogrāfija. Fotogrāfijā 4. no labās puses ir Vita Neimane. Kopā ar viņu radi un kolēģi. [1]
134. Baltijas ceļa Cēsu rajona Ieriķu posma dalībnieces Brigitas Bērziņas Latvijas Tautas frontes programma un statūti. [1]
135. Baltijas ceļa Cēsu rajona Ieriķos fotogrāfija. Šajā vietā Baltijas ceļā piedalījās Brigita Bērziņa. [1]
136. Autovadītāja apliecība Intai Gailei bija līdzi Baltijas ceļā, kurā viņa piedalījās kopā ar vīru Elmāru Gaili un trīs gadus veco mazmeitu Maiju Gaili. Viņi stāvēja Baltijas ceļa posmā uz Rīgas-Pleskavas šosejas, netālu no restorāna "Sēnīte". [1]
137. Ausmas Magones vēstule Latvijas Televīzijas raidījumam "Labvakar". Ausma Magone piedalījās Baltijas ceļā uz Rīgas-Pleskavas (tagad - Vidzemes) šosejas, netālu no bijušā restorāna "Sēnīte". [1]
138. Ausmas Magones vēstule Latvijas PSR Augstākajai padomei par latviešu valodu kā vienīgo valsts valodu. Ausma Magone piedalījās Baltijas ceļā uz Rīgas-Pleskavas (tagad - Vidzemes) šosejas, netālu no bijušā restorāna "Sēnīte". [1]
139. Ausmas Magones Latvijas Tautas frontes biedra karte. Ausma Magone piedalījās Baltijas ceļā uz Rīgas-Pleskavas (tagad - Vidzemes) šosejas, netālu no bijušā restorāna "Sēnīte". [1]
140. Ausmas Magones 1991. gada 23. augustā notikušās akcijas "Liesmojošais Baltijas ceļš" dalībnieka kartīte. 1989. gada Baltijas ceļa akcijā Ausma Magone piedalījās uz Rīgas-Pleskavas (tagad - Vidzemes) šosejas, netālu no bijušā restorāna "Sēnīte". [1]
141. Ausmas Alkšvirzes radioaparāts "Нейва-402", kuru viņa klausījās arī piedaloties Baltijas ceļā Bauskā, Zaļajā ielā 3. [1]
142. Astra Stucka Baltijas ceļā piedalījās Rīgā, stāvot uz Brīvības ielas, netālu no Brīvības un Tallinas ielu krustojuma. [1]
143. Arnolds Bāliņš piedalījās Baltijas ceļā uz Rīgas-Pleskavas (tagad Vidzemes) šosejas pie Līgatnes. [1]
144. Aptuveni 1986., 1987. gadā Veiko Spolīša zīmētajā zīmējumā redzama Eiropas karte, kādai tai būtu jāizskatās pēc autora domām. Mihaila Gorbačova reformu iedvesmots autors mācoties vidusskolā uzzīmēja Eiropu, zinot, ka tā tā izskatīsies pavisam drīz, tajā laikā nemaz nezinot par notikumiem, kas risināsies 1989. gadā. [1]
145. Anitas Kalniņas džemperis, kas viņai bija mugurā piedaloties Baltijas ceļā pie Garkalnes. [1]
146. Anita Kalniņa Baltijas ceļā uz Rīgas-Pleskavas šosejas netālu no Garkalnes stacijas. [1]
147. Andris Glāzītis kopā ar ģimeni un kolēģiem no Īles Narkoloģiskās slimnīcas piedalījās Baltijas ceļā uz Rīgas-Bauskas šosejas netālu no Iecavas. Ķēdē tika izmantots kāda veca vīra iedots saglabāts Latvijas karogs. [1]
148. Agnese Pētersone (fotogrāfijā pirmā no kreisās puses) piedalījās Baltijas ceļā uz Rīgas-Pleskavas (tagad Vidzemes) šosejas pie Līgatnes. [1]
149. 1991. gada "Liesmojošā Baltijas ceļa" fotogrāfija uz Rīgas-Bauskas šosejas. No kreisās puses: Alma, Milda, Dzidra, Miervaldis, Andris, Vilhelmīne Straupe, Pēteris Jēkabsons. [1]
150. 1985.gada jūlijā un augustā notika Baltijas miera un brīvības kruīzs (Baltic Peace and Freedom Cruise), kurā piedalījās ap 400 dalībnieku no visas pasaules. Kruīzs notika gar okupēto Baltijas valstu krastiem un tā uzdevums bija pievērst pasaules uzmanību Baltijas valstu okupācijai, kas tika aizsākta pirms 45 gadiem. [1]
151. 13 gadīgas meitenes Lienes Valdmanes vēstule tantei Lijai Kuldīgā par Latvijas neatkarības pasludināšanu 1990.gada 4.maijā. [1]
152. 12 gadīgas meitenes Lienes Valdmanes darināts lina auduma plakāts ar uzrakstu "Anulēt Staļina - Hitlera paktus!". Plakāts tika izmantots Baltijas ceļa posmā uz Rīgas - Bauskas šosejas pie Ķekavas apļa, kur stāvēja Zinātņu akadēmijas Fizikas un neorganiskās ķīmijas institūta darbinieki un viņu ģimenes locekļi. Starp viņiem Liene Valdmane, Rita Valdmane un Jānis Valdmanis. [1]

No data to display

Ranking by number of viewed objects

Attribute: Laikotarpis (laiko aprėptis) Aprašymas Sukūrimo/leidimo ar publikavimo vieta

Number in brackets is a sum of all reads of objects which metadata description contains given attribute value.

1. 1989-8-23[19890823~19890823] [20243]
2. 1987[19870101~19871231] [2934]
3. 1989-01-01[19890101~19890101] [613]
4. 1989-07[19890701~19890731] [317]
5. 1989-06-21 - 1989-06-27[19890621~19890627] [317]
6. 1989-06-07[19890607~19890607] [317]
7. 1989-06-02[19890602~19890602] [317]
8. 1989-05-10 - 1989-06-03[19890510~19890603] [317]
9. 1989-05-09 - 1989-05-12[19890509~19890512] [317]
10. 1989-05-07[19890507~19890507] [317]
11. 1989-05-07 - 1989-05-23[19890507~19890523] [317]
12. 1989-05-07 - 1989-05-19[19890507~19890519] [317]
13. 1989-05-07 - 1989-05-11[19890507~19890511] [317]
14. 1989-05-07 - 1989-05-10[19890507~19890510] [317]
15. 1989-05-07 - 1989-05-08[19890507~19890508] [317]
16. 1989-05-06[19890506~19890506] [317]
17. 1989-05-06 - 1989-05-17[19890506~19890517] [317]
18. 1989-05-06 - 1989-05-12[19890506~19890512] [317]
19. 1989-05-05 - 1989-05-16[19890505~19890516] [317]
20. 1989-04-25 - 1989-05-18[19890425~19890518] [317]
21. 1989-03-29 - 1989-04-18[19890329~19890418] [317]
22. 1989-03-21 - 1989-04-05[19890321~19890405] [317]
23. 1989-03-17[19890317~19890317] [317]
24. 1989-03-16 - 1989-05-07[19890316~19890507] [317]
25. 1989-03-09 - 1989-04-24[19890309~19890424] [317]
26. 1989-03-09 - 1989-03-18[19890309~19890318] [317]
27. 1989-03-07 - 1989-03-10[19890307~19890310] [317]
28. 1989-03-02 - 1989-03-30[19890302~19890330] [317]
29. 1989-02-16 - 1989-03-29[19890216~19890329] [317]
30. 1989-02-15 - 1989-11-23[19890215~19891123] [317]
31. 1989-01-31 - 1989-03-16[19890131~19890316] [317]
32. 1976-06-29[19760629~19760629] [317]
33. 1976-06-24 - 1989-05-06[19760624~19890506] [317]
34. 1976-06-17 - 1976-06-29[19760617~19760629] [317]
35. 1975-06-02 - 1976-06-29[19750602~19760629] [317]
36. 1971-01-01 - 1989-01-01[19710101~19890101] [317]
37. 1983-8-23[19830823~19830823] [228]
38. 1985-7-29[19850729~19850729] [147]
39. 1991-8-23[19910823~19910823] [109]
40. 1989[19890101~19891231] [108]
41. 1989-12-04[19891204~19891204] [108]
42. 1989-12-01 - 1989-12-15[19891201~19891215] [108]
43. 1989-11-24[19891124~19891124] [108]
44. 1989-11-15[19891115~19891115] [108]
45. 1989-10-09[19891009~19891009] [94]
46. 1982-04-29 - 1982-07-28[19820429~19820728] [93]
47. 1982-04-28 - 1982-07-27[19820428~19820727] [93]
48. 1982-02-12[19820212~19820212] [93]
49. 1990-8-10[19900810~19900810] [87]
50. 1985-05-21[19850521~19850521] [84]
51. 1985-02-13 - 1985-05-21[19850213~19850521] [84]
52. 1985-02-13 - 1985-02-19[19850213~19850219] [84]
53. 1985[19850101~19851231] [76]
54. 1985-8-23[19850823~19850823] [74]
55. 1989-12-18[19891218~19891218] [65]
56. 1982-04[19820401~19820430] [63]
57. 1981-11-24[19811124~19811124] [62]
58. 1990-8-23[19900823~19900823] [59]
59. 1981-10-28[19811028~19811028] [55]
60. 1980-03-23[19800323~19800323] [53]
61. 1981-03-26[19810326~19810326] [50]
62. 1990-5-5[19900505~19900505] [44]
63. 1981-12-13[19811213~19811213] [43]
64. 1980-06-07[19800607~19800607] [37]
65. 1991-10-08[19911008~19911008] [34]
66. 1989-7-25[19890725~19890725] [34]

Number in brackets is a sum of all reads of objects which metadata description contains given attribute value.

1. Aptuveni 1986., 1987. gadā Veiko Spolīša zīmētajā zīmējumā redzama Eiropas karte, kādai tai būtu jāizskatās pēc autora domām. Mihaila Gorbačova reformu iedvesmots autors mācoties vidusskolā uzzīmēja Eiropu, zinot, ka tā tā izskatīsies pavisam drīz, tajā laikā nemaz nezinot par notikumiem, kas risināsies 1989. gadā. [2934]
2. Martiņš Valduss (13 gadi) un Ieva Valdusa (8 gadi) Baltijas ceļā pie Inčukalna, netālu no restorāna "Sēnīte", kur Baltijas ceļā piedalījās Valdusu un Dikausu ģimenes. [2689]
3. Baltijas ceļš pie Inčukalna, netālu no restorāna "Sēnīte", kur Baltijas ceļā piedalījās Valdusu un Dikausu ģimenes. [1696]
4. Baltijas ceļš Grenctālē pie Lietuvas robežas. Attēla vidū rūtainā džemperī Latvijas Tautas frontes biedre un pilnvarotā pārstāve Gruzijā Inguna Ebela. No viņas pa labi: Gruzijas Tautas frontes priekšsēdētājs Nodārs Natādze, kuram blakus stāvošais vīrietis, viņa kolēģis, tur Gruzijas karogu. No I. Ebelas pa kreisi: Latvijas Tautas frontes Domes un valdes loceklis un vēlāk (1990-1992) arī priekšsēdētājs Romualds Ražuks. Gruzijas Tautas frontes pārstāvji Baltijas ceļā piedalījās pēc Latvijas Tautas frontes un I. Ebelas uzaicinājuma. [1314]
5. Baltijas ceļa uz Rīgas-Pleskavas šosejas pie Vangažiem fotogrāfija ir Baltijas ceļa dalībnieka Bruno Vrubļevska piemiņas lieta. [1056]
6. Uldis Pinka ar ģimeni Baltijas ceļā uz Rīgas-Bauskas šosejas pie Ķekavas. [524]
7. Baltijas ceļš uz Rīgas-Bauskas šosejas pie Ķekavas, kur Baltijas ceļā piedalījās Uldis Pinka ar ģimeni. [504]
8. Latvijas Televīzijas (LTV) filmēšanas grupa 1989. gada 23. augustā filmēja Baltijas ceļa akciju, ar helikopteru veicot lidojumu no Rīgas līdz Cēsīm un atpakaļ. Attēlā no kreisās puses: Zviedrijas žurnālists Juris Kaža, LTV operators Mārtiņš Andersons, LTV žurnāliste Elga Paidere, programmas "Labvakar" žurnālists un LPSR Augstākās Padomes deputāts Edvīns Inkēns, lidostas "Spilve" Helikopteru eskadriļas komandieris Oļegs Korša, LPSR Mežu ministrijas Mežu uzraudzības dienesta uzraudzības inspektors no gaisa Aivars Mežulis un LTV "Panorāmas" šoferis. Fotogrāfēja LTV "Panorāmas" ārštata reportieris Ainārs Ašaks. [376]
9. Baltijas ceļa dalībnieka Gunta Grīnšteina diapozitīvs no Baltijas ceļa pie Kocēniem. [317]
10. Andris Glāzītis kopā ar ģimeni un kolēģiem no Īles Narkoloģiskās slimnīcas piedalījās Baltijas ceļā uz Rīgas-Bauskas šosejas netālu no Iecavas. Ķēdē tika izmantots kāda veca vīra iedots saglabāts Latvijas karogs. [315]
11. Valsts akadēmiskais koris "Latvija" Baltijas ceļā Rīgā, Kaļķu ielā 20. Šajā vietā Baltijas ceļā piedalījās Lidija Balode un Leons Balodis, kurš ir arī fotogrāfijas autors. [274]
12. Elmārs Lipše piedalījās Baltijas ceļā, stāvot uz Rīgas-Bauskas šosejas posmā starp Rīgu un Ķekavu. [252]
13. Ausmas Magones Latvijas Tautas frontes biedra karte. Ausma Magone piedalījās Baltijas ceļā uz Rīgas-Pleskavas (tagad - Vidzemes) šosejas, netālu no bijušā restorāna "Sēnīte". [247]
14. Tolaik Pētera Stučkas Latvijas Valsts Universitātes (tagad - Latvijas Universitātes) Pedagoģijas fakultātes students Ainārs Indriksons kopā ar studiju biedriem piedalījās Baltijas ceļa Rīgas posmā. Sākotnēji viņi ar 11. tramvaju devās uz Brīvības un Miera ielas krustojumu, bet tā kā tur jau bija daudz cilvēku, viņi nolēma doties vairāk uz Juglas pusi, kur cilvēku ķēdē bija pārrāvumi. [236]
15. Laimoņa Stīpnieka Baltijas ceļa fotogrāfija no ceļa posma Cēsis-Valmiera 10. km. [235]
16. Solveigas Ābolas Vidzemes ziedainā josta, kas izmantota, lai aizpildītu pārrāvumu Baltijas ceļā uz Rīgas-Pleskavas šosejas pie restorāna "Sēnīte". [228]
17. Ilze Greiškalna (fotogrāfijā otrajā rindā pirmā no labās puses) piedalījās Baltijas ceļā pie Rīgas. [175]
18. Baltijas ceļa dalībnieka Vilhelma Klincāna zemessarga formastērps ar apbalvojumiem. Apbalvojumi: "Uzticams un drosmīgs" (bronzas, sudraba un zelta), Zemessardzes 15. gadu jubilejas medaļa, Barikāžu piemiņas zīme, Zemessardzes 17. pretgaisa aizsardzības bataljona goda zīme, Jūrmalas 18. zemessardzes bataljona goda zīme. Vilhelms Klincāns piedalījās Baltijas ceļā uz Rīgas-Bauskas šosejas posmā starp Ķekavu un Iecavu. [171]
19. Autovadītāja apliecības brīdinājumu talons Intai Gailei bija līdzi Baltijas ceļā, kurā viņa piedalījās kopā ar vīru Elmāru Gaili un trīs gadus veco mazmeitu Maiju Gaili. Viņi stāvēja Baltijas ceļa posmā uz Rīgas-Pleskavas šosejas, netālu no restorāna "Sēnīte". [158]
20. Meldra Usenko Baltijas ceļā piedalījās Rīgā pie Brīvības pieminekļa. [158]
21. Baltijas ceļa uz Valmieras-Rubenes ceļa fotogrāfija. Šajā vietā Baltijas ceļā piedalījās Marika Garklāva. [157]
22. Tajida Duļbinska kopā ar ģimenes locekļiem un kaimiņiem piedalījās Baltijas ceļā uz Rīgas-Bauskas šosejas pie Ķekavas. Ar viņu kopā bija Ojārs Bērziņš, Irēna Duļbinska, Iveta Lapiņa, Jūlija Lapiņa, Andris Lapiņš, Lilija un Viesturs Kajoni. Stāvot ķēdē, viņi dalījās ar atmiņām par izsūtījumu. [157]
23. Grāmata "Tev mūžam dzīvot Latvija" kā amulets, kurš visur vienmēr ņemts līdzi, bija klāt tās īpašniecei Elgai Kugrēnai arī Baltijas ceļā Rīgā pie VEF rūpnīcas. [155]
24. Valdusu un Dikausu ģimenes Baltijas ceļā pie Inčukalna, netālu no restorāna "Sēnīte". [154]
25. Elmārs Laviņš piedalījās Baltijas ceļā, stāvot uz Rīgas-Bauskas šosejas starp Iecavu un Bausku. [150]
26. Zinātņu akadēmijas Fizikas un neorganiskās ķīmijas institūta darbinieki un viņu ģimenes locekļi Baltijas ceļā uz Rīgas-Bauskas šosejas pie Ķekavas apļa. Starp viņiem Liene Valdmane (tur plakāta "Anulēt Hitlera-Staļina paktus!" sākumu) un viņas vecāki Rita Valdmane (tur plakātu "Brīvību") un Jānis Valdmanis (ar radioaparātu rokās blakus Lienei Valdmanei). [149]
27. Baltijas ceļa uz Rīgas-Pleskavas šosejas (tagad Vidzemes šosejas) pie Garkalnes fotogrāfija. Šajā vietā Baltijas ceļā piedalījās Ruta Zeltiņa. [146]
28. Ausmas Magones 1991. gada 23. augustā notikušās akcijas "Liesmojošais Baltijas ceļš" dalībnieka kartīte. 1989. gada Baltijas ceļa akcijā Ausma Magone piedalījās uz Rīgas-Pleskavas (tagad - Vidzemes) šosejas, netālu no bijušā restorāna "Sēnīte". [142]
29. Fotogrāfija no laikraksta "Padomju Jaunate" 1989. gada 24. augusta numura, kurā no helikoptera nofotogrāfēts Baltijas ceļš pie Līgatnes. Fotogrāfija redzamas Pētersonu un Bāliņu ģimenes. No kreisās puses: nezināma maza meitenīte ar savu mammu; Ogres Kultūras nodaļas kasiere Anniņa Jurāne gaišā jakā un tumšos svārkos; Velta Pētersone tumšā jakā; Leonīds Pētersons; nezināms vīrietis baltā džemperī un nezināma sieviete tumšā kleitā; Grieta Bāliņa; Agnese Pētersone; Ivanda Bāliņa; Lauma Bāliņa baltā platroku džemperī; Ziedonis Bāliņš; nezināms vīrietis tumšās drēbēs un nezināma sieviete gaišos svārkos; Arnolds Bāliņš gaišā džemperī; Inese Pētersone džinsu biksēs. [136]
30. Baltijas ceļa posms uz Rīgas-Bauskas šosejas pie "Bērziņiem". No kreisās puses: Austris Antons, Diana Antone, Arta Antone. [135]
31. Baltijas ceļa desmitgadei (1989-1999) veltītas pastmarkas. Šīs pastmarkas ir Baltijas ceļa dalībnieces Vita Neimanes Baltijas ceļa piemiņas lieta. Vita Neimane kopā ar radiem un kolēģiem stāvēja Baltijas ceļā Rīgas-Bauskas šosejas 17. kilometrā. [133]
32. Vilhelma Klincāna Latvijas Tautas frontes biedra karte. Vilhelms Klincāns piedalījās Baltijas ceļā uz Rīgas-Bauskas šosejas posmā starp Ķekavu un Iecavu. [125]
33. Baltijas ceļa desmitgadei (1989-1999) veltītās markas ir Arta Ērgļa Baltijas ceļa piemiņas lieta. Baltijas ceļa laikā viņš kā Latvijas Tautas frontes (LTF) vecākais lietvedis bija starp tiem cilvēkiem, kas palīdzēja koordinēt Baltijas ceļa norisi LTF mītnē Rīgā. [118]
34. Anita Kalniņa Baltijas ceļā uz Rīgas-Pleskavas šosejas netālu no Garkalnes stacijas. [114]
35. Baltijas ceļš uz Rīgas-Bauskas šosejas, aptuveni 1 km no Bauskas uz Rīgas pusi. Fotogrāfijā redzamie cilvēki no kreisās puses: Jurijs Kindra, Natalija Kindra, Igors Kindra, Elga Jukone. Kopā ar viņiem Baltijas ceļā piedalījās arī Elgas Jukones vīrs Alberts Jukonis, kurš ir šīs fotogrāfijas autors. Jurijs, Natalija un Igors Kindras bija ieradušies no Zaporožjes (Ukraina). [112]
36. 1991. gada "Liesmojošā Baltijas ceļa" fotogrāfija uz Rīgas-Bauskas šosejas. No kreisās puses: Alma, Milda, Dzidra, Miervaldis, Andris, Vilhelmīne Straupe, Pēteris Jēkabsons. [109]
37. Baltijas ceļa pie Brīvības pieminekļa fotogrāfija. Fotogrāfijas vidū tautastērpos no kreisās puses: Ināra Luhaera, Daina Šķiezna-Elsberga un Emīlija Lukašavičiene. [108]
38. Gunta Grīnšteina radioaparāts, kas viņam bija līdzi piedaloties Baltijas ceļā pie Kocēniem. [107]
39. Baltijas ceļa dalībnieces Vitas Neimanes Latvijas Tautas frontes biedra karte. Vita Neimane stāvēja Baltijas ceļā uz Rīgas-Bauskas šosejas posmā starp Rīgu un Ķekavu. [105]
40. Ivaram Kataisam piederošais radioaparats "НЕЙВА РП 305", kas viņam bija līdzi Baltijas ceļā, stāvot uz Rīgas-Pleskavas šosejas starp Rīgu un Garkalni. [104]
41. Anitas Kalniņas džemperis, kas viņai bija mugurā piedaloties Baltijas ceļā pie Garkalnes. [103]
42. Dainas Šķieznas-Elsbergas sarkanbaltsarkana karoga lente un nozīmīte. Daina Šķiezna-Elsberga piedalījās Baltijas ceļā Rīgā, pie Brīvības pieminekļa. [102]
43. Laumas Alksnes-Alksnītes fotoaparāts "Zenit-B", kurš viņai bija līdzi piedaloties Baltijas ceļā Rīgā pie Brīvdabas muzeja. [101]
44. Valeriana Svenca radioaparāts, kas bija viņam līdzi Baltijas ceļa akcijas laikā, stāvot uz Rīgas-Bauskas šosejas pie Ķekavas. [99]
45. Maruta Bukleviča piedalījās Baltijas ceļā, stāvot Brīvības un Matīsa ielu krustojumā Rīgā. [98]
46. Gunāra Armana radioaparāts, kas viņam bija līdzi piedaloties Baltijas ceļā pie Siguldas. [98]
47. Īles Narkoloģiskās slimnīcas darbinieki, Īles pamatskolas darbinieki un Maiga Zariņa ar dēlu Viktoru Stefanoviču Baltijas ceļā pie Lietuvas robežas Grenctālē. [96]
48. Ogrēnieši Baltijas ceļā uz Rīgas-Pleskavas šosejas pie Līgatnes. No kreisās: Dzidra Eideka, Elvīra Eglīte, Alise Stucka, Jānis Stucka, Maruta Stucka. Kopā ar viņiem Baltijas ceļā piedalījās Roberts Eiduks, kurš ir fotogrāfijas autors. [95]
49. Baltijas ceļa cilvēku ķēde Rīgā uz Oktobra (tagadējā Akmens) tilta, kad sāka zvanīt baznīcu zvani. Starp ķēdē stāvošiem cilvēkiem ir arī Irēna Garkāje. Fotogrāfijas autors Uldis Briedis. Fotogrāfija publicēta 2009.gada 22.augusta laikrakstā "Diena" pie Ināras Egles raksta "Tie bija vienotības svētki". [95]
50. Baltijas ceļa Rīgā uz Mūkusalas ielas fotogrāfija. Šajā vietā Baltijas ceļā piedalījās Valdis Šteinbergs. [94]
51. Autovadītāja apliecība Intai Gailei bija līdzi Baltijas ceļā, kurā viņa piedalījās kopā ar vīru Elmāru Gaili un trīs gadus veco mazmeitu Maiju Gaili. Viņi stāvēja Baltijas ceļa posmā uz Rīgas-Pleskavas šosejas, netālu no restorāna "Sēnīte". [92]
52. Baltijas ceļa dalībnieka Sergeja Grekova Latvijas Tautas frontes biedra karte. Izsniegta 22.12.1988. Latvijas Tautas frontes Rīgas Arkādijas nodaļā. [91]
53. Fotogrāfija uzņemta netālu no Tallinas, Vīlandes šosejas un Tallinas apvedceļa krustojumā. Tajā redzamie Baltijas ceļa dalībnieki ir Veiko Spolītis (pirmais no labās puses) ar māsīcu, brālēnu un klasesbiedri. Uzzinot, ka ir uzņemts Daugavpils Universitātes Filoloģijas fakultātē, un tādējādi atbrīvots no dienēšanas Padomju armijā, Veiko Spolītis devās pie savas vecmāmiņas uz Igauniju un tur arī piedalījās Baltijas ceļā. [89]
54. Vilhelma Klincāna Vides aizsardzības kluba apliecība. Vilhelms Klincāns piedalījās Baltijas ceļā uz Rīgas-Bauskas šosejas posmā starp Ķekavu un Iecavu. [88]
55. Jāņa Pilāna Latvijas Tautas frontes kārtības sarga rokas apsējs Nr.529, ar kuru sākot no 1989. gada viņš piedalījās dažādās aktivitātēs. [87]
56. Baltijas ceļa dalībnieks Austris Antons mašīnā uz Rīgas-Bauskas šosejas pie "Bērziņiem". Austrim Antonam rokā ir prievīte, kas Baltijas ceļa laikā tika izmantota kā savienojošais elements starp blakus stāvošajiem cilvēkiem, jo cilvēku nebija tik daudz. [87]
57. Tekla Strupka Baltijas ceļā stāvēja uz Rīgas-Pleskavas šosejas pirms Siguldas, uz kurieni viņa no Rīgas atbrauca ar motociklu ar blakusvāģi. [86]
58. Iveta Stare piedalījās Baltijas ceļa posmā netālu no Cēsīm, Drabešos. Viņa ieradās no Preiļiem ar vienu no autobusiem, kuru bija noorganizējusi Latvijas Tautas frontes Preiļu nodaļa. Braucējiem līdzi bija karogi, tautiskās jostas, lai gadījumā, ja pietrūktu cilvēku, ķēdē nerastos pārrāvumi. [86]
59. Dianas Antonas prievīte Baltijas ceļa laikā tika izmantota kā savienojošais elements starp blakus stāvošajiem cilvēkiem, jo cilvēku nebija tik daudz. D. Antona stāvēja Baltijas ceļa posmā uz Rīgas-Bauskas šosejas pie "Bērziņiem". [86]
60. Ausmas Alkšvirzes radioaparāts "Нейва-402", kuru viņa klausījās arī piedaloties Baltijas ceļā Bauskā, Zaļajā ielā 3. [85]
61. Laikraksta "Padomju Jaunatne" 1989. gada 26. augusta raksti ir Sarmītes Dambes piemiņas lieta, kas saistās viņai ar diviem notikumiem, kas abi notika 1989. gada 23. augustā - Baltijas ceļu un viņas māsas dēla Kārļa Krūmiņa bērēm Saulkrastos. Kārlis Krūmiņš gāja bojā Čerepovecā (Krievija, Vologdas apgabals) mīklainos apstākļos dienesta laikā Padomju armijā. [84]
62. Inese Pētersone piedalījās Baltijas ceļā uz Rīgas-Pleskavas (tagad Vidzemes) šosejas pie Līgatnes. [83]
63. Baltijas ceļa dalībnieces Valdas Raiskumas meitas prievīte, kas tika izmantota, lai ķēdes posmā, kur nebija tik daudz cilvēku, nerastos pārrāvums. Valda Raiskuma stāvēja Baltijas ceļa posmā pie Rīgas robežas Berģos. [83]
64. Māra Goldmaņa Baltijas ceļa piemiņas lieta - organizācijas "Daugavas vanagi" 1990. gadā izdota pamarka, kas veltīta Baltijas ceļam. [82]
65. Fotoattēls ir Baibas Rēderes piemiņa no vecāsmātes Skaidrītes Nilles, kura piedalījās Baltijas ceļā. S. Nille fotogrāfijā redzama kopā ar cilvēkiem no Ķekavas. Pati B. Rēdere Baltijas ceļa laikā bija trīs gadus veca, savukārt viņas mamma bija gaidībās, tāpēc sanāca, ka S. Nille pārstāvēja savu ģimeni. [82]
66. Dagnija Baltiņa Baltijas ceļā piedalījās 5 gadu vecumā kopā ar vecākiem. Viņi stāvēja Rīgā uz Mūkusalas ielas. [82]
67. Sarmas Līnes dalībnieka kartīte no 1991. gada 23. augusta akcijas "Liesmojošais Baltijas ceļš". 1989. gada Baltijas ceļa akcijā Sarma Līne stāvēja pie Valmieras. [81]
68. Baltijas ceļa Cēsu rajona Ieriķos fotogrāfija. Šajā vietā Baltijas ceļā piedalījās Brigita Bērziņa. [81]
69. Ivanda Bāliņa (fotogrāfijā pirmā no labās puses) piedalījās Baltijas ceļā uz Rīgas-Pleskavas (tagad Vidzemes) šosejas pie Līgatnes. [80]
70. Žaneta Jaunzeme-Grende Baltijas ceļā piedalījās uz Rīgas-Pleskavas šosejas pie Siguldas. Viņai līdzi bija tajā pašā gadā Eiropas Latviešu dziesmu svētkos Zviedrijā uzdāvinātais Latvijas karogs. [79]
71. Baltijas ceļa desmitgadei (1989-1999) veltītās markas ir Arta Ērgļa Baltijas ceļa piemiņas lieta. Baltijas ceļā laikā viņš kā Latvijas Tautas frontes (LTF) vecākais lietvedis bija starp tiem cilvēkiem, kas palīdzēja koordinēt Baltijas ceļa norisi LTF mītnē Rīgā. [79]
72. Jāņa Rušenieka Latvijas Tautas frontes biedra karte. Jānis Rušenieks piedalījās Baltijas ceļā uz Rīgas-Pleskavas šosejas pie Vangažiem. [78]
73. Baltijas ceļa dalībnieka Vilhelma Klincāna Latvijas karogs, ar kuru viņš piedalījās Baltijas ceļa akcijā uz Rīgas-Bauskas šosejas posmā starp Ķekavu un Iecavu. [78]
74. Baltijas ceļa dalībnieces Vilhelmīnes Irēnas Straupes Latvijas Tautas frontes nozīmīte. Tā viņai bija piesprausta, stāvot Baltijas ceļā Rīgā Mūkusalas ielā. [78]
75. Baltijas ceļa Rīgā Mūkusals ielā fotogrāfija. No kreisās puses: Vita Radziņa, Māra Radziņa, Gunārs Radziņš, Jānis Lēberis, Ārija Lēbere. Fotogrāfēja Artūrs Radziņš. [78]
76. 1985.gada jūlijā un augustā notika Baltijas miera un brīvības kruīzs (Baltic Peace and Freedom Cruise), kurā piedalījās ap 400 dalībnieku no visas pasaules. Kruīzs notika gar okupēto Baltijas valstu krastiem un tā uzdevums bija pievērst pasaules uzmanību Baltijas valstu okupācijai, kas tika aizsākta pirms 45 gadiem. [78]
77. Gintauts Vīksne un viņa sieva Baltijas ceļā pie Ropažiem. G. Vīksne tur rokās Latvijas karogu. [77]
78. Vitas Neimanes auseklīša nozīmīte, kas viņai bija līdzi Baltijas ceļā. Nozīmītes autors Vilis Daudziņš. Vita Neimane kopā ar radiem un kolēģiem stāvēja Baltijas ceļā Rīgas-Bauskas šosejas 17. kilometrā. [77]
79. Broņislavas Jakušenokas šokolādes krēma recepte, ko viņa pierakstījusi stāvot Baltijas ceļā Rīgā Brīvības un Tallinas ielu krustojumā. [77]
80. Trīs gadus vecā Maija Gaile Baltijas ceļā piedalījās kopā ar vecomāti Intu Gaili, vecotēvu Elmāru Gaili, un līdzi viņai bija lelle Žozefīne. Viņi stāvēja Baltijas ceļa posmā uz Rīgas-Pleskavas šosejas, netālu no restorāna "Sēnīte". Vienā no attēliem kopā ar lelli ir redzama Inta Gaile. [76]
81. Baltijas ceļa dalībnieces Dzidras Bārbales radioaparāts "SELGA". [76]
82. Baltijas ceļa dalībnieces Vilhelmīnes Irēnas Straupes nozīmīte ar Latvijas karogu un auseklīti. Tā viņai bija piesprausta, stāvot Baltijas ceļā Rīgā Mūkusalas ielā. [75]
83. 12 gadīgas meitenes Lienes Valdmanes darināts lina auduma plakāts ar uzrakstu "Anulēt Staļina - Hitlera paktus!". Plakāts tika izmantots Baltijas ceļa posmā uz Rīgas - Bauskas šosejas pie Ķekavas apļa, kur stāvēja Zinātņu akadēmijas Fizikas un neorganiskās ķīmijas institūta darbinieki un viņu ģimenes locekļi. Starp viņiem Liene Valdmane, Rita Valdmane un Jānis Valdmanis. [75]
84. Sanitas Ozoliņas ģimenes fotoaparāts "Smena 8M", kas tika izmantots dokumentējot notikumus ģimenes lokā, kā arī sabiedriskos notikumus 1989. gadā. Sanita Ozoliņa Baltijas ceļā piedalījās divu gadu vecumā kopā ar vecākiem pie Cēsīm. [74]
85. Baltijas ceļa uz Rīgas-Bauskas šosejas netālu no Rīgas apvedceļa (Ķekavas apļa) fotogrāfija. Pirmā no kreisās puses: Katrīna Adiene. Fotogrāfēja Aivars Adienis. [74]
86. Baltijas ceļa dalībnieka Gunta Grīnšteina diapozitīvs no Baltijas ceļa pie Kocēniem. [74]
87. Rūta Driķe Baltijas ceļā piedalījās kopā ar Rīgas mēbeļu kombināta darbiniekiem, kuri organizēti brauca piedalīties Baltijas ceļā un stāvēja uz Rīgas-Bauskas šosejas starp Rīgu un Ķekavu. Uz vimpeļa redzamās nozīmītes bija piespraustas Baltijas ceļa laikā. [73]
88. Zigrīda Kaņepe un Nacionālās sieviešu līgas pārstāves pie Brīvības pieminekļa ar armijā sakropļoto un bojāgājušo latviešu puišu fotogrāfijām, protestējot pret Padomju armijas zvērībām. [72]
89. Veiko Spolīša 1986. gada laikraksts "Cīņa" (Nr. 58/59/60, 1986. gada 7.marts), kurā viņa tēvs ir veicis atzīmes pie 1. lappusē publicētajām PSKP Centrālās komitejas politbiroja sastāva ģīmetnēm. "PSKP politbiroja locekļi nomirstot un aizejot pensijā tuvināja mūs Baltijas ceļam". [72]
90. Māras Raikstiņas 1 rubļa jubilejas monēta, uz kuras attēlots Mihails Ļermontovs. Monēta Mārai Raikstiņai bija līdzi piedaloties Baltijas ceļā, kad viņa stāvēja Rīgā uz Brīvības ielas, starp Elizabetes un Dzirnavu ielām. [72]
91. Baltijas ceļa Cēsu rajona Ieriķu posma dalībnieces Brigitas Bērziņas Latvijas Tautas frontes programma un statūti. [72]
92. Māras Raikstiņas 2 kapeiku monēta, kas viņai bija līdzi piedaloties Baltijas ceļā. Māra Raikstiņa Baltijas ceļā stāvēja Rīgā uz Brīvības ielas, starp Elizabetes un Dzirnavu ielām. [71]
93. Māras Raikstiņas 1 kapeikas monēta, kas viņai bija līdzi piedaloties Baltijas ceļā. Māra Raikstiņa Baltijas ceļā stāvēja Rīgā uz Brīvības ielas, starp Elizabetes un Dzirnavu ielām. [71]
94. Vēstule par uzņemšanu Daugavpils Universitātes Filoloģijas fakultātē ir Veiko Spolīša biļete uz Baltijas ceļu. Tomēr iesaucamā apliecība atgādina, ka miermīlīgo protestu laikā sadarbība ar valsts iestādēm ir jāturpina. Uzzinot, ka ir uzņemts universitātē, un tādējādi atbrīvots no dienēšanas Padomju armijā, Veiko Spolītis devās pie savas vecmāmiņas uz Igauniju, kur piedalījās Baltijas ceļā netālu no Tallinas, Vīlandes šosejas un Tallinas apvedceļa krustojumā. [70]
95. No kreisās puses: Baltijas miera un brīvības kruīza iniciatori Vilnis Zaļkalns (Zviedrija) un Māris Graudiņš (ASV, tagad Latvija). 1985.gada jūlijā un augustā notika Baltijas miera un brīvības kruīzs (Baltic Peace and Freedom Cruise), kurā piedalījās ap 400 dalībnieku no visas pasaules. Kruīzs notika gar okupēto Baltijas valstu krastiem un tā uzdevums bija pievērst pasaules uzmanību Baltijas valstu okupācijai, kas tika aizsākta pirms 45 gadiem. [69]
96. Māras Raikstiņas auseklīša piespraude, kas viņai bija līdzi piedaloties Baltijas ceļā. Māra Raikstiņa Baltijas ceļā stāvēja Rīgā uz Brīvības ielas, starp Elizabetes un Dzirnavu ielām. [69]
97. Lauma Bāliņa (fotogrāfijā pirmā no kreisās puses) piedalījās Baltijas ceļā uz Rīgas-Pleskavas (tagad Vidzemes) šosejas pie Līgatnes. [69]
98. Elga Kugrēna, ciemojoties pie draudzenes Regīnas Purmales Austrālijā, atveda no turienes 1989. gada kalendāru ar Latvijas valsts ģērboni, kas ir liecinieks trimdas latviešu centieniem, kas rezultējās Baltijas ceļā. Elga Kugrēna Baltijas ceļā stāvēja Rīgā, Brīvības ielā pie VEF rūpnīcas. [69]
99. Baltijas ceļa dalībnieka Laimoņa Drēmaņa Latvijas Tautas frontes biedra karte. Laimonis Drēmanis stāvēja uz Rīgas-Pleskavas šosejas netālu no Brīvdabas muzeja kopā ar dēlu Jāni Drēmani un sievu Ausmu Drēmani. [69]
100. Eglona Brūna grāmata "Sarkanbaltsarkano karogu paceļot". Baltijas ceļa laikā Eglons Brūns stāvēja pie Brīvības pieminekļa un aicināja pārējos saslēgt kopā ķēdi, kas pieminekļa apkārtnē bija aizliegts. [68]
101. Baltijas ceļa dalībnieki no Ķīmijas institūta uz Rīgas-Bauskas šosejas pie Ķekavas apļa. [67]
102. Laikraksts "Literatūra un Māksla" (Nr. 35, 1989. gada 26. augusts) ar Baltijas ceļa fotogrāfijām ir Skaidrītes Veisas Baltijas ceļa piemiņas lieta. Skaidrīte Veisa piedalījās Baltijas ceļā stāvot Rīgā pie Laimas pulksteņa. [65]
103. Elmāra Laviņa iesniegums par izstāšanos no Komunistiskās partijas, kurā viņš lūdz izslēgt sevi no Komunistiskās partijas sakarā ar represijām, kas vērstas pret viņu 1987. gadā, kā arī pieprasa samaksāto biedra naudu (1 050 rubļu) pārskaitīt Latvijas Tautas frontes labā. [65]
104. Baltijas ceļa uz Rīgas-Pleskavas šosejas (tagad Vidzemes šosejas) pie Garkalnes fotogrāfija. Fotogrāfijā redzami: Dzidra Ozoliņa, Otomārs Grunte, Aīda Grunte. Šajā vietā Baltijas ceļā piedalījās arī Ruta Zeltiņa. [65]
105. Baltijas ceļa Rīgā uz Akmens tilta fotogrāfija. Starp ķēdē stāvošajiem cilvēkiem arī Muižnieku ģimene - Oskars (vidū baltā kreklā), Inese, Laimdota un Juris. [65]
106. Broņislavas Jakušenokas ķēdīte ar kulonu, kas tagad pieder viņas meitai Vijai Salmiņai. Vija Salmiņa piedalījās Baltijas ceļā Rīgā pie Brīvības un Tallinas ielu krustojuma. [63]
107. Rīgas-Bauskas šoseja pie "Bērziņiem" pirms Baltijas ceļa dalībnieku mašīnas sāka sabraukt uz pasākumu. Šajā vietā Baltijas ceļā piedalījās Austris Antons, Diana Antone, Arta Antone un Andris Antons. [62]
108. Marga Brence (fotogrāfijā pirmā no kreisās puses) piedalījās Baltijas ceļā pie Vangažiem, "Vīgantu" mājām. [60]
109. Leonīds Pētersons piedalījās Baltijas ceļā uz Rīgas-Pleskavas (tagad Vidzemes) šosejas pie Līgatnes. [60]
110. Leonīda Pētersona radioaparāts "Selga", kas viņam bija līdzi piedaloties Baltijas ceļā uz Rīgas-Pleskavas (tagad Vidzemes) šosejas pie Līgatnes. [60]
111. Baltijas ceļa Rīgas-Bauskas šosejas 17. kilometrā fotogrāfija. Fotogrāfijā 4. no labās puses ir Vita Neimane. Kopā ar viņu radi un kolēģi. [60]
112. Organizācijas "Daugavas vanagi" izdotās Baltijas ceļam veltītās pamarkas ir Ingas Rodes Baltijas ceļa piemiņas lieta. Pamarkas Ingai Rodei atsūtīja tautieši no Vācijas, ar kuriem viņa iepazinās stāvot Baltijas ceļā Rīgā uz Brīvības ielas, starp Lācplēša un Ģertrūdes ielām. [59]
113. Organizācijas "Daugavas vanagi" 1990. gadā izdotā un Baltijas ceļam veltītā pamarka ir Rutas Zeltiņas Baltijas ceļa piemiņas lieta. Ruta Zeltiņa Baltijas ceļā piedalījās uz Rīgas-Pleskavas šosejas pie Garkalnes. [59]
114. Māra Goldmaņa Baltijas ceļa piemiņas lieta - organizācijas "Daugavas vanagi" izdota pamarka, kas veltīta Baltijas valstu neatkarības atjaunošanai. [59]
115. Fotogrāfija un Gintas Auznieces raksta "Atmiņu nospiedumi un dzirkstis" fragments žurnāla "Māja" (Nr. 33, 2013, 23./29. aug.) 39. lappusē par Miervaldi Mozeru. Fotogrāfijā no kreisās puses: Valsts Filharmonijas galvenais režisors Miervaldis Mozers un Kultūras ministrs Raimonds Pauls. Fotogrāfija tapusi Baltijas ceļa dienā Filharmonijas skvērā (tagad - Līvu laukums). [59]
116. Agnese Pētersone (fotogrāfijā pirmā no kreisās puses) piedalījās Baltijas ceļā uz Rīgas-Pleskavas (tagad Vidzemes) šosejas pie Līgatnes. [58]
117. Velta Pētersone piedalījās Baltijas ceļā uz Rīgas-Pleskavas (tagad Vidzemes) šosejas pie Līgatnes. [57]
118. Gintauts Vīksne ar sievu un savu automašīnu "Moskvič" Baltijas ceļā pie Ropažiem. G. Vīksne tur rokās Latvijas karogu. [57]
119. Fotogrāfijā redzama ukraiņu ģimene no Zaporožjes (Ukraina), kura piedalījās Baltijas ceļā. No kreisās puses: Jurijs Kindra, Igors Kindra un Natalija Kindra. Viņi kopā ar latviešu Elgas Jukones un Alberta Jukona ģimeni piedalījās Baltijas ceļā uz Rīgas-Bauskas šosejas, aptuveni 1 km no Bauskas uz Rīgas pusi. [57]
120. Ziedonis Bāliņš piedalījās Baltijas ceļā uz Rīgas-Pleskavas (tagad Vidzemes) šosejas pie Līgatnes. [56]
121. Mākslinieces un sabiedriskās darbinieces Džemmas Skulmes piezīmju lapa ar hronoloģiskiem 1988. un 1989. gada notikumu aprakstiem. Džemma Skulme Baltijas ceļā piedalījās netālu no Rīgas pie Berģiem. Kopā ar viņu bija viņas mazdēls Jānis Skulme, trimdas laikraksta "Laiks" izdevēja Ilgvara Spilnera kundze un Mākslinieku savienības atbildīgā referente Rūta Muižniece. [56]
122. Gintauts Vīksne ar sievu Baltijas ceļā pie Ropažiem. G. Vīksne tur rokās Latvijas karogu. [56]
123. Sakta, kas Solveigai Ābolai bija līdzi Baltijas ceļā uz Rīgas-Pleskavas šosejas pie restorāna "Sēnīte". [55]
124. Inguna Barinova Baltijas ceļā piedalījās Rīgā uz Oktobra (tagadējā Akmens) tilta. [54]
125. Baltijas ceļa uz Vidzemes šosejas netālu no Rīgas un Berģiem fotogrāfija. No labās puses: trimdas laikraksta "Laiks" izdevēja Ilgvara Spilnera kundze, māksliniece un sabiedriskā darbiniece Džemma Skulme un viņas mazdēls Jānis Skulme. [54]
126. Ausmas Magones vēstule Latvijas PSR Augstākajai padomei par latviešu valodu kā vienīgo valsts valodu. Ausma Magone piedalījās Baltijas ceļā uz Rīgas-Pleskavas (tagad - Vidzemes) šosejas, netālu no bijušā restorāna "Sēnīte". [54]
127. Jelgavas Avīzes redakcijas kolektīvs Baltijas ceļa posmā uz Rīgas-Bauskas šosejas pie Iecavas. No kreisas puses: Ludmila Movele, Laila Ivane, Guntis Krūmiņs, Arta Sudrabiņa, Elza Ķezbere, Monika Lenise, Igors Movels. [53]
128. Grieta Bāliņa piedalījās Baltijas ceļā uz Rīgas-Pleskavas (tagad Vidzemes) šosejas pie Līgatnes. [53]
129. Organizācijas "Daugavas vanagi" 1990. gadā izdotā Baltijas ceļam veltītā pamarka ir Sarmas Līnes Baltijas ceļa piemiņas lieta. Sarma Līne Baltijas ceļā piedalījās pie Valmieras. [52]
130. Karogs, kuru Eglonam Brūnam uzdāvināja nepazīstama sieviete pie Brīvības pieminekļa, ir pavadījis viņu vienmēr un visur - no Norvēģijas ziemeļos līdz pat Gambijai Āfrikā. Šis karogs ir bijis viņam līdzi arī Baltijas ceļa laikā, stāvot pie Brīvības pieminekļa un aicinot pārējos saslēgt kopā ķēdi, kas pieminekļa apkārtnē bija aizliegts. [52]
131. Elgas Kugrēnas pase tās īpašniecei vienmēr ir bijusi līdzi. Pase izdota 1989. gada 3. aprīlī un bija arī lieciniece Baltijas ceļam, kurā Elga Kugrēna piedalījās stāvot Rīgā, Brīvības ielā pie VEF tilta. [52]
132. Dainas Šķieznas-Elsbergas Kanādas radu atsūtīts laikraksta raksta izgriezums. Fotogrāfijā no kreisās puses: Ināra Luhaera, Daina Šķiezna-Elsberga un Emīlija Lukašavičiene Rīgā pie Brīvības pieminekļa Baltijas ceļa laikā. [52]
133. Baltijas ceļa dalībnieka un Cēsu posma organizatora Ivara Prauliņa Baltijas ceļa piemiņas lieta - laikraksta "Padomju Druva" (Nr. 98, 1989. gada 19. augusts) pirmā lapa, kurā publicēts aicinājums piedalīties Baltijas ceļā un informācija par akcijas norisi. [52]
134. Fotogrāfijas vidū Baltijas ceļa dalībnieks Veiko Spolītis. "We will win! Victory will be ours!" jeb "Mēs tik un tā uzvarēsim! Uzvara būs mūsu!" Attēlā redzams atmodas laikā bieži izmantotais žests ar diviem pirkstiem V veidā, simbolizējot uzvaru jeb "Victory". "Jo bija zināms, ka tik un tā mēs atgūsim savu brīvību". Veiko Spolītis Baltijas ceļā piedalījās pie Tallinas, Vīlandes šosejas un Tallinas apvedceļa krustojumā. Uz Igauniju viņš bija devies ciemos pie savas vecmāmiņas, uzzinot, ka ir uzņemts Daugavpils Universitātes Filoloģijas fakultātē, un tādējādi atbrīvots no dienēšanas Padomju armijā. [51]
135. PSRS tautas deputātu sēdes 1990. gada 3. aprīlī Kremlī stenogramma. 17. lpp. Džemmas Skulmes runa par Baltijas ceļu un ārkārtas stāvokļa ieviešanu. Māksliniece un sabiedriskā darbiniece Džemma Skulme Baltijas ceļā piedalījās netālu no Rīgas pie Berģiem. Kopā ar viņu bija viņas mazdēls Jānis Skulme, trimdas laikraksta "Laiks" izdevēja Ilgvara Spilnera kundze un Mākslinieku savienības atbildīgā referente Rūta Muižniece. [50]
136. Māra Mihejeva Baltijas ceļā piedalījās uz Rīgas-Pleskavas (tagad Vidzemes) šosejas pie Berģiem. [48]
137. Edīte Sondoviča Baltijas ceļā piedalījās kopā ar Rīgas rajona kolhoza "Mārupe" cilvēkiem, kuri stāvēja Rīgas-Bauskas šosejas 10., 11. kilometrā. [47]
138. Ausmas Magones vēstule Latvijas Televīzijas raidījumam "Labvakar". Ausma Magone piedalījās Baltijas ceļā uz Rīgas-Pleskavas (tagad - Vidzemes) šosejas, netālu no bijušā restorāna "Sēnīte". [47]
139. Baltijas ceļa dalībnieces Margas Brences, kura Baltijas ceļā piedalījās pie Vangažiem, "Vīgantu" mājām, 9 gadus vecās māsasmeitas Zanes Brences zīmējums. [46]
140. 13 gadīgas meitenes Lienes Valdmanes vēstule tantei Lijai Kuldīgā par Latvijas neatkarības pasludināšanu 1990.gada 4.maijā. [44]
141. Sandra Družkova Baltijas ceļā piedalījās kopā ar savu mammu un dēlu, kuram tobrīd bija 1 gads. Viņi stāvēja uz Rīgas-Bauskas šosejas, netālu no Rīgas robežas, pirmo reizi turot rokās Latvijas Tautas frontes izsniegtos sarkanbaltsarkanos karodziņus. [38]
142. Sandra Bormane kopā ar vīru Aini Bormani un 4,5 mēnešu veco meitiņu Sabīni Bormani piedalījas Baltijas ceļa posmā starp Valmieru un Rencēniem. [38]
143. Arnolds Bāliņš piedalījās Baltijas ceļā uz Rīgas-Pleskavas (tagad Vidzemes) šosejas pie Līgatnes. [38]
144. Organizācijas "Daugavas vanagi" izdotā Baltijas ceļam veltītā pamarka ir Ingas Rodes Baltijas ceļa piemiņas lieta. Pamarku Ingai Rodei atsūtīja tautieši no Vācijas, ar kuriem viņa iepazinās stāvot Baltijas ceļā Rīgā uz Brīvības ielas, starp Lācplēša un Ģertrūdes ielām. [37]
145. Baltijas ceļa dalībnieka Gintauta Vīksnes fotogrāfija. Fotogrāfijā redzams Baltijas ceļa posms uz Rīgas-Pleskavas šosejas pie Ropažiem. [37]
146. Astra Stucka Baltijas ceļā piedalījās Rīgā, stāvot uz Brīvības ielas, netālu no Brīvības un Tallinas ielu krustojuma. [37]
147. Vilhelma Klincāna automašīnas "Volga 21" fotogrāfija, ar kuru viņš piedalījās Baltijas ceļa akcijā uz Rīgas-Bauskas šosejas posmā starp Ķekavu un Iecavu. [36]
148. Kārļa Krūmiņa fotogrāfija bērnudārzā karavīra tērpā ir Sarmītes Dambes piemiņas lieta. Kārlis Krūmiņš bija Sarmītes Dambes māsasdēls, kurš mīklainos apstākļos gāja bojā Čerepovecā (Krievija, Vologdas apgabals) dienesta laikā Padomju armijā. 1989. gada 23. augustā, kad notika Baltijas ceļš, Saulkrastu kapos notika Kārļa Krūmiņa bēres. [36]
149. Raksts laikrakstā "Padomju Jaunatne" (Nr. 143, 1989. gada 27.jūlijs) par Vides aizsardzības kluba protesta akciju Slokā par Slokas celulozes un papīra kombināta slēgšanu. Apakšējā bildē no labās puses otrajā rindā pirmais sēž Vilhelms Klincāns. [34]
150. Paštaisītais Kārļa Krūmiņa piemiņas plakāts ir Sarmītes Dambes piemiņas lieta. Kārlis Krūmiņš bija Sarmītes Dambes māsasdēls, kurš mīklainos apstākļos gāja bojā Čerepovecā (Krievija, Vologdas apgabals) dienesta laikā Padomju armijā. 1989. gada 23. augustā, kad notika Baltijas ceļš, Saulkrastu kapos notika Kārļa Krūmiņa bēres. [32]
151. Ilzes Greiškalnas karogs, ko viņa kopā ar brāli turēja piedaloties Baltijas ceļā. [32]
152. Maiguta Bernšteina piedalījās Baltijas ceļā Rīgā, Brīvības un Tērbatas ielu krustojumā. [28]

No data to display

Ranking by total number of objects

Attribute: Laikotarpis (laiko aprėptis) Aprašymas Sukūrimo/leidimo ar publikavimo vieta

Number in brackets is a number of all objects which metadata description contains given attribute value.

1. 1989[19890101~19891231] [58]
2. 1980[19800101~19801231] [41]
3. 1985[19850101~19851231] [20]
4. 1988-8-6[19880806~19880806] [18]
5. 1981[19810101~19811231] [18]
6. 1982[19820101~19821231] [16]
7. 1986[19860101~19861231] [13]
8. 1983[19830101~19831231] [12]
9. 1990[19900101~19901231] [9]
10. 1988[19880101~19881231] [9]
11. 1987[19870101~19871231] [9]
12. 1989-6[19890601~19890630] [8]
13. 1984[19840101~19841231] [8]
14. 1979-6[19790601~19790630] [7]
15. 1983-11-11[19831111~19831111] [5]
16. 1989-6-4[19890604~19890604] [4]
17. 1979[19790101~19791231] [4]
18. 1989-8[19890801~19890831] [3]
19. 1989-4-16[19890416~19890416] [3]
20. 1989-12[19891201~19891231] [3]
21. 1989-01-01[19890101~19890101] [3]
22. 1983-8[19830801~19830831] [3]
23. 1981-10[19811001~19811031] [3]
24. 1981-10-28[19811028~19811028] [3]
25. 1989-9-3[19890903~19890903] [2]
26. 1989-5[19890501~19890531] [2]
27. 1988-6-17[19880617~19880617] [2]
28. 1987-1-31[19870131~19870131] [2]
29. 1986-2[19860201~19860228] [2]
30. 1985-5-1[19850501~19850501] [2]
31. 1984-6-28[19840628~19840628] [2]
32. 1984-11[19841101~19841130] [2]
33. 1984-11-3[19841103~19841103] [2]
34. 1983-6-16[19830616~19830616] [2]
35. 1981-5-3[19810503~19810503] [2]
36. 1981-12[19811201~19811231] [2]
37. 1981-11-24[19811124~19811124] [2]
38. 1978[19780101~19781231] [2]
39. 1977[19770101~19771231] [2]
40. 1975[19750101~19751231] [2]
41. 1970[19700101~19701231] [2]
42. 2005[20050101~20051231] [1]
43. 1993[19930101~19931231] [1]
44. 1992-1-2[19920102~19920102] [1]
45. 1991-2-13[19910213~19910213] [1]
46. 1991-10-8[19911008~19911008] [1]
47. 1991-10-08[19911008~19911008] [1]
48. 1990-7-4[19900704~19900704] [1]
49. 1990-6-8[19900608~19900608] [1]
50. 1990-6-22[19900622~19900622] [1]
51. 1990-6-21[19900621~19900621] [1]
52. 1990-5-9[19900509~19900509] [1]
53. 1990-5-21[19900521~19900521] [1]
54. 1990-5-18[19900518~19900518] [1]
55. 1990-4-6[19900406~19900406] [1]
56. 1990-3-23[19900323~19900323] [1]
57. 1990-1[19900101~19900131] [1]
58. 1990-12[19901201~19901231] [1]
59. 1990-1-29[19900129~19900129] [1]
60. 1989-9-25[19890925~19890925] [1]
61. 1989-6-9[19890609~19890609] [1]
62. 1989-6-7[19890607~19890607] [1]
63. 1989-6-6[19890606~19890606] [1]
64. 1989-6-30[19890630~19890630] [1]
65. 1989-6-23[19890623~19890623] [1]
66. 1989-6-22[19890622~19890622] [1]
67. 1989-5-6[19890506~19890506] [1]
68. 1989-5-1[19890501~19890501] [1]
69. 1989-5-19[19890519~19890519] [1]
70. 1989-5-15[19890515~19890515] [1]
71. 1989-3-6[19890306~19890306] [1]
72. 1989-1[19890101~19890131] [1]
73. 1989-12-04[19891204~19891204] [1]
74. 1989-12-01 - 1989-12-15[19891201~19891215] [1]
75. 1989-11-24[19891124~19891124] [1]
76. 1989-11-15[19891115~19891115] [1]
77. 1989-10-26[19891026~19891026] [1]
78. 1989-10-10[19891010~19891010] [1]
79. 1989-10-09[19891009~19891009] [1]
80. 1989-1-20[19890120~19890120] [1]
81. 1989-07[19890701~19890731] [1]
82. 1989-06-21 - 1989-06-27[19890621~19890627] [1]
83. 1989-06-07[19890607~19890607] [1]
84. 1989-06-02[19890602~19890602] [1]
85. 1989-05-10 - 1989-06-03[19890510~19890603] [1]
86. 1989-05-09 - 1989-05-12[19890509~19890512] [1]
87. 1989-05-07[19890507~19890507] [1]
88. 1989-05-07 - 1989-05-23[19890507~19890523] [1]
89. 1989-05-07 - 1989-05-19[19890507~19890519] [1]
90. 1989-05-07 - 1989-05-11[19890507~19890511] [1]
91. 1989-05-07 - 1989-05-10[19890507~19890510] [1]
92. 1989-05-07 - 1989-05-08[19890507~19890508] [1]
93. 1989-05-06[19890506~19890506] [1]
94. 1989-05-06 - 1989-05-17[19890506~19890517] [1]
95. 1989-05-06 - 1989-05-12[19890506~19890512] [1]
96. 1989-05-05 - 1989-05-16[19890505~19890516] [1]
97. 1989-04-25 - 1989-05-18[19890425~19890518] [1]
98. 1989-03-29 - 1989-04-18[19890329~19890418] [1]
99. 1989-03-21 - 1989-04-05[19890321~19890405] [1]
100. 1989-03-17[19890317~19890317] [1]
101. 1989-03-16 - 1989-05-07[19890316~19890507] [1]
102. 1989-03-09 - 1989-04-24[19890309~19890424] [1]
103. 1989-03-09 - 1989-03-18[19890309~19890318] [1]
104. 1989-03-07 - 1989-03-10[19890307~19890310] [1]
105. 1989-03-02 - 1989-03-30[19890302~19890330] [1]
106. 1989-02-16 - 1989-03-29[19890216~19890329] [1]
107. 1989-02-15 - 1989-11-23[19890215~19891123] [1]
108. 1989-01-31 - 1989-03-16[19890131~19890316] [1]
109. 1988-9-2[19880902~19880902] [1]
110. 1988-6-14[19880614~19880614] [1]
111. 1988-5-5[19880505~19880505] [1]
112. 1988-5-4[19880504~19880504] [1]
113. 1988-3-16[19880316~19880316] [1]
114. 1988-2[19880201~19880229] [1]
115. 1988-2-23[19880223~19880223] [1]
116. 1988-12[19881201~19881231] [1]
117. 1988-12-5[19881205~19881205] [1]
118. 1988-12-31[19881231~19881231] [1]
119. 1988-1-6[19880106~19880106] [1]
120. 1988-1-31[19880131~19880131] [1]
121. 1987-8-29[19870829~19870829] [1]
122. 1987-6-9[19870609~19870609] [1]
123. 1987-6-28[19870628~19870628] [1]
124. 1987-2-15[19870215~19870215] [1]
125. 1987-11-5[19871105~19871105] [1]
126. 1987-1-12[19870112~19870112] [1]
127. 1986-7[19860701~19860731] [1]
128. 1986-7-5[19860705~19860705] [1]
129. 1986-6-29[19860629~19860629] [1]
130. 1986-6-23[19860623~19860623] [1]
131. 1986-3-1[19860301~19860301] [1]
132. 1986-2-25[19860225~19860225] [1]
133. 1986-2-18[19860218~19860218] [1]
134. 1986-12-1[19861201~19861201] [1]
135. 1986-10-19[19861019~19861019] [1]
136. 1986-1-1[19860101~19860101] [1]
137. 1986-1-10[19860110~19860110] [1]
138. 1985-9-1[19850901~19850901] [1]
139. 1985-8[19850801~19850831] [1]
140. 1985-7[19850701~19850731] [1]
141. 1985-7-16[19850716~19850716] [1]
142. 1985-7-15[19850715~19850715] [1]
143. 1985-5-21[19850521~19850521] [1]
144. 1985-4[19850401~19850430] [1]
145. 1985-3[19850301~19850331] [1]
146. 1985-2-19[19850219~19850219] [1]
147. 1985-2-13[19850213~19850213] [1]
148. 1985-11-4[19851104~19851104] [1]
149. 1985-1-6[19850106~19850106] [1]
150. 1985-05-21[19850521~19850521] [1]
151. 1985-02-13 - 1985-05-21[19850213~19850521] [1]
152. 1985-02-13 - 1985-02-19[19850213~19850219] [1]
153. 1984-9-29[19840929~19840929] [1]
154. 1984-8-30[19840830~19840830] [1]
155. 1984-8-13[19840813~19840813] [1]
156. 1984-7-29[19840729~19840729] [1]
157. 1984-4[19840401~19840430] [1]
158. 1984-3[19840301~19840331] [1]
159. 1984-11-22[19841122~19841122] [1]
160. 1984-1-1[19840101~19840101] [1]
161. 1983-7[19830701~19830731] [1]
162. 1983-6[19830601~19830630] [1]
163. 1983-12[19831201~19831231] [1]
164. 1983-11[19831101~19831130] [1]
165. 1983-10-25[19831025~19831025] [1]
166. 1983-10-23[19831023~19831023] [1]
167. 1982.06.28[19820628~19820628] [1]
168. 1982-9-7[19820907~19820907] [1]
169. 1982-8-5[19820805~19820805] [1]
170. 1982-8-13[19820813~19820813] [1]
171. 1982-7-29[19820729~19820729] [1]
172. 1982-5[19820501~19820531] [1]
173. 1982-5-21[19820521~19820521] [1]
174. 1982-5-12[19820512~19820512] [1]
175. 1982-4[19820401~19820430] [1]
176. 1982-3-10[19820310~19820310] [1]
177. 1982-2-5[19820205~19820205] [1]
178. 1982-1[19820101~19820131] [1]
179. 1982-11-11[19821111~19821111] [1]
180. 1982-10[19821001~19821031] [1]
181. 1982-04[19820401~19820430] [1]
182. 1982-04-29 - 1982-07-28[19820429~19820728] [1]
183. 1982-04-28 - 1982-07-27[19820428~19820727] [1]
184. 1982-02-12[19820212~19820212] [1]
185. 1981.11.01[19811101~19811101] [1]
186. 1981.10.28[19811028~19811028] [1]
187. 1981.06.28[19810628~19810628] [1]
188. 1981-8-19[19810819~19810819] [1]
189. 1981-6-10[19810610~19810610] [1]
190. 1981-5[19810501~19810531] [1]
191. 1981-3-27[19810327~19810327] [1]
192. 1981-3-26[19810326~19810326] [1]
193. 1981-3-19[19810319~19810319] [1]
194. 1981-12-20[19811220~19811220] [1]
195. 1981-12-16[19811216~19811216] [1]
196. 1981-12-13[19811213~19811213] [1]
197. 1981-12-12[19811212~19811212] [1]
198. 1981-10-2[19811002~19811002] [1]
199. 1981-10-10[19811010~19811010] [1]
200. 1981-1-1[19810101~19810101] [1]
201. 1981-06-28[19810628~19810628] [1]
202. 1981-03-26[19810326~19810326] [1]
203. 1980-9-15[19800915~19800915] [1]
204. 1980-8-31[19800831~19800831] [1]
205. 1980-6-7[19800607~19800607] [1]
206. 1980-3-23[19800323~19800323] [1]
207. 1980-12-17[19801217~19801217] [1]
208. 1980-06-07[19800607~19800607] [1]
209. 1980-03-23[19800323~19800323] [1]
210. 1979-6-2[19790602~19790602] [1]
211. 1979-10-1[19791001~19791001] [1]
212. 1977-6-22[19770622~19770622] [1]
213. 1977-2[19770201~19770228] [1]
214. 1977-1[19770101~19770131] [1]
215. 1976[19760101~19761231] [1]
216. 1976-3-20[19760320~19760320] [1]
217. 1976-06-29[19760629~19760629] [1]
218. 1976-06-24 - 1989-05-06[19760624~19890506] [1]
219. 1976-06-17 - 1976-06-29[19760617~19760629] [1]
220. 1975-06-02 - 1976-06-29[19750602~19760629] [1]
221. 1974-11-16[19741116~19741116] [1]
222. 1974-11-10[19741110~19741110] [1]
223. 1973-1-22[19730122~19730122] [1]
224. 1972[19720101~19721231] [1]
225. 1971-01-01 - 1989-01-01[19710101~19890101] [1]
226. 1969-7-1[19690701~19690701] [1]
227. 1968-2-14[19680214~19680214] [1]

Number in brackets is a number of all objects which metadata description contains given attribute value.

1. Zdjęcie z pierwszej pielgrzymki papieża w Warszawie. [6]
2. Prawdopodobnie jest to ulotka propagandowa, napisana w celu przeciwdziałania Solidarności [2]
3. Metalowa bransoletka z końca lat 80. [2]
4. Świadectwo ukończenia klasy V Szkoły Podstawowej [1]
5. Świadectwo ukończenia Wieczorowego Uniwersytetu Marksizmu - Leninizmu. Kierunek studiów: Podstawy Marksizmu - Leninizmu. Rok ukończenia: 1977 [1]
6. Świadectwo szkolne ukończenia klasy IV w Szkole Podstawowej nr 73 im. Józefa Kwiatka w Poznaniu [1]
7. Świadectwo szkolne ukończenia klasy III w szkole podstawowej nr 73 im. Józefa Kwiatka w Poznaniu [1]
8. Świadectwo nauczania religii na poziomie szkoły podstawowej. Rok szkolny 1987/88. Parafia św. Jana Vianney w Poznaniu [1]
9. Świadectwo nauczania religii na poziomie szkoły podstawowej - rok szkolny 1989/90. Parafia św. Jana Vianney w Poznaniu [1]
10. zamykany, czarny kompas z lustereczkiem na sznureczku [1]
11. sukienka damska przywieziona jako pamiątka z Indii w 1988r. [1]
12. podziękowanie dla rodziców wzorowego ucznia klasy trzeciej Szkoły Podstawowej (rok 1980) od dyrekcji szkoły [1]
13. kompas [1]
14. fotografia milicjanta przy pracy, wypisującego mandat. [1]
15. fotografia czarno - biała z obchodów X rocznicy powstania KPN, Leszek Moczulski przemawia na Pl. Zamkowym w Warszawie [1]
16. banknot 500000 z Henrykiem Sienkiewiczem z 1993 [1]
17. Znaczki pocztowe z drugiego obiegu. Klaser jest właśnością p. Andrzeja Iwańskiego [1]
18. Znaczki pocztowe z drugiego obiegu. Klaser jest własnością p. Andrzeja Iwańskiego [1]
19. Znaczki Towarzystwa Przyjaciół Dzieci [1]
20. Zeszyt ze zdjęciami, myślami, cytatami [1]
21. Zestaw wierszy, krążących w drugim obiegu, przepisywanych ręcznie lub na maszynie [1]
22. Zegarek elektryczny Sports [1]
23. Zdjęcie z pogrzebu ks. Jerzego Popiełuszki z widocznymi transparentami Solidarności [1]
24. Zdjęcie z pierwsza lalką typu Barbie [1]
25. Zdjęcie z drugiej pielgrzymki papieża w Warszawie. [1]
26. Zdjęcie wykonane na pogrzebie ks. Jerzego Popiełuszki. Widoczne są na zdjęciu wieńce i transparenty Solidarności. [1]
27. Zdjęcie ukazuje kordon policji pacyfikujący demonstrację z okazji 11 listopada. [1]
28. Zdjęcie rodziny z Australii [1]
29. Zdjęcie przedstawiające Papieża Jana Pawła II jadącego przez Krakowskie Przedmieście [1]
30. Zdjęcie pomnika krzyży poznańskich z namalowanym na nim znakiem Polski Walczącej. [1]
31. Zdjęcie panny młodej przyjmującej życzenia od rodziny [1]
32. Zdjęcie męża na górze Gellerta. [1]
33. Zdjęcie kalendarza z wizerunkiem ks. Jerzego Poiełuszki z drugiego obiegu [1]
34. Zdjęcie dziecka karmionego z butelki po Pepsi [1]
35. Zdjęcie dziecka bawiącego się swoim pierwszym zestawem klocków LEGO. [1]
36. Zdjęcie dziecka bawiącego się na placu zabaw [1]
37. Zdjęcie dzieci bawiących się na placu zabaw. [1]
38. Zdjęcie dokumentuje przebieg demonstracji w związku z 11 listopada. Na zdjęciu widoczny jest kordon milicji [1]
39. Zdjęcie dokumentuje demonstrację, która zebrała się w związku z 11 listopada - zabronionym przez władze Świętem Niepodległości [1]
40. Zdjęcia z przejazdu papieża przez Warszawę podczas pielgrzymki w 1979 roku. [1]
41. Zbiór zawiera 4 ulotki z 1985, były one rozdawane w Poznaniu [1]
42. Zbiór tygodników "Wiadomości" NSZZ Solidarności z regionu Mazowsza ukazujący się od 17 grudnia 1981. nr 201 - 227, 5.07.1986 - 15.02.1987 [1]
43. Zbiór gazet dwutygodnika Solidarność Walcząca - Wolni i Solidarni, pismo organizacji Solidarność Walcząca [1]
44. Zbiór gazet Tygodnik Mazowsze, związany z Solidarnością [1]
45. Zbiór gazet - Przegląd Wiadomości Agencyjnych z regionu Mazowsze- ukazujących się w latach 1986-1987 [1]
46. Zbiór Przeglądu Wiadomości Agencyjnych z 1986 r. [1]
47. Zaświadczenie, mówiące że obywatel, na którego nazwisko wystawiony został ten dokument ma pozwolenie na poruszanie się po Poznaniu w godzinach 22.00 - 6.00, wydane przez Lokomotywownię PKP Poznań-Franowo w 1981 r. Dokument wydrukowany w Drukarni Kolejowej został 21.07.1981 - kilka miesięcy przed wybuchem Stanu Wojennego. Sugestia, że wydarzenie to już było planowane wcześniej. [1]
48. Zaświadczenie urzędowe, zezwalające na powrót do domu z połowów dalekomorskich. [1]
49. Zaproszenie na ślub,wykonanie własnoręczne [1]
50. Zaproszenie na wykłady przedślubne z zakresu etyki, psychologii, medycyny i prawa [1]
51. Zaproszenie na spotkanie z kandydatami na radnych ChBP okręgu nr II - Winogrady w dniu 09.05.90 o godzinie 17:00. Kandydaci: Jan Nowiński, Wojciech Pęgiel, Maciej Pawuła, Julita Banaśkiewicz, Krzysztof Petrów, Andrzej Szlagowski i Jan Łuczak. [1]
52. Zaproszenie na spotkanie z kandydatami na posłów i senatorów NSZZ Solidarność UAM [1]
53. Zaproszenie na spotkanie z kandydatami Unii Demokratycznej, przed wyborami parlamentarnymi, które odbyło się w 8.10.1991 r. o godzinie 17:30 w Ratuszu. [1]
54. Zaproszenie na spotkanie przedwyborcze z posłami ChBP przed wyborami samorządowymi w 1990 r., które odbyło się 21 maja o godz. 18:00 w sali kina "Pałacowego". Wzieli w niej posłowie OKP: Jan Łopuszański, Stefan Niesiołowski, Janusz Korwin-Mikke i Krzysztof Król. [1]
55. Zaproszenie na spotkanie dyskusyjne ChBP z udziałem kandydatów na radnych w wyborach samorządowych 1990 r.: "Czy prawica Chrześcijańska jest potrzebna?" które odbyło się 18.05 o godz. 19:00 [1]
56. Zaproszenie na mszę świętą w hołdzie Orlętom Lwowskim [1]
57. Zaproszenie na mszę z okazji 47. rocznicy śmierci Józefa Piłsudskiego w archikatedrze św. Jana w Warszawie 12.05.1982. [1]
58. Zaproszenie na absolutorium studentów nauk społecznych z lat 1984-1989 UAM [1]
59. Zabawka plastykowo-metalowa w formie labiryntu [1]
60. Zabawka plastykowa: myszki [1]
61. Zabawka dla dzieci - czarny samochód na pilota i baterie. Samochodzik działał na podstawie wydawanego dźwięku z pilota. Oryginalne pudełko w którym była zabawka przechowywana. [1]
62. Wyniki egzaminu ze znajomości modlitw przed przystąpieniem do komunii świętej w maju 1989 r. [1]
63. Wyciągi z rachunku bankowego [1]
64. Wiersz na karcie formatu A4 - opozycyjna parodia "Lokomotywy" Juliana Tuwima [1]
65. Wiersz "Hymn Ubekistanu" środowiska opozycyjnego [1]
66. Wiersz "Do generała" oraz modlitwa z 1981 roku [1]
67. W moim domu często piliśmy nawet herbatę z musztardówki (słoiczek po musztardzie). Świetnie nadawała się także do picia wódki - mieści się w niej idealnie 50 ml do dolnego gwintu. Tę konkretną musztardówkę dostałem od teściowej. [1]
68. Użytkowane w latach '80. - był to jeden z lepszych magnetofonów w tamtych czasach. [1]
69. Utwór satyryczny z 1982 roku, krytykujący wprowadzenie stanu wojennego, napisany w formie rymowanej sztuki (szopki satyrycznej) [1]
70. Ulotkę otrzymywało się po wpłaceniu 50 zł na pomoc więźniom politycznym [1]
71. Ulotki wzywające do akcji protestacyjnych środowiska akademickiego [1]
72. Ulotki agitacyjne opozycyjne, które zostały rozrzucone na klatkach bloku właściciela. Dotyczą haseł politycznych. Ręcznie pisane. Rozrzucone podczas stanu wojennego w 1981 lub 1982 r. w Poznaniu na Grunwaldzie. [1]
73. Ulotka znaleziona na rogu ul. Puławskiej i Dąbrowskiego w Warszawie - rozrzucana przez opozycję [1]
74. Ulotka z pierwszych wolnych wyborów [1]
75. Ulotka wydrukowana z okazji rocznicy sierpnia '80, zawierająca apel RKW NSZZ "Solidarność" region Mazowsze do wzięcia udziału w obchodach II rocznicy Sierpnia '80 [1]
76. Ulotka wyborcza zachęcająca do głosowania na kandydata w wyborach parlamentarnych 4 czerwca 1989 r. [1]
77. Ulotka wyborcza komitetu obywatelskiego Solidarność w Poznaniu [1]
78. Ulotka upamiętniająca wojnę w Afganistanie 1979-1989. Wydana w 1985 r. w szóstym roku wojny. Hasła pacyfistyczne i antyradzieckie krytykujące interwencję wojsk radzieckihc w Afganistanie. W tle mapa Afganistanu ze szponem drapieżnego ptaka (orzeł imperialnej Rosji) i gwiazdą Armii Czerwonej. plakat został przekazany Bibliotece Kórnickiej PAN w celu ukrycia i przechowania, właściciel nigdy nie zgłosił się po odbiór. [1]
79. Ulotka stylizowana na list gończy, wydana przez Solidarność Walczącą [1]
80. Ulotka opozycyjna wzywająca mieszkańców Warszawy i Mazowsza do zorganizowania strajku ostrzegawczego [1]
81. Ulotka informująca czym jest NZS - Niezależne Zrzeszenie Studentów [1]
82. Ulotka informacyjna o Radiu Solidarnosć [1]
83. Ulotka i materiały wyborcze KPN-u z Poznania [1]
84. Ulotka bojkotująca wybory [1]
85. Ulotka NSZZ "Solidarność" [1]
86. Ulotka MRK "S" dotycząca łamania postanowień z Sierpnia 1980 przez ówczesną władzę [1]
87. Ulotka - Niezależny Komitet Obchodów 70-tej rocznicy odzyskania Niepodległosci, Kraków-Wawel [1]
88. Ulotka "Solidarności" z okazji Świąt (Bożego Narodzenia lub Wielkanocnych - brak informacji). Życzenia z okazji świąt. Obiekt został przekazany Bibliotece Kórnickiej PAN w celu ukrycia i przechowania, właściciel nigdy nie zgłosił się po odbiór. [1]
89. Ulotka "Solidarności" stylizowana na bilet kolejowy z Warszawy do Moskwy. Hasła antyradzieckie i przeciwko PZPR. Ulotka została przekazana Bibliotece Kórnickiej PAN w celu ukrycia i przechowania, właściciel nigdy nie zgłosił się po odbiór. [1]
90. Ulotka studencka KZ NSZZ Solidarność zachęcająca studentów do strajku. Właściciel dostał ulotkę w Duszpasterstwie Akademickim u Pallotynów w Poznaniu. [1]
91. Tygodnik Solidarność nr 10,14,27 z 1981 roku. Osiujący I Krajowy Zjazd Delegatów, Poznański Czerwiec, Śmierć Prymasa Wyszyńskiego [1]
92. Tygodnik "Przyjaciółka" z października 1989 r. [1]
93. Tworzenie transparentów podczas festynu na rynku w Jarocinie. [1]
94. Trzy dokumenty wezwań do stawienia się w Wojskowej Komendy Uzupełnień, celem zweryfikowania czy osoba kwalifikuje się do służby wojskowej, dokumenty z 10 marca 1982 r., 15 lutego 1984 r., 18 lutego 1986 r. [1]
95. Tekst satyryczny z okresu Stanu Wojennego na stosunki polsko - radzieckie i gen. Wojciecha Jaruzelskiego [1]
96. Talony uprawniające do zakupu towarów przemysłowych w zamian za przekazanie surowców wtórnych [1]
97. Szklanka do napojów z białego szkła z napisem SOLIDARNOŚĆ, prezent imieninowy [1]
98. Szara książeczka harcerska ZHP [1]
99. Sukienka dziergana ręcznie drutach [1]
100. Sprzedaż mleka i jogurtu w prost z chłodni podczas Festiwalu w Jarocinie. [1]
101. Spodnie jednego z uczestników Festiwalu w Jarocinie. [1]
102. Slajdy - klatki z bajek do oglądania na podręcznym fotoplastikonie - okularach [1]
103. Składana mapa z zaznaczeniem punktów informacji turystycznej oraz sklepów typu PEWEX [1]
104. Składa się z dwóch dokumentów - prośby do komendanta Wojewódzkiej Komendy Uzupełnień w Poznaniu o zezwolenie na wyjazd na urlop do Ludowej Republiki Bułgarii i odpowiedzi. Ubiegający się o pozwolenie na wyjazd był studentem, którego obejmowało szkolenie wojskowe, więc musiał mieć jego zgodę na wyjazd. [1]
105. Siatka plastikowa z Peweksu [1]
106. Satyra polityczna z okresu Stanu Wojennego [1]
107. Satyra polityczna opozycji dotycząca działań ZOMO i działań czołowych postaci okresu Stanu Wojennego [1]
108. Saszetka turystyczna na szyję na dokumenty z napisem "Poltur" [1]
109. Samochód marki Polonez koloru białego, rok produkcji: 1986 [1]
110. Rysunek Jacka Federowicza (otrzymany jako prezent od autora). Rysunek otrzymała Pani jako Przewodnicząca Solidarności w Drezdenku. [1]
111. Rezolucja oddziałowej organizacji partyjnej studentów Wydziału Dziennikarstwa i Nauk Politycznych Uniwersytetu Warszawskiego - w związku z prowokacją bydgoską z 19 marca 1981 roku. [1]
112. Reklama przywiezione przez męża z wycieczki do Budapesztu [1]
113. Radio Unitra. Wyprodukowane w Polsce w fabryce Unitra Lubartów. [1]
114. Radio Julia zakupione w ramach programu pomocy młodych małżeństw. [1]
115. Rachunek z 1986 stanowiący potwierdzenie odbioru samochodu [1]
116. Płyta analogowa Sierpień '80 - piosenki strajkowe śpiewa Maciej Pietrzyk [1]
117. Publiczność na małej scenie Festiwalu w Jarocinie. [1]
118. Publiczność festiwalu w Jarocinie - scena główna [1]
119. Przypinki szt. 3 1 - upamiętniająca wydarzenia w Poznaniu w 1956 wyprodukowana w 1981 roku 2 i 3 - przypinka Solidarności Walczącej z symbolem Solidarności Walczącej [1]
120. Przypinki Solidarnościowe w tym identyfikator Przewodniczącej [1]
121. Przypinka z pieszej pielgrzymki na Jasną Górę w 1985 r. [1]
122. Przypinka - NSZZ Solidarność Kopalnia Węgla Kamiennego ZMP [1]
123. Przedruk z francuskiej z gazety "La Monde" o absurdalności kraju, w którym żyją Polacy [1]
124. Protokoły porozumień Gdańsk Szczecin Jastrzębie. Statut NSZZ - znalezione w domu. [1]
125. Proporczyk rozdawany w 1981 roku podczas rocznicowego odsłonięcia pomnika i tablicy [1]
126. Polski orzełek Federacji Młodzieży Walczącej wycięty z gazetki drugiego obiegu [1]
127. Polska naszywka wojskowa z orłem w koronie i napisem "Poland". Orzeł w godle Polski nie miał wtedy korony [1]
128. Pogo podczas festiwalu w Jarocinie [1]
129. Pogo na festiwalu w Jarocinie. [1]
130. Podziemny druk Solidarności, pamiątka Ojca [1]
131. Pocztówki dźwiękowe (bajki, nagranie głosów zwierząt) [1]
132. Pocztówka z Gdańskiej Pieszej Pielgrzymki na Jasną Górę - mapa przemarszu [1]
133. Plastykowa gra zręcznościowa [1]
134. Plakaty: 70 niepodległość 1918-1988, Jarocin 88 [1]
135. Plakat z kręgu solidarnościowy wyśmiewający przyjaźń polsko-radziecką. Plakat został przekazany Bibliotece Kórnickiej PAN w celu ukrycia i przechowania, właściciel nigdy nie zgłosił się po odbiór. [1]
136. Plakat wzywający do rejestracji Solidarności Wiejskiej w Poznaniu. Plakat został przekazany Bibliotece Kórnickiej PAN w celu ukrycia i przechowania, właściciel nigdy nie zgłosił się po odbiór. [1]
137. Plakat wyborczy Chrześcijańskiego Bloku Prawicy na biało-niebieskim tle z napisami "Socjalizm nie przejdzie" i "Głosuj na prawo". [1]
138. Plakat na uroczystość Królowej Korony Polskiej dnia 3 maja 1981. Plakat pierwotnie stworzony w 1938 r. Potem wykorzystany w 1981 r. Przedstawia trzy pokolenia Polaków walczących o wolność i niepodległość (powstaniec styczniowy, żołnierz Kampanii wrześniowej 1939 oraz harcerz ). Na odwrocie opis symboliki. [1]
139. Plakat informujący o nowym tygodniku "Tydzień Gorzowski", reklamujący się jako najlepsza gazeta obywatelska [1]
140. Plakat Wyborczy ChBP z hasłem: "Prawo, Wolność, Własność" [1]
141. Plakat Komitetu Obywatelskiego "Solidarność" w Drezdenku informujący o spotkaniu wyborców ze swoimi kandydatami na radnych do samorządu gminnego Drezdenka [1]
142. Plakat - ogłoszenie wydane przez Komitet Zakładowy PZPR przy Uniwersytecie im. Adama Mickiewicza w Poznaniu, wzywające do udziału w pochodzie pierwszomajowym, rok nieokreślony, po 1981 (wspomniany pomnik ofiar Czerwca '56). [1]
143. Plakat "Solidarności" upamiętniający 190 rocznicę uchwalenia Konstytucji 3 Maja. Plakat został przekazany Bibliotece Kórnickiej PAN w celu ukrycia i przechowania, właściciel nigdy nie zgłosił się po odbiór. [1]
144. Pismo Międzyzakładowego Komitetu Koordynacyjnego - WOLA nr 15, 21.05.1982 (wydanie specjalne) nr 23, 23.06.1986 (189) [1]
145. Pismo Członków Międzyzakładowego Robotniczego Komitetu "Solidarność" "Robotnik" była pismem bezpłatnym. Częstotliwość ukazywania się i nakład były uzależnione od wpłat Czytelników [1]
146. Pieczątka "Wielkopolska Powstańcza Poczta Polowa", będąca nawiązaniem do tradycji Powstania Wielkopolskiego. [1]
147. Paszport wydany w Polskiej Rzeczpospolitej Ludowej uprawniający do przekraczania granicy państwa [1]
148. Paszport Polskiej Rzeczpospolitej Ludowej wydany w 1982 roku. Na początku ważny jedynie w ZSRR, Czechosłowackiej Republice Socjalistycznej, Niemieckiej Republice Demokratycznej, Węgierskiej Republice Ludowej, Socjalistycznej Republice Rumunii. Od 24 marca 1989 roku ważny na wszystkie kraje świata, "z prawem wielokrotnego przekraczania granicy PRL" [1]
149. Partol milicji przy małej scenie Festiwalu w Jarocinie. [1]
150. Pamiętnik prywatny wpisy kolegów i koleżanek ze szkoły podstawowej [1]
151. Pamiętnik osobisty z wpisami przyjaciół [1]
152. Pamiątkowy dyplom ukończenia studium nauczycielskiego nr.2 im. Tadeusza Kościuszki w Warszawie [1]
153. Oryginalna przypinka z lat '80 z logo "Solidarnosć" [1]
154. Order otrzymany od Miasta Poznania za udział w pracach przy pierwszym sztucznym sercu w Polsce, które wyprodukował H. Cegielski [1]
155. Opornik element elektronicznego wyposażenia tranzystorów, telewizorów - przypinany do ubiorów jako symbol oporu przeciwko władzy. [1]
156. Opaska w barwach narodowych [1]
157. Okładka książeczki wpłat należności ratalnych do wpłat w kasach PKO i urzędach pocztowych [1]
158. Okładka koperty z adresami nadawcy i odbiorcy oraz znaczkami pocztowymi [1]
159. Okładka i pierwsza strona książki Sergiusza Żemajtisa "Pływająca wyspa" - pamiątka z obozu letniego, z wpisami współuczestników [1]
160. Okulary z napisem "France" [1]
161. Okulary marki Adidas używane w latach 80. [1]
162. Odznaka "Wzorowy Uczeń" otrzymana ok. roku 1989 w szkole podstawowej, którą przypinało się lub przyszywało do fartucha/ubrania [1]
163. Odezwa Rakowskiego przed spodziewanym strajkiem generalnym w kraju przed zjazdem Solidarności i stanem wojennym [1]
164. Niekompletna kolekcja miesięczników "Morze" z roku 1989 [1]
165. Niedatowany rysunek przedstawiający 4 świnki, złożony przedstawia twarz generała Wojciecha Jaruzelskiego [1]
166. Naszywka z wiosennego złazu hufca Poznań-Jeżyce [1]
167. Naszywka na mundurek szkolny z godłem Poznania [1]
168. Naszyjnik wykonany w roku 1989 na Zajęciach Praktyczno-Technicznych, przypuszczalnie ze starego kalendarza [1]
169. Nalepka Rozgłośni Harcerskiej z logo festiwalu Jarocin z 1985 r. [1]
170. Naklejki rozdawane przez działaczy w trakcie wyborów [1]
171. Młodzież nagrywająca koncerty na dużej scenie Festiwalu w Jarocinie. Dzień pankowy. [1]
172. Monety sprzed denominacji, używane w latach '80. Nominał 1 zł, 2 zł, 5 zł. [1]
173. Monety o nominałach 1zł, 10 zł, 20zł [1]
174. Miś pluszowy otrzymany z okazji narodzin dziecka w roku 1982. [1]
175. Metalowe końcówki do wpięcia do żył w pierwszym sztucznym sercu w Polsce Ludowej wyprodukowane w H.C.P. Cegielski w Poznaniu [1]
176. Metalowa przypinka z milicyjnej czapki z wizerunkiem orła bez korony [1]
177. Medal pamiątkowy z wizerunkiem papieża Jana Pawła II z wizyty na KUL-u [1]
178. Materiały Wyborcze Komitetu Obywatelskiego Solidarność z Poznania - instrukcja jak głosować i apel o udział w drugiej turze wyborów [1]
179. Materiały Wyborcze - powołanie komitetu obywatelskiego, prośba o udział w pracach komisji wyborczej jako mąż zaufania, wezwania na wiece i spotkania przedwyborcze [1]
180. Manifest, ulotka opozycyjna [1]
181. Lista wyborcza kandydatów ChBP: Władysław Reichelt, Antoni Otlewski, Rafał Nowakowski, Piotr Mierecki i Zofia Piskorska. Na plakacie zawarte są życiorysy wymienionych kandydatów. [1]
182. Lista radnych wybranych w wyborach z ramienia Komitetu Obywatelskiego Solidarność w Drezdenku z podziękowaniem [1]
183. Lista kandydatów do komitetu [1]
184. List z prośbą od Anny Walentynowicz [1]
185. List w ozdobnej kopercie [1]
186. List od koleżanki w własnoręcznie zdobionej kopercie [1]
187. List intelektualistów do Premiera - odezwa o zaprzestanie przemocy wojskowej, a także zakończenia stanu wojennego [1]
188. List do rodziny we własnoręcznie zdobionej kopercie [1]
189. List do papieża Jana Pawła II opublikowany w w wydaniu nadzwyczajnym czasopisma "Solidarność Narodu"16 czerwca 1983r. podpisany przez Kongres Solidarności Narodu [1]
190. Legitymacje szkolne z II LO w Poznaniu oraz Medycznego Studium Zawodowego. [1]
191. Legitymacja członków NSZZ "Solidarność"- ojca i syna- z 1980 r. i z 1989r. [1]
192. Legitymacja członkowska Związku Młodzieży Socjalistycznej z roku 1974. [1]
193. Legitymacja członkowska ZSMP [1]
194. Legitymacja członkowska Polskiego Czerwonego Krzyża. [1]
195. Legitymacja członka związku zawodowego metalowców [1]
196. Legitymacja członka Niezależnego Samorządnego Związku Zawodowego Solidarność [1]
197. Książka zdrowia członka rodziny funkcjonariusza resortu spraw wewnętrznych [1]
198. Książka z odręcznymi podkreśleniami, notatkami [1]
199. Książeczka wycieczek pieszych PTTK [1]
200. Książeczka walutowa; wymieniano pieniądze na wyjazd do Bułgarii; [1]
201. Książeczka walutowa; pieniądze wymieniano na podróż do NRD i Bułgarii; [1]
202. Książeczka walutowa znaleziona w domu, uprawniająca jej właściciela do wywozu z Polski zagranicznych środków płatniczych [1]
203. Książeczka walutowa uprawniająca jej właściciela do wywozu z Polski zagranicznych środków płatniczych [1]
204. Książeczka uczestnika Gdańskiej Pieszej Pielgrzymki na Jasną Górę. W środku akceptacja regulaminu przez uczestnika wraz z pieczątką parafii. Na ostatniej stronie cytat Jana Pawła II [1]
205. Książeczka kuponowa - bilety kolejowy międzynarodowy, kolejowe oraz na przewóz roweru, bilet sieciowy miejski - Poznań, karnet 10-krotnego przejazdu autobusowy, bilety autobusowe komunikacji międzymiastowej Poznań-Łabiszyn, Bilet do Filharmonii w Poznaniu, bilety z pobytu w NRD. [1]
206. Korale z końca lat 80. [1]
207. Koperty służyły do przesyłania naświetlonych niewywołanych zdjęć do tygodnika Time. Na kopertach były wszystkie informacje odnoszące się do zdjęć, jak też ilość filmów, typ filmów, instrukcja wywołania. Koperta 1 - pierwsze przemówienie Helmuta Kohla przy upadającym murze berlińskim, 10. 11. 1989 r. Koperta 2 - zdjęcia studentów z Czechosłowacji, na Akademii Sztuk Pięknych w Pradze, malujących akty. Zdjęcia dokumentują powrót do normalności - pierwszy raz, gdy studenci powrócili na uniwersytety, bo Aksamitnej Rewolucji. [1]
208. Koperta po prywatnym liście z RFN do Polski z pieczątką: "Nie cenzurowano" [1]
209. Koperta mająca związek z protestami głodowymi w Krakowie - Bieżanów w 1985 roku. [1]
210. Koncert na festiwalu w Jarocinie'88 [1]
211. Komplet do gry towarzyskiej w kości [1]
212. Kolorowa fotografia Kościoła Św. Brygidy z okresu stanu wojennego, nawa boczna [1]
213. Kolekcja zdjęć związanych z ks. Popiełuszką - ks. Jerzy Popiełuszko w czasie odprawiania mszy świętej oraz zdjęcia z uroczystości pogrzebowych ks. Jerzego Popiełuszki z dnia 3.11.1984 r. [1]
214. Kolekcja zdjęć z demonstracji z 1982/1983 roku, zdjęcia był robione z aparatu ukrytego pod płaszczem. [1]
215. Kolekcja kartek żywnościowych wraz z etui do ich przechowywania [1]
216. Kolekcja gazet z 2006 r. poświęconych 25. rocznicy wprowadzenia stanu wojennego [1]
217. Kolekcja Biuletynu Informacyjnego Komitetu Obywatelskiego "Solidarność" w Poznaniu [1]
218. Kolaż zdjęć z pogrzebu Ks. Popiełuszki - m. in. zdjęcie Lecha Wałęsy, zdjęcia tłumu. [1]
219. Kobieta nagrywająca koncert podczas Festiwalu w Jarocinie. [1]
220. Klaser ze znaczkami z krajów socjalistycznych [1]
221. Kask był na wysposażeniu schronu, który produkował oprzorządowanie dla wojska. [1]
222. Kaseta, na której jest nagrana gra komputerowa. Podłączano ją za pomocą specjalnego urządzenia do komputera. [1]
223. Kaseta na film światłoczuły 35mm. Wzór niezmieniany od wielu lat. [1]
224. Kaseta magnetofonowa, na której nagrany jest wykład doktorancki pana Zajdla, ponieważ ćwiczył on odpowiednią długość wykładu, nagrywając go na 60-minutową kasetę. [1]
225. Karty z rysunkami samochodów produkowanych w Polsce: odrysy na białym tle [1]
226. Kartka wyborcza wydana przez Front Jedności Narodu, będąca potwierdzeniem oddania głosu w wyborach parlamentarnych w obwodzie wyborczym nr 4 w Poznaniu, w Komisji Wyborczej przy ul. Fredry 13. [1]
227. Kartka pocztowa ręcznie wykonana z czterema znakami - symbolami - krzyżem, Polską Walczącą/Solidarnością Walczącą, literą V (Victoria - zwycięstwo) oraz flagą Polski. Pod spodem tytuł: "Pisanki polskie Wielkanoc 1984". Kartka został przekazana Bibliotece Kórnickiej PAN w celu ukrycia i przechowania, właściciel nigdy nie zgłosił się po odbiór. [1]
228. Kartka na przydział mięsa w sierpniu 1989 r. - jest to ostatnia kartka na mięso wydana pracownikowi w czerwcu 1989r. [1]
229. Kartka żywnościowa na mięso, z sierpnia 1989, wydana przez Spółdzielnię Cech Rzemiosł Włókienniczych, ponieważ właściciel kartki prowadził prywatną działalność [1]
230. Kartka żywnościowa na mięso, z sierpnia 1989, wydana przez Spółdzielnie Cech Rzemiosł Włókienniczych, ponieważ właściciel kartki prowadził prywatną działalność [1]
231. Karta rowerowa w formie legitymacji [1]
232. Karta reporterska reportera studenckiego studia radiowego "FID" [1]
233. Karta przekroczenia granicy pozwalała na wyjazd za granice i zidentyfikowaniu przedmiotów, które się ze sobą wywoziło np. aparat fotograficzny, radio-odbiornik i należało z powrotem przywieść do kraju. Karta przy powrocie do kraju podlegała zwrotowi organowi kontroli, brak karty uniemożliwiał przekroczenie granicy. [1]
234. Karta potwierdzająca uczestnictwo w rajdzie PTTK Gorzów Wlkp. [1]
235. Karta pamiątkowa na białym papierze z ząbkowanym brzegiem z pieczątkami SOLIDARNOŚCI i podpisem Anny Walentynowicz [1]
236. Karta motorowerowa w formie legitymacji [1]
237. Kalkulator firmy HANIMEX500 [1]
238. Kalendarz z 1983 roku z napisem Solidarność Zwycięży i podobizną Lecha Wałęsy [1]
239. Kalendarz uczniowski z 1988 r. [1]
240. Kalendarz - naklejka z 1985, drugi obieg [1]
241. Kalendarz - naklejka Solidarność '89 wraz z ceną - 300 zł [1]
242. Kalendarz '86. Napis: Najlepszą Skarbonką Ucznia - Książeczka SKO. Na odwrocie plan lekcji [1]
243. Jedna z furażerek (z przypinkami) była wykorzystywana podczas odsłonięcia pomnika Czerwca 1956 r. w Poznaniu. Druga - podczas odsłonięcia tablicy upamiętniającej czerwiec 1956 r. przy zakładach cegielskiego [1]
244. Instrukcja obsługi rowerów wydana przez zakłady rowerowe "Romet". [1]
245. Instrukcja obsługi magnetofonu kasetowego marki "Unitra". [1]
246. Informacja skierowana do studentów i pracowników UW z prosbą o przyłączenie się do protestu przeciwko odwołaniu Rektora prof. H. Samsonowicza [1]
247. Indeks uczniowski ze szkoły średniej [1]
248. Historia: Pamiętam że w dniu w którym wyciągnięto ciało z spod tamy we Włocławku, byłem wtedy na poczcie, bo chciałem zamówić telefon międzymiastowy i wtedy usłyszałem rozmwę prywatną pewnej pani, która inforormowała wtedy rodzinę ze znaleziono zwłoki ks. Popiełuszki przy tamie. Udałem się szybko do jedostki żeby obejrzec dziennik telewizyjny, ale nie podano zadnej informacji. Tylko Kiszczak mówił o tym, że trzeba być przygotowanym na najgorsze. Dopiero następnego dnia powiedziano że "dziś" znaleziono ciało księdza. Wydawało mi się to dziwne, że podają datę o dzień pózniejszą, ponieważ ja o tym dowiedziałem się już poprzedniego dnia. [1]
249. Gazetka MIŚ międzyuczelniany informator środowiskowy, redagowana przez studentów uczelni warszawskich przy współpracy NZS UW im. Józefa Piłsudskiego [1]
250. Gazeta KOS wydawana przez Komitet Oporu Społecznego, przy wsparciu Solidarności [1]
251. Fragment wspomnień pana Stanisława Ratajczaka, przepisanych przez jego syna. [1]
252. Fotografie zrobione na trasie przejazdu papieża Jana Pawła II. Na jednym ze zdjęć widać kordon milicji, który uniemożliwia dzieciom idącym do Komunii Świętej zobaczenie papieża. Fotografie zostały wykonane na Krakowskim Przedmieściu w pobliżu kościoła Świętego Krzyża [1]
253. Fotografie przedstawiające wakacje w Władysławowie 1989 [1]
254. Fotografie dokumentujące uroczystości pogrzebowe Andrzeja Szomańskiego (działacza niepodległościowego, historyka, publicysty), który odbyły się 5 listopada 1987 na Cmentarzu Wojskowym. [1]
255. Fotografia związana z I wolnymi wyborami z hasłem "Wałęsa-TAK!" na wagonie kolejowym [1]
256. Fotografia ze spotkania rodzinnego [1]
257. Fotografia z przyrzeczenia harcerskiego. Przypięcie krzyża [1]
258. Fotografia z pierwszą puszką Coca Coli [1]
259. Fotografia ukazuje uczestników mszy za ojczyznę. W pierwszym szeregu: Anna Walentynowicz, Seweryn Jaworski, Marian Jurczyk. Msza odbyła się w kościele św. Stanisława Kostki na Żoliborzu w Warszawie [1]
260. Fotografia ukazuje kordon policji ochraniający ostatni zjazd PZPR [1]
261. Fotografia ukazuje demonstranta w masce gazowej. Jest on uczestnikiem demonstracji zwołanej z okazji 11 listopada - Dnia Niepodległości Polski, którego władza nie pozwalała celebrować i którego nie uznawała. [1]
262. Fotografia rodzinna z przyjęcia po wyborach [1]
263. Fotografia przedstawiająca obchody Święta 1 Maja 1989 w Poznaniu pod pomnikiem krzyży poznańskich [1]
264. Fotografia dokumentuje zamieszki między demonstrantami-opozycjonistami a milicją. Została ona wykonana 11 listopada, w Dzień Niepodległości Polski, którego ówczesna władza nie uznawała nie zezwalała na jego celebrację. [1]
265. Fotografia dokumentuje starcie kordonu milicji z demonstrantami. Została ona wykonana 11 listopada, w Dniu Niepodległości Polski, którego ówczesna władza nie uznawała i nie pozwalała celebrować. [1]
266. Fotografia czarno-biała przedstawiająca najmłodszych harcerzy [1]
267. Festyn na rynku w Jarocinie połączony z demonstracją przeciwko budowaniu elektrowni w Żarnowcu. [1]
268. Farby plakatowe na lekcje plastyki [1]
269. Fani zespołów w oczekiwaniu na koncerty. [1]
270. Fani podczas oczekiwania na koncerty na Festiwalu w Jarocinie. [1]
271. Fani podczas koncertu na małej scenie na Festiwalu w Jarocinie. [1]
272. Etykieta z wódki weselnej z wesela z 1984 roku. [1]
273. Dwa potwierdzenia opłat z tytułu podatku drogowego za samochód osobowy marki Polonez [1]
274. Duża scena na festiwalu w Jarocinie [1]
275. Duża scena Festiwalu w Jarocinie. [1]
276. Drukowane w podziemiu. Msza w katedrze, na której wieniec był przekazywany i rozpisane były role, według któtych każdy miał poszczególne zadanie. Ktoś miał kupić wieniec, następny, zaniósł do zachrystii, ja byłem odpowiedzialny za położenie wieńca przy ołtarzu, z kolei następna osoba odpowiadała za rozwinięcie szarfy. Album wydany przez podziemie z okazji 26. rocznicy wydarzeń czerwcowych. Album dokumentuje też sam przebieg obchodów rocznicy pod pomnikiem - widoczne są kordony milicji, legitymujące uczzestników. [1]
277. Druk formularz dla wstępujących do PZPR - wzór z 1979 r. [1]
278. Drewniana pieczątka "Kawaleryjska poczta polowa", będąca pamiątką 15 Pułku Ułanów Poznańskich. [1]
279. Drewniana deska do krojenia, ręcznie zdobiona. [1]
280. Dowód osobisty wydany przez Komendanta MO w Poznaniu w roku 1968 - zawiera dane o zameldowaniu do 1996 r. i zatrudnieniu do 1989 r. [1]
281. Dowód osobisty dla obcokrajowców z 1989 r. z NRD. [1]
282. Dokumenty związane z zakupem samochodu (dokumenty urzędowe): dokument sprzedaży 2 ton drutu, dowód sprzedaży, korespondencja z bankiem, koperta [1]
283. Dokument urzędowy z pieczątką Banku Spółdzielczego, oznajmiający o możliwość kupna samochodu osobowego marki Polonez na przedpłatę. Na odwrocie własnoręcznie spisany harmonogram spłat [1]
284. Dokument będący relacją opozycyji z przebiegu sesji WRN w Bydgoszczy, w czasie której przerwano obrady. [1]
285. Decyzja z Urzędu Miasta w Poznaniu z zezwoleniem na przejazd pomiędzy miastami [1]
286. Czerwona tarcza szkolna Szkoły Średniej, Studium Nauczycielskie im. Tadeusza Kościuszki [1]
287. Czaszka gipsowa z napisami, Katyń, NKWD, symbol przestrzelonej potylicy (D) oraz symbolika sowiecka. [1]
288. Czasopisma Solidarność Narodu - odbite w drukarni polowej im. Generała Leopolda Niedźwiadka-Okulickiego [1]
289. Czarno-biała bransoletka z końca lat 80. [1]
290. Czarno - biała fotografia z obchoX rocznicy powstania KPN (Komitet Polski Niepodległej) przemarsz ulicami Warszawy [1]
291. Czarno - biała fotografia z demonstracji pierwszomajowej z udziałem opozycji i Jacka Kuronia [1]
292. Czarno - biała fotografia z Mszy Polowej w Dolince Katyńskiej na cmentarzu Powązkowskim [1]
293. Czarno - biała fotografia wykonana podczas Mszy Polowej w Dolince Katyńskiej na Cmentarzu Powązkowskim sierpień1983 [1]
294. Czapka z napisem "Solidarność" [1]
295. Brązowy korkociąg pochodzący z Brukseli, w postaci 'sikającego chłopca' [1]
296. Brązowa skórzana torebka damska z paskiem [1]
297. Broszura Wojskowego przeglądu zagranicznego "Samoloty wojskowe państw kapitalistycznych" [1]
298. Bony towarowe o nominałach: pięć centów dziesięć centów pięćdziesiąt centów [1]
299. Bon towarowy o wartości 20 centów upoważniający do pobrania towarów eksportu wewnętrznego [1]
300. Bon towarowy o wartości 2 centów [1]
301. Blaszany medal pamiątkowy nawiązujący do popularnego w Polsce w latach 80'tych serialu TV Bonanza. [1]
302. Blaszana gwiazda szeryfa, nawiązująca do popularnego w Polsce w latach 80'tych serialu "Bonanza". [1]
303. Bilet na koncert zespołu Marillion w Arenie w Poznaniu organizowany przez PAGART i Poznańską Estradę [1]
304. Bilet kolejowy miesięczny na trasie Oborniki Wlkp. - Poznań Gł. [1]
305. Bilet do kina Wilda w Poznaniu na film "Człowiek z Żelaza" z 10 października 1981 godz. 19.00 [1]
306. Beżowo-żółty pluszowy miś [1]
307. Banknot jugosłowiański, otrzymany w trakcie pracy w NRD [1]
308. Banknot 500 zł [1]
309. Banknot 50-złotowy z wizerunkiem Karola Świerczewskiego z 1988 roku. [1]
310. Banknot 20zł [1]
311. Banknot 2000zł [1]
312. Banknot 10zł [1]
313. Artykuł pt. "Komitet Obywatelski "Solidarność" w Swarzędzu w 1989 roku" nr 1 2009 [1]
314. Arkusz wypełniany przez dyrekcję szkoły - oceniany był nauczyciel, jego postawa, moralność, zaangażowanie polityczne [1]
315. Apel, odpowiedź na ograniczenie wolności związków zawodowych, informacje o sposobach przeprowadzania manifestacji [1]
316. Aparat fotograficzny typu LOMO Smena 8M. Wyprodukowany w ZSRR [1]
317. Aparat fotograficzno-analogowy, wyprodukowany w Związku Radzieckim marki Smena [1]
318. Akt zawarcia zuchowego związku małżeńskiego pomiędzy Beatą Pichulą i Arkiem Pasztą [1]
319. Akredytacje dziennikarskie Chrisa Niedenthala. Na 1 stronie - akredytacja na wydarzenia związane z obchodami 40-lecia NRD, październik 1989 r. Na stronie 1 - akredytacja na fotografowanie w obwodowych komisjach wyborczych - 4 czerwca 1989 r. i 18 czerwca 1989 r. Na stronie 2 - akredytacja na obsługę wizyty Michaiła Gorbaczowa w Pekinie, 15-18 maja 1989 r. Dwa tygodnie po wizycie doszło do masakry na placy Tiananmen. Na stronie 2 - obsługa wizyty Gorbaczowa na Litwie. Na stronie 3 - akredytacja na obsługę wydarzenia z Erichem Honeckerem. Na stronie 4 - akredytacja w związku z wizytą Gorbaczowa w Pradze, 14-18 marca 1988 r. Na stronie 4 - akredytacja na posiedzenie Sejmu X Kadencji. Na stronie 5 - akredytacja na wizytę Gorbaczowa w RFN, 12-15. 06. 1989 r. Na stronie 5 - akredytacja w związku z wizytą w Chinach, maj 1989 r. Na stronie 5 - akredytacja, Moskwa, czerwiec 1988 r. Na stronie 6 - akredytacja, wizyta Michaiła Gorbaczowa w Polsce, lipiec 1988 r. [1]
320. 46 potwierdzeń dla wpłacającego, dokumentujących spłatę rat z tytułu zakupu samochodu osobowego marki Polonez [1]
321. 13 numer bezpłatnego biuletynu strajkowego Stoczni Gdańskiej [1]
322. - NOWY INDEKS Ogólnopolski Studencki Tygodnik Niezależnego Zrzeszania Studentów z 27.05.1981 nr 1 - GŁOS WOLNY wolność ubezpieczający UW nr 1, 10.10.1980 - Głos Wolny wolność ubezpieczający UW nr 2, 31.10.1980 - Gazeta Strajkowa uczelni warszawskich nr 12, 24.11.1981 - SERWIS Uniwersyteckiej Agencji Strajkowej NZS nr 6, 30.11.1981 [1]

No data to display

Ranking by number of viewed objects

Attribute: Laikotarpis (laiko aprėptis) Aprašymas Sukūrimo/leidimo ar publikavimo vieta

Number in brackets is a sum of all reads of objects which metadata description contains given attribute value.

1. 1989[19890101~19891231] [4890]
2. 1980[19800101~19801231] [3242]
3. 1981[19810101~19811231] [1725]
4. 1985[19850101~19851231] [1554]
5. 1982[19820101~19821231] [1440]
6. 1984-11-3[19841103~19841103] [1196]
7. 1988-8-6[19880806~19880806] [949]
8. 1983[19830101~19831231] [946]
9. 1988[19880101~19881231] [883]
10. 1986[19860101~19861231] [851]
11. 1989-01-01[19890101~19890101] [613]
12. 1990[19900101~19901231] [539]
13. 1987[19870101~19871231] [516]
14. 1985-5-1[19850501~19850501] [514]
15. 1989-6[19890601~19890630] [448]
16. 1984[19840101~19841231] [447]
17. 1979-6[19790601~19790630] [425]
18. 1984-6-28[19840628~19840628] [320]
19. 1989-07[19890701~19890731] [317]
20. 1989-06-21 - 1989-06-27[19890621~19890627] [317]
21. 1989-06-07[19890607~19890607] [317]
22. 1989-06-02[19890602~19890602] [317]
23. 1989-05-10 - 1989-06-03[19890510~19890603] [317]
24. 1989-05-09 - 1989-05-12[19890509~19890512] [317]
25. 1989-05-07[19890507~19890507] [317]
26. 1989-05-07 - 1989-05-23[19890507~19890523] [317]
27. 1989-05-07 - 1989-05-19[19890507~19890519] [317]
28. 1989-05-07 - 1989-05-11[19890507~19890511] [317]
29. 1989-05-07 - 1989-05-10[19890507~19890510] [317]
30. 1989-05-07 - 1989-05-08[19890507~19890508] [317]
31. 1989-05-06[19890506~19890506] [317]
32. 1989-05-06 - 1989-05-17[19890506~19890517] [317]
33. 1989-05-06 - 1989-05-12[19890506~19890512] [317]
34. 1989-05-05 - 1989-05-16[19890505~19890516] [317]
35. 1989-04-25 - 1989-05-18[19890425~19890518] [317]
36. 1989-03-29 - 1989-04-18[19890329~19890418] [317]
37. 1989-03-21 - 1989-04-05[19890321~19890405] [317]
38. 1989-03-17[19890317~19890317] [317]
39. 1989-03-16 - 1989-05-07[19890316~19890507] [317]
40. 1989-03-09 - 1989-04-24[19890309~19890424] [317]
41. 1989-03-09 - 1989-03-18[19890309~19890318] [317]
42. 1989-03-07 - 1989-03-10[19890307~19890310] [317]
43. 1989-03-02 - 1989-03-30[19890302~19890330] [317]
44. 1989-02-16 - 1989-03-29[19890216~19890329] [317]
45. 1989-02-15 - 1989-11-23[19890215~19891123] [317]
46. 1989-01-31 - 1989-03-16[19890131~19890316] [317]
47. 1976-06-29[19760629~19760629] [317]
48. 1976-06-24 - 1989-05-06[19760624~19890506] [317]
49. 1976-06-17 - 1976-06-29[19760617~19760629] [317]
50. 1975-06-02 - 1976-06-29[19750602~19760629] [317]
51. 1971-01-01 - 1989-01-01[19710101~19890101] [317]
52. 1983-11-11[19831111~19831111] [310]
53. 1977-6-22[19770622~19770622] [308]
54. 1989-10-26[19891026~19891026] [286]
55. 1976-3-20[19760320~19760320] [282]
56. 1979[19790101~19791231] [264]
57. 1983-8[19830801~19830831] [237]
58. 1981.11.01[19811101~19811101] [233]
59. 1989-12[19891201~19891231] [231]
60. 1990-6-21[19900621~19900621] [205]
61. 1990-1[19900101~19900131] [201]
62. 1988-12[19881201~19881231] [201]
63. 1989-6-4[19890604~19890604] [187]
64. 1991-2-13[19910213~19910213] [181]
65. 1985-11-4[19851104~19851104] [181]
66. 1989-8[19890801~19890831] [175]
67. 1978[19780101~19781231] [152]
68. 1981-10-28[19811028~19811028] [148]
69. 1981-10[19811001~19811031] [134]
70. 1981-11-24[19811124~19811124] [124]
71. 1990-6-8[19900608~19900608] [124]
72. 1980-9-15[19800915~19800915] [124]
73. 1989-5-1[19890501~19890501] [123]
74. 1989-9-3[19890903~19890903] [121]
75. 1983-6-16[19830616~19830616] [120]
76. 1986-6-23[19860623~19860623] [120]
77. 1982-5-21[19820521~19820521] [120]
78. 1989-4-16[19890416~19890416] [113]
79. 1990-1-29[19900129~19900129] [111]
80. 1981-8-19[19810819~19810819] [111]
81. 1977[19770101~19771231] [110]
82. 1989-12-04[19891204~19891204] [108]
83. 1989-12-01 - 1989-12-15[19891201~19891215] [108]
84. 1989-11-24[19891124~19891124] [108]
85. 1989-11-15[19891115~19891115] [108]
86. 1987-1-12[19870112~19870112] [108]
87. 1985-1-6[19850106~19850106] [108]
88. 1988-6-17[19880617~19880617] [104]
89. 1987-1-31[19870131~19870131] [103]
90. 1990-12[19901201~19901231] [101]
91. 1990-5-21[19900521~19900521] [99]
92. 1989-1-20[19890120~19890120] [98]
93. 1986-2[19860201~19860228] [97]
94. 1981-5-3[19810503~19810503] [97]
95. 1983-7[19830701~19830731] [97]
96. 1993[19930101~19931231] [95]
97. 1989-10-09[19891009~19891009] [94]
98. 1982-04-29 - 1982-07-28[19820429~19820728] [93]
99. 1982-04-28 - 1982-07-27[19820428~19820727] [93]
100. 1982-02-12[19820212~19820212] [93]
101. 1975[19750101~19751231] [91]
102. 1970[19700101~19701231] [91]
103. 1986-2-25[19860225~19860225] [88]
104. 1981-6-10[19810610~19810610] [88]
105. 1992-1-2[19920102~19920102] [86]
106. 1988-2-23[19880223~19880223] [86]
107. 1987-2-15[19870215~19870215] [84]
108. 1986-7-5[19860705~19860705] [84]
109. 1985-5-21[19850521~19850521] [84]
110. 1985-05-21[19850521~19850521] [84]
111. 1985-02-13 - 1985-05-21[19850213~19850521] [84]
112. 1985-02-13 - 1985-02-19[19850213~19850219] [84]
113. 1989-5[19890501~19890531] [83]
114. 1982.06.28[19820628~19820628] [81]
115. 1984-11[19841101~19841130] [80]
116. 1981-12[19811201~19811231] [80]
117. 1989-6-6[19890606~19890606] [78]
118. 1985-4[19850401~19850430] [76]
119. 1985-3[19850301~19850331] [76]
120. 1981-10-10[19811010~19811010] [74]
121. 1968-2-14[19680214~19680214] [72]
122. 1987-6-28[19870628~19870628] [70]
123. 1987-11-5[19871105~19871105] [70]
124. 1989-1[19890101~19890131] [69]
125. 1977-2[19770201~19770228] [68]
126. 1977-1[19770101~19770131] [68]
127. 1987-8-29[19870829~19870829] [67]
128. 1989-6-22[19890622~19890622] [66]
129. 1990-6-22[19900622~19900622] [65]
130. 1982-4[19820401~19820430] [63]
131. 1982-04[19820401~19820430] [63]
132. 1990-7-4[19900704~19900704] [62]
133. 1982-1[19820101~19820131] [62]
134. 1979-10-1[19791001~19791001] [62]
135. 1989-6-9[19890609~19890609] [59]
136. 1986-1-10[19860110~19860110] [58]
137. 1985-8[19850801~19850831] [58]
138. 1981-3-19[19810319~19810319] [58]
139. 1989-3-6[19890306~19890306] [57]
140. 1988-3-16[19880316~19880316] [57]
141. 1986-1-1[19860101~19860101] [57]
142. 1984-1-1[19840101~19840101] [57]
143. 1983-10-25[19831025~19831025] [57]
144. 1983-10-23[19831023~19831023] [57]
145. 1981-06-28[19810628~19810628] [57]
146. 1985-7-16[19850716~19850716] [56]
147. 1985-7-15[19850715~19850715] [56]
148. 1984-9-29[19840929~19840929] [56]
149. 1983-11[19831101~19831130] [56]
150. 1981.10.28[19811028~19811028] [55]
151. 1988-9-2[19880902~19880902] [54]
152. 1973-1-22[19730122~19730122] [54]
153. 1980-3-23[19800323~19800323] [53]
154. 1980-03-23[19800323~19800323] [53]
155. 1988-5-5[19880505~19880505] [52]
156. 1988-5-4[19880504~19880504] [52]
157. 1985-7[19850701~19850731] [52]
158. 1982-11-11[19821111~19821111] [52]
159. 1976[19760101~19761231] [52]
160. 1988-1-6[19880106~19880106] [51]
161. 1985-2-19[19850219~19850219] [51]
162. 1985-2-13[19850213~19850213] [51]
163. 1984-4[19840401~19840430] [51]
164. 1984-3[19840301~19840331] [51]
165. 1989-6-7[19890607~19890607] [50]
166. 1981-3-26[19810326~19810326] [50]
167. 1981-03-26[19810326~19810326] [50]
168. 1988-12-31[19881231~19881231] [49]
169. 1981-1-1[19810101~19810101] [49]
170. 1987-6-9[19870609~19870609] [48]
171. 1986-6-29[19860629~19860629] [48]
172. 1986-3-1[19860301~19860301] [48]
173. 1986-12-1[19861201~19861201] [48]
174. 1980-8-31[19800831~19800831] [48]
175. 1979-6-2[19790602~19790602] [48]
176. 1990-3-23[19900323~19900323] [47]
177. 1989-6-30[19890630~19890630] [47]
178. 1989-10-10[19891010~19891010] [47]
179. 1985-9-1[19850901~19850901] [47]
180. 1980-12-17[19801217~19801217] [47]
181. 1982-8-5[19820805~19820805] [46]
182. 1982-8-13[19820813~19820813] [46]
183. 1982-7-29[19820729~19820729] [46]
184. 1972[19720101~19721231] [46]
185. 1988-1-31[19880131~19880131] [45]
186. 1986-10-19[19861019~19861019] [45]
187. 1984-8-30[19840830~19840830] [45]
188. 1983-12[19831201~19831231] [45]
189. 1990-4-6[19900406~19900406] [44]
190. 1986-7[19860701~19860731] [44]
191. 1981-12-16[19811216~19811216] [44]
192. 1974-11-16[19741116~19741116] [44]
193. 1974-11-10[19741110~19741110] [44]
194. 1981-3-27[19810327~19810327] [43]
195. 1981-12-13[19811213~19811213] [43]
196. 1969-7-1[19690701~19690701] [43]
197. 1982-5[19820501~19820531] [42]
198. 2005[20050101~20051231] [41]
199. 1989-6-23[19890623~19890623] [41]
200. 1982-5-12[19820512~19820512] [40]
201. 1982-10[19821001~19821031] [40]
202. 1989-5-19[19890519~19890519] [39]
203. 1986-2-18[19860218~19860218] [39]
204. 1982-3-10[19820310~19820310] [39]
205. 1981.06.28[19810628~19810628] [39]
206. 1989-5-6[19890506~19890506] [38]
207. 1988-12-5[19881205~19881205] [38]
208. 1981-10-2[19811002~19811002] [38]
209. 1988-2[19880201~19880229] [37]
210. 1980-6-7[19800607~19800607] [37]
211. 1980-06-07[19800607~19800607] [37]
212. 1990-5-9[19900509~19900509] [36]
213. 1984-8-13[19840813~19840813] [36]
214. 1984-7-29[19840729~19840729] [36]
215. 1981-12-20[19811220~19811220] [36]
216. 1981-12-12[19811212~19811212] [36]
217. 1984-11-22[19841122~19841122] [35]
218. 1981-5[19810501~19810531] [35]
219. 1991-10-8[19911008~19911008] [34]
220. 1991-10-08[19911008~19911008] [34]
221. 1988-6-14[19880614~19880614] [34]
222. 1983-6[19830601~19830630] [34]
223. 1989-5-15[19890515~19890515] [33]
224. 1982-2-5[19820205~19820205] [33]
225. 1989-9-25[19890925~19890925] [31]
226. 1982-9-7[19820907~19820907] [28]
227. 1990-5-18[19900518~19900518] [24]

Number in brackets is a sum of all reads of objects which metadata description contains given attribute value.

1. Kolekcja zdjęć związanych z ks. Popiełuszką - ks. Jerzy Popiełuszko w czasie odprawiania mszy świętej oraz zdjęcia z uroczystości pogrzebowych ks. Jerzego Popiełuszki z dnia 3.11.1984 r. [678]
2. Instrukcja obsługi rowerów wydana przez zakłady rowerowe "Romet". [636]
3. Kolaż zdjęć z pogrzebu Ks. Popiełuszki - m. in. zdjęcie Lecha Wałęsy, zdjęcia tłumu. [518]
4. Czarno - biała fotografia z demonstracji pierwszomajowej z udziałem opozycji i Jacka Kuronia [420]
5. Książeczka walutowa uprawniająca jej właściciela do wywozu z Polski zagranicznych środków płatniczych [396]
6. Zdjęcie z pierwszej pielgrzymki papieża w Warszawie. [381]
7. Artykuł pt. "Komitet Obywatelski "Solidarność" w Swarzędzu w 1989 roku" nr 1 2009 [372]
8. Znaczki Towarzystwa Przyjaciół Dzieci [369]
9. Świadectwo ukończenia Wieczorowego Uniwersytetu Marksizmu - Leninizmu. Kierunek studiów: Podstawy Marksizmu - Leninizmu. Rok ukończenia: 1977 [308]
10. Kalendarz z 1983 roku z napisem Solidarność Zwycięży i podobizną Lecha Wałęsy [304]
11. Tygodnik "Przyjaciółka" z października 1989 r. [286]
12. Książeczka walutowa; pieniądze wymieniano na podróż do NRD i Bułgarii; [282]
13. Karta przekroczenia granicy pozwalała na wyjazd za granice i zidentyfikowaniu przedmiotów, które się ze sobą wywoziło np. aparat fotograficzny, radio-odbiornik i należało z powrotem przywieść do kraju. Karta przy powrocie do kraju podlegała zwrotowi organowi kontroli, brak karty uniemożliwiał przekroczenie granicy. [278]
14. Wiersz na karcie formatu A4 - opozycyjna parodia "Lokomotywy" Juliana Tuwima [254]
15. Odezwa Rakowskiego przed spodziewanym strajkiem generalnym w kraju przed zjazdem Solidarności i stanem wojennym [233]
16. Miś pluszowy otrzymany z okazji narodzin dziecka w roku 1982. [233]
17. Historia: Pamiętam że w dniu w którym wyciągnięto ciało z spod tamy we Włocławku, byłem wtedy na poczcie, bo chciałem zamówić telefon międzymiastowy i wtedy usłyszałem rozmwę prywatną pewnej pani, która inforormowała wtedy rodzinę ze znaleziono zwłoki ks. Popiełuszki przy tamie. Udałem się szybko do jedostki żeby obejrzec dziennik telewizyjny, ale nie podano zadnej informacji. Tylko Kiszczak mówił o tym, że trzeba być przygotowanym na najgorsze. Dopiero następnego dnia powiedziano że "dziś" znaleziono ciało księdza. Wydawało mi się to dziwne, że podają datę o dzień pózniejszą, ponieważ ja o tym dowiedziałem się już poprzedniego dnia. [233]
18. Świadectwo nauczania religii na poziomie szkoły podstawowej - rok szkolny 1989/90. Parafia św. Jana Vianney w Poznaniu [205]
19. Fragment wspomnień pana Stanisława Ratajczaka, przepisanych przez jego syna. [201]
20. Paszport wydany w Polskiej Rzeczpospolitej Ludowej uprawniający do przekraczania granicy państwa [181]
21. Siatka plastikowa z Peweksu [171]
22. Paszport Polskiej Rzeczpospolitej Ludowej wydany w 1982 roku. Na początku ważny jedynie w ZSRR, Czechosłowackiej Republice Socjalistycznej, Niemieckiej Republice Demokratycznej, Węgierskiej Republice Ludowej, Socjalistycznej Republice Rumunii. Od 24 marca 1989 roku ważny na wszystkie kraje świata, "z prawem wielokrotnego przekraczania granicy PRL" [170]
23. Protokoły porozumień Gdańsk Szczecin Jastrzębie. Statut NSZZ - znalezione w domu. [153]
24. Pamiętnik osobisty z wpisami przyjaciół [153]
25. Tygodnik Solidarność nr 10,14,27 z 1981 roku. Osiujący I Krajowy Zjazd Delegatów, Poznański Czerwiec, Śmierć Prymasa Wyszyńskiego [141]
26. Zbiór gazet Tygodnik Mazowsze, związany z Solidarnością [128]
27. Legitymacja członka Niezależnego Samorządnego Związku Zawodowego Solidarność [124]
28. Szklanka do napojów z białego szkła z napisem SOLIDARNOŚĆ, prezent imieninowy [123]
29. Fotografia ukazuje uczestników mszy za ojczyznę. W pierwszym szeregu: Anna Walentynowicz, Seweryn Jaworski, Marian Jurczyk. Msza odbyła się w kościele św. Stanisława Kostki na Żoliborzu w Warszawie [123]
30. Fotografia przedstawiająca obchody Święta 1 Maja 1989 w Poznaniu pod pomnikiem krzyży poznańskich [123]
31. Festyn na rynku w Jarocinie połączony z demonstracją przeciwko budowaniu elektrowni w Żarnowcu. [123]
32. Pismo Międzyzakładowego Komitetu Koordynacyjnego - WOLA nr 15, 21.05.1982 (wydanie specjalne) nr 23, 23.06.1986 (189) [120]
33. Kalendarz - naklejka Solidarność '89 wraz z ceną - 300 zł [111]
34. Fotografia ukazuje kordon policji ochraniający ostatni zjazd PZPR [111]
35. Akt zawarcia zuchowego związku małżeńskiego pomiędzy Beatą Pichulą i Arkiem Pasztą [111]
36. Duża scena Festiwalu w Jarocinie. [109]
37. Pismo Członków Międzyzakładowego Robotniczego Komitetu "Solidarność" "Robotnik" była pismem bezpłatnym. Częstotliwość ukazywania się i nakład były uzależnione od wpłat Czytelników [108]
38. Gazeta KOS wydawana przez Komitet Oporu Społecznego, przy wsparciu Solidarności [108]
39. Zestaw wierszy, krążących w drugim obiegu, przepisywanych ręcznie lub na maszynie [106]
40. Samochód marki Polonez koloru białego, rok produkcji: 1986 [105]
41. Akredytacje dziennikarskie Chrisa Niedenthala. Na 1 stronie - akredytacja na wydarzenia związane z obchodami 40-lecia NRD, październik 1989 r. Na stronie 1 - akredytacja na fotografowanie w obwodowych komisjach wyborczych - 4 czerwca 1989 r. i 18 czerwca 1989 r. Na stronie 2 - akredytacja na obsługę wizyty Michaiła Gorbaczowa w Pekinie, 15-18 maja 1989 r. Dwa tygodnie po wizycie doszło do masakry na placy Tiananmen. Na stronie 2 - obsługa wizyty Gorbaczowa na Litwie. Na stronie 3 - akredytacja na obsługę wydarzenia z Erichem Honeckerem. Na stronie 4 - akredytacja w związku z wizytą Gorbaczowa w Pradze, 14-18 marca 1988 r. Na stronie 4 - akredytacja na posiedzenie Sejmu X Kadencji. Na stronie 5 - akredytacja na wizytę Gorbaczowa w RFN, 12-15. 06. 1989 r. Na stronie 5 - akredytacja w związku z wizytą w Chinach, maj 1989 r. Na stronie 5 - akredytacja, Moskwa, czerwiec 1988 r. Na stronie 6 - akredytacja, wizyta Michaiła Gorbaczowa w Polsce, lipiec 1988 r. [104]
42. Fotografia związana z I wolnymi wyborami z hasłem "Wałęsa-TAK!" na wagonie kolejowym [101]
43. Publiczność na małej scenie Festiwalu w Jarocinie. [100]
44. Plastykowa gra zręcznościowa [100]
45. Fotografia rodzinna z przyjęcia po wyborach [100]
46. Zaproszenie na spotkanie przedwyborcze z posłami ChBP przed wyborami samorządowymi w 1990 r., które odbyło się 21 maja o godz. 18:00 w sali kina "Pałacowego". Wzieli w niej posłowie OKP: Jan Łopuszański, Stefan Niesiołowski, Janusz Korwin-Mikke i Krzysztof Król. [99]
47. Dowód osobisty dla obcokrajowców z 1989 r. z NRD. [98]
48. Banknot 500 zł [98]
49. Książeczka kuponowa - bilety kolejowy międzynarodowy, kolejowe oraz na przewóz roweru, bilet sieciowy miejski - Poznań, karnet 10-krotnego przejazdu autobusowy, bilety autobusowe komunikacji międzymiastowej Poznań-Łabiszyn, Bilet do Filharmonii w Poznaniu, bilety z pobytu w NRD. [97]
50. Beżowo-żółty pluszowy miś [97]
51. banknot 500000 z Henrykiem Sienkiewiczem z 1993 [95]
52. Banknot jugosłowiański, otrzymany w trakcie pracy w NRD [94]
53. Banknot 10zł [94]
54. Talony uprawniające do zakupu towarów przemysłowych w zamian za przekazanie surowców wtórnych [93]
55. Aparat fotograficzno-analogowy, wyprodukowany w Związku Radzieckim marki Smena [93]
56. Metalowa bransoletka z końca lat 80. [91]
57. Fotografia ze spotkania rodzinnego [89]
58. Arkusz wypełniany przez dyrekcję szkoły - oceniany był nauczyciel, jego postawa, moralność, zaangażowanie polityczne [89]
59. Świadectwo ukończenia klasy V Szkoły Podstawowej [88]
60. Rachunek z 1986 stanowiący potwierdzenie odbioru samochodu [88]
61. Czarno - biała fotografia wykonana podczas Mszy Polowej w Dolince Katyńskiej na Cmentarzu Powązkowskim sierpień1983 [88]
62. Składana mapa z zaznaczeniem punktów informacji turystycznej oraz sklepów typu PEWEX [86]
63. Książka zdrowia członka rodziny funkcjonariusza resortu spraw wewnętrznych [86]
64. Banknot 20zł [86]
65. fotografia milicjanta przy pracy, wypisującego mandat. [85]
66. Zbiór tygodników "Wiadomości" NSZZ Solidarności z regionu Mazowsza ukazujący się od 17 grudnia 1981. nr 201 - 227, 5.07.1986 - 15.02.1987 [84]
67. List z prośbą od Anny Walentynowicz [84]
68. Prawdopodobnie jest to ulotka propagandowa, napisana w celu przeciwdziałania Solidarności [81]
69. Zabawka dla dzieci - czarny samochód na pilota i baterie. Samochodzik działał na podstawie wydawanego dźwięku z pilota. Oryginalne pudełko w którym była zabawka przechowywana. [81]
70. Drukowane w podziemiu. Msza w katedrze, na której wieniec był przekazywany i rozpisane były role, według któtych każdy miał poszczególne zadanie. Ktoś miał kupić wieniec, następny, zaniósł do zachrystii, ja byłem odpowiedzialny za położenie wieńca przy ołtarzu, z kolei następna osoba odpowiadała za rozwinięcie szarfy. Album wydany przez podziemie z okazji 26. rocznicy wydarzeń czerwcowych. Album dokumentuje też sam przebieg obchodów rocznicy pod pomnikiem - widoczne są kordony milicji, legitymujące uczzestników. [81]
71. - NOWY INDEKS Ogólnopolski Studencki Tygodnik Niezależnego Zrzeszania Studentów z 27.05.1981 nr 1 - GŁOS WOLNY wolność ubezpieczający UW nr 1, 10.10.1980 - Głos Wolny wolność ubezpieczający UW nr 2, 31.10.1980 - Gazeta Strajkowa uczelni warszawskich nr 12, 24.11.1981 - SERWIS Uniwersyteckiej Agencji Strajkowej NZS nr 6, 30.11.1981 [81]
72. Pamiętnik prywatny wpisy kolegów i koleżanek ze szkoły podstawowej [80]
73. Banknot 2000zł [80]
74. Aparat fotograficzny typu LOMO Smena 8M. Wyprodukowany w ZSRR [79]
75. Bilet kolejowy miesięczny na trasie Oborniki Wlkp. - Poznań Gł. [78]
76. Przypinki Solidarnościowe w tym identyfikator Przewodniczącej [77]
77. Niedatowany rysunek przedstawiający 4 świnki, złożony przedstawia twarz generała Wojciecha Jaruzelskiego [77]
78. Zbiór zawiera 4 ulotki z 1985, były one rozdawane w Poznaniu [76]
79. Książeczka walutowa znaleziona w domu, uprawniająca jej właściciela do wywozu z Polski zagranicznych środków płatniczych [76]
80. Zeszyt ze zdjęciami, myślami, cytatami [75]
81. Zdjęcie dziecka bawiącego się swoim pierwszym zestawem klocków LEGO. [74]
82. Rysunek Jacka Federowicza (otrzymany jako prezent od autora). Rysunek otrzymała Pani jako Przewodnicząca Solidarności w Drezdenku. [74]
83. Bilet do kina Wilda w Poznaniu na film "Człowiek z Żelaza" z 10 października 1981 godz. 19.00 [74]
84. Apel, odpowiedź na ograniczenie wolności związków zawodowych, informacje o sposobach przeprowadzania manifestacji [74]
85. Plakat - ogłoszenie wydane przez Komitet Zakładowy PZPR przy Uniwersytecie im. Adama Mickiewicza w Poznaniu, wzywające do udziału w pochodzie pierwszomajowym, rok nieokreślony, po 1981 (wspomniany pomnik ofiar Czerwca '56). [73]
86. List od koleżanki w własnoręcznie zdobionej kopercie [72]
87. Dowód osobisty wydany przez Komendanta MO w Poznaniu w roku 1968 - zawiera dane o zameldowaniu do 1996 r. i zatrudnieniu do 1989 r. [72]
88. Lista kandydatów do komitetu [71]
89. Fotografia ukazuje demonstranta w masce gazowej. Jest on uczestnikiem demonstracji zwołanej z okazji 11 listopada - Dnia Niepodległości Polski, którego władza nie pozwalała celebrować i którego nie uznawała. [71]
90. Banknot 50-złotowy z wizerunkiem Karola Świerczewskiego z 1988 roku. [71]
91. Płyta analogowa Sierpień '80 - piosenki strajkowe śpiewa Maciej Pietrzyk [70]
92. Fotografie dokumentujące uroczystości pogrzebowe Andrzeja Szomańskiego (działacza niepodległościowego, historyka, publicysty), który odbyły się 5 listopada 1987 na Cmentarzu Wojskowym. [70]
93. Czarno - biała fotografia z obchoX rocznicy powstania KPN (Komitet Polski Niepodległej) przemarsz ulicami Warszawy [70]
94. Bilet na koncert zespołu Marillion w Arenie w Poznaniu organizowany przez PAGART i Poznańską Estradę [70]
95. Slajdy - klatki z bajek do oglądania na podręcznym fotoplastikonie - okularach [69]
96. Niekompletna kolekcja miesięczników "Morze" z roku 1989 [69]
97. Karta pamiątkowa na białym papierze z ząbkowanym brzegiem z pieczątkami SOLIDARNOŚCI i podpisem Anny Walentynowicz [69]
98. Wiersz "Hymn Ubekistanu" środowiska opozycyjnego [68]
99. Radio Unitra. Wyprodukowane w Polsce w fabryce Unitra Lubartów. [68]
100. Fotografia dokumentuje starcie kordonu milicji z demonstrantami. Została ona wykonana 11 listopada, w Dniu Niepodległości Polski, którego ówczesna władza nie uznawała i nie pozwalała celebrować. [68]
101. Broszura Wojskowego przeglądu zagranicznego "Samoloty wojskowe państw kapitalistycznych" [68]
102. Zdjęcie ukazuje kordon policji pacyfikujący demonstrację z okazji 11 listopada. [67]
103. Zdjęcie dziecka karmionego z butelki po Pepsi [67]
104. Okładka i pierwsza strona książki Sergiusza Żemajtisa "Pływająca wyspa" - pamiątka z obozu letniego, z wpisami współuczestników [67]
105. List do papieża Jana Pawła II opublikowany w w wydaniu nadzwyczajnym czasopisma "Solidarność Narodu"16 czerwca 1983r. podpisany przez Kongres Solidarności Narodu [67]
106. Instrukcja obsługi magnetofonu kasetowego marki "Unitra". [67]
107. Zdjęcie panny młodej przyjmującej życzenia od rodziny [66]
108. Ulotka upamiętniająca wojnę w Afganistanie 1979-1989. Wydana w 1985 r. w szóstym roku wojny. Hasła pacyfistyczne i antyradzieckie krytykujące interwencję wojsk radzieckihc w Afganistanie. W tle mapa Afganistanu ze szponem drapieżnego ptaka (orzeł imperialnej Rosji) i gwiazdą Armii Czerwonej. plakat został przekazany Bibliotece Kórnickiej PAN w celu ukrycia i przechowania, właściciel nigdy nie zgłosił się po odbiór. [66]
109. Ulotka stylizowana na list gończy, wydana przez Solidarność Walczącą [66]
110. Legitymacje szkolne z II LO w Poznaniu oraz Medycznego Studium Zawodowego. [66]
111. Czaszka gipsowa z napisami, Katyń, NKWD, symbol przestrzelonej potylicy (D) oraz symbolika sowiecka. [66]
112. Świadectwo szkolne ukończenia klasy IV w Szkole Podstawowej nr 73 im. Józefa Kwiatka w Poznaniu [65]
113. Fotografia z pierwszą puszką Coca Coli [65]
114. W moim domu często piliśmy nawet herbatę z musztardówki (słoiczek po musztardzie). Świetnie nadawała się także do picia wódki - mieści się w niej idealnie 50 ml do dolnego gwintu. Tę konkretną musztardówkę dostałem od teściowej. [64]
115. Plakat z kręgu solidarnościowy wyśmiewający przyjaźń polsko-radziecką. Plakat został przekazany Bibliotece Kórnickiej PAN w celu ukrycia i przechowania, właściciel nigdy nie zgłosił się po odbiór. [64]
116. Kartka żywnościowa na mięso, z sierpnia 1989, wydana przez Spółdzielnię Cech Rzemiosł Włókienniczych, ponieważ właściciel kartki prowadził prywatną działalność [64]
117. Fotografie przedstawiające wakacje w Władysławowie 1989 [64]
118. Satyra polityczna opozycji dotycząca działań ZOMO i działań czołowych postaci okresu Stanu Wojennego [63]
119. Czapka z napisem "Solidarność" [63]
120. Zdjęcie z pierwsza lalką typu Barbie [62]
121. Ulotka studencka KZ NSZZ Solidarność zachęcająca studentów do strajku. Właściciel dostał ulotkę w Duszpasterstwie Akademickim u Pallotynów w Poznaniu. [62]
122. List intelektualistów do Premiera - odezwa o zaprzestanie przemocy wojskowej, a także zakończenia stanu wojennego [62]
123. Karta motorowerowa w formie legitymacji [62]
124. Bony towarowe o nominałach: pięć centów dziesięć centów pięćdziesiąt centów [62]
125. Zdjęcie kalendarza z wizerunkiem ks. Jerzego Poiełuszki z drugiego obiegu [61]
126. Ulotka wyborcza zachęcająca do głosowania na kandydata w wyborach parlamentarnych 4 czerwca 1989 r. [61]
127. Ulotka z pierwszych wolnych wyborów [60]
128. Zaświadczenie, mówiące że obywatel, na którego nazwisko wystawiony został ten dokument ma pozwolenie na poruszanie się po Poznaniu w godzinach 22.00 - 6.00, wydane przez Lokomotywownię PKP Poznań-Franowo w 1981 r. Dokument wydrukowany w Drukarni Kolejowej został 21.07.1981 - kilka miesięcy przed wybuchem Stanu Wojennego. Sugestia, że wydarzenie to już było planowane wcześniej. [59]
129. Radio Julia zakupione w ramach programu pomocy młodych małżeństw. [59]
130. Pamiątkowy dyplom ukończenia studium nauczycielskiego nr.2 im. Tadeusza Kościuszki w Warszawie [59]
131. Książka z odręcznymi podkreśleniami, notatkami [59]
132. Nalepka Rozgłośni Harcerskiej z logo festiwalu Jarocin z 1985 r. [58]
133. Kartka na przydział mięsa w sierpniu 1989 r. - jest to ostatnia kartka na mięso wydana pracownikowi w czerwcu 1989r. [58]
134. Gazetka MIŚ międzyuczelniany informator środowiskowy, redagowana przez studentów uczelni warszawskich przy współpracy NZS UW im. Józefa Piłsudskiego [58]
135. Dokument będący relacją opozycyji z przebiegu sesji WRN w Bydgoszczy, w czasie której przerwano obrady. [58]
136. Znaczki pocztowe z drugiego obiegu. Klaser jest własnością p. Andrzeja Iwańskiego [57]
137. Użytkowane w latach '80. - był to jeden z lepszych magnetofonów w tamtych czasach. [57]
138. Ulotka NSZZ "Solidarność" [57]
139. Okulary marki Adidas używane w latach 80. [57]
140. Karta potwierdzająca uczestnictwo w rajdzie PTTK Gorzów Wlkp. [57]
141. Kalkulator firmy HANIMEX500 [57]
142. Jedna z furażerek (z przypinkami) była wykorzystywana podczas odsłonięcia pomnika Czerwca 1956 r. w Poznaniu. Druga - podczas odsłonięcia tablicy upamiętniającej czerwiec 1956 r. przy zakładach cegielskiego [57]
143. Dwa potwierdzenia opłat z tytułu podatku drogowego za samochód osobowy marki Polonez [57]
144. Składa się z dwóch dokumentów - prośby do komendanta Wojewódzkiej Komendy Uzupełnień w Poznaniu o zezwolenie na wyjazd na urlop do Ludowej Republiki Bułgarii i odpowiedzi. Ubiegający się o pozwolenie na wyjazd był studentem, którego obejmowało szkolenie wojskowe, więc musiał mieć jego zgodę na wyjazd. [56]
145. List do rodziny we własnoręcznie zdobionej kopercie [56]
146. Indeks uczniowski ze szkoły średniej [56]
147. Etykieta z wódki weselnej z wesela z 1984 roku. [56]
148. 46 potwierdzeń dla wpłacającego, dokumentujących spłatę rat z tytułu zakupu samochodu osobowego marki Polonez [56]
149. Podziemny druk Solidarności, pamiątka Ojca [55]
150. Odznaka "Wzorowy Uczeń" otrzymana ok. roku 1989 w szkole podstawowej, którą przypinało się lub przyszywało do fartucha/ubrania [55]
151. Fotografia dokumentuje zamieszki między demonstrantami-opozycjonistami a milicją. Została ona wykonana 11 listopada, w Dzień Niepodległości Polski, którego ówczesna władza nie uznawała nie zezwalała na jego celebrację. [55]
152. Ulotka i materiały wyborcze KPN-u z Poznania [54]
153. Spodnie jednego z uczestników Festiwalu w Jarocinie. [54]
154. Legitymacja członka związku zawodowego metalowców [54]
155. Karta rowerowa w formie legitymacji [54]
156. Czasopisma Solidarność Narodu - odbite w drukarni polowej im. Generała Leopolda Niedźwiadka-Okulickiego [54]
157. Sukienka dziergana ręcznie drutach [53]
158. Okulary z napisem "France" [53]
159. Manifest, ulotka opozycyjna [53]
160. Kolekcja kartek żywnościowych wraz z etui do ich przechowywania [53]
161. Kartka wyborcza wydana przez Front Jedności Narodu, będąca potwierdzeniem oddania głosu w wyborach parlamentarnych w obwodzie wyborczym nr 4 w Poznaniu, w Komisji Wyborczej przy ul. Fredry 13. [53]
162. Kartka żywnościowa na mięso, z sierpnia 1989, wydana przez Spółdzielnie Cech Rzemiosł Włókienniczych, ponieważ właściciel kartki prowadził prywatną działalność [53]
163. Fotografie zrobione na trasie przejazdu papieża Jana Pawła II. Na jednym ze zdjęć widać kordon milicji, który uniemożliwia dzieciom idącym do Komunii Świętej zobaczenie papieża. Fotografie zostały wykonane na Krakowskim Przedmieściu w pobliżu kościoła Świętego Krzyża [53]
164. Zdjęcie dokumentuje demonstrację, która zebrała się w związku z 11 listopada - zabronionym przez władze Świętem Niepodległości [52]
165. Ulotka - Niezależny Komitet Obchodów 70-tej rocznicy odzyskania Niepodległosci, Kraków-Wawel [52]
166. Przypinka z pieszej pielgrzymki na Jasną Górę w 1985 r. [52]
167. Legitymacja członkowska ZSMP [52]
168. Czarno - biała fotografia z Mszy Polowej w Dolince Katyńskiej na cmentarzu Powązkowskim [52]
169. fotografia czarno - biała z obchodów X rocznicy powstania KPN, Leszek Moczulski przemawia na Pl. Zamkowym w Warszawie [51]
170. Zaproszenie na wykłady przedślubne z zakresu etyki, psychologii, medycyny i prawa [51]
171. Ulotka bojkotująca wybory [51]
172. Koperta mająca związek z protestami głodowymi w Krakowie - Bieżanów w 1985 roku. [51]
173. Kaseta, na której jest nagrana gra komputerowa. Podłączano ją za pomocą specjalnego urządzenia do komputera. [51]
174. Kartka pocztowa ręcznie wykonana z czterema znakami - symbolami - krzyżem, Polską Walczącą/Solidarnością Walczącą, literą V (Victoria - zwycięstwo) oraz flagą Polski. Pod spodem tytuł: "Pisanki polskie Wielkanoc 1984". Kartka został przekazana Bibliotece Kórnickiej PAN w celu ukrycia i przechowania, właściciel nigdy nie zgłosił się po odbiór. [51]
175. Dokumenty związane z zakupem samochodu (dokumenty urzędowe): dokument sprzedaży 2 ton drutu, dowód sprzedaży, korespondencja z bankiem, koperta [51]
176. Bon towarowy o wartości 2 centów [51]
177. Ulotka opozycyjna wzywająca mieszkańców Warszawy i Mazowsza do zorganizowania strajku ostrzegawczego [50]
178. Monety o nominałach 1zł, 10 zł, 20zł [50]
179. Materiały Wyborcze Komitetu Obywatelskiego Solidarność z Poznania - instrukcja jak głosować i apel o udział w drugiej turze wyborów [50]
180. Materiały Wyborcze - powołanie komitetu obywatelskiego, prośba o udział w pracach komisji wyborczej jako mąż zaufania, wezwania na wiece i spotkania przedwyborcze [50]
181. Kolekcja zdjęć z demonstracji z 1982/1983 roku, zdjęcia był robione z aparatu ukrytego pod płaszczem. [50]
182. Karta reporterska reportera studenckiego studia radiowego "FID" [50]
183. Znaczki pocztowe z drugiego obiegu. Klaser jest właśnością p. Andrzeja Iwańskiego [49]
184. Zdjęcie dokumentuje przebieg demonstracji w związku z 11 listopada. Na zdjęciu widoczny jest kordon milicji [49]
185. Ulotkę otrzymywało się po wpłaceniu 50 zł na pomoc więźniom politycznym [49]
186. Plakat na uroczystość Królowej Korony Polskiej dnia 3 maja 1981. Plakat pierwotnie stworzony w 1938 r. Potem wykorzystany w 1981 r. Przedstawia trzy pokolenia Polaków walczących o wolność i niepodległość (powstaniec styczniowy, żołnierz Kampanii wrześniowej 1939 oraz harcerz ). Na odwrocie opis symboliki. [49]
187. Okładka koperty z adresami nadawcy i odbiorcy oraz znaczkami pocztowymi [49]
188. Naklejki rozdawane przez działaczy w trakcie wyborów [49]
189. Kolekcja gazet z 2006 r. poświęconych 25. rocznicy wprowadzenia stanu wojennego [49]
190. Zdjęcie przedstawiające Papieża Jana Pawła II jadącego przez Krakowskie Przedmieście [48]
191. Zbiór Przeglądu Wiadomości Agencyjnych z 1986 r. [48]
192. Ulotka "Solidarności" stylizowana na bilet kolejowy z Warszawy do Moskwy. Hasła antyradzieckie i przeciwko PZPR. Ulotka została przekazana Bibliotece Kórnickiej PAN w celu ukrycia i przechowania, właściciel nigdy nie zgłosił się po odbiór. [48]
193. Plakat "Solidarności" upamiętniający 190 rocznicę uchwalenia Konstytucji 3 Maja. Plakat został przekazany Bibliotece Kórnickiej PAN w celu ukrycia i przechowania, właściciel nigdy nie zgłosił się po odbiór. [48]
194. Medal pamiątkowy z wizerunkiem papieża Jana Pawła II z wizyty na KUL-u [48]
195. Lista radnych wybranych w wyborach z ramienia Komitetu Obywatelskiego Solidarność w Drezdenku z podziękowaniem [48]
196. 13 numer bezpłatnego biuletynu strajkowego Stoczni Gdańskiej [48]
197. Metalowe końcówki do wpięcia do żył w pierwszym sztucznym sercu w Polsce Ludowej wyprodukowane w H.C.P. Cegielski w Poznaniu [47]
198. Legitymacja członkowska Polskiego Czerwonego Krzyża. [47]
199. Koperty służyły do przesyłania naświetlonych niewywołanych zdjęć do tygodnika Time. Na kopertach były wszystkie informacje odnoszące się do zdjęć, jak też ilość filmów, typ filmów, instrukcja wywołania. Koperta 1 - pierwsze przemówienie Helmuta Kohla przy upadającym murze berlińskim, 10. 11. 1989 r. Koperta 2 - zdjęcia studentów z Czechosłowacji, na Akademii Sztuk Pięknych w Pradze, malujących akty. Zdjęcia dokumentują powrót do normalności - pierwszy raz, gdy studenci powrócili na uniwersytety, bo Aksamitnej Rewolucji. [47]
200. Kobieta nagrywająca koncert podczas Festiwalu w Jarocinie. [47]
201. Duża scena na festiwalu w Jarocinie [47]
202. Drewniana deska do krojenia, ręcznie zdobiona. [47]
203. Czerwona tarcza szkolna Szkoły Średniej, Studium Nauczycielskie im. Tadeusza Kościuszki [47]
204. Blaszany medal pamiątkowy nawiązujący do popularnego w Polsce w latach 80'tych serialu TV Bonanza. [47]
205. Zabawka plastykowa: myszki [46]
206. Ulotki agitacyjne opozycyjne, które zostały rozrzucone na klatkach bloku właściciela. Dotyczą haseł politycznych. Ręcznie pisane. Rozrzucone podczas stanu wojennego w 1981 lub 1982 r. w Poznaniu na Grunwaldzie. [46]
207. Ulotka wydrukowana z okazji rocznicy sierpnia '80, zawierająca apel RKW NSZZ "Solidarność" region Mazowsze do wzięcia udziału w obchodach II rocznicy Sierpnia '80 [46]
208. Pocztówka z Gdańskiej Pieszej Pielgrzymki na Jasną Górę - mapa przemarszu [46]
209. Legitymacja członków NSZZ "Solidarność"- ojca i syna- z 1980 r. i z 1989r. [46]
210. Koncert na festiwalu w Jarocinie'88 [46]
211. Klaser ze znaczkami z krajów socjalistycznych [46]
212. Kalendarz - naklejka z 1985, drugi obieg [46]
213. Kalendarz '86. Napis: Najlepszą Skarbonką Ucznia - Książeczka SKO. Na odwrocie plan lekcji [46]
214. Druk formularz dla wstępujących do PZPR - wzór z 1979 r. [46]
215. Blaszana gwiazda szeryfa, nawiązująca do popularnego w Polsce w latach 80'tych serialu "Bonanza". [46]
216. Zbiór gazet - Przegląd Wiadomości Agencyjnych z regionu Mazowsze- ukazujących się w latach 1986-1987 [45]
217. Zabawka plastykowo-metalowa w formie labiryntu [45]
218. Ulotka informacyjna o Radiu Solidarnosć [45]
219. Przedruk z francuskiej z gazety "La Monde" o absurdalności kraju, w którym żyją Polacy [45]
220. Książeczka wycieczek pieszych PTTK [45]
221. Kolorowa fotografia Kościoła Św. Brygidy z okresu stanu wojennego, nawa boczna [45]
222. Zdjęcia z przejazdu papieża przez Warszawę podczas pielgrzymki w 1979 roku. [44]
223. Tworzenie transparentów podczas festynu na rynku w Jarocinie. [44]
224. Plakaty: 70 niepodległość 1918-1988, Jarocin 88 [44]
225. Plakat Komitetu Obywatelskiego "Solidarność" w Drezdenku informujący o spotkaniu wyborców ze swoimi kandydatami na radnych do samorządu gminnego Drezdenka [44]
226. Order otrzymany od Miasta Poznania za udział w pracach przy pierwszym sztucznym sercu w Polsce, które wyprodukował H. Cegielski [44]
227. Monety sprzed denominacji, używane w latach '80. Nominał 1 zł, 2 zł, 5 zł. [44]
228. List w ozdobnej kopercie [44]
229. Legitymacja członkowska Związku Młodzieży Socjalistycznej z roku 1974. [44]
230. Kask był na wysposażeniu schronu, który produkował oprzorządowanie dla wojska. [44]
231. Fani zespołów w oczekiwaniu na koncerty. [44]
232. Dokument urzędowy z pieczątką Banku Spółdzielczego, oznajmiający o możliwość kupna samochodu osobowego marki Polonez na przedpłatę. Na odwrocie własnoręcznie spisany harmonogram spłat [44]
233. Decyzja z Urzędu Miasta w Poznaniu z zezwoleniem na przejazd pomiędzy miastami [44]
234. Ulotka znaleziona na rogu ul. Puławskiej i Dąbrowskiego w Warszawie - rozrzucana przez opozycję [43]
235. Ulotka informująca czym jest NZS - Niezależne Zrzeszenie Studentów [43]
236. Rezolucja oddziałowej organizacji partyjnej studentów Wydziału Dziennikarstwa i Nauk Politycznych Uniwersytetu Warszawskiego - w związku z prowokacją bydgoską z 19 marca 1981 roku. [43]
237. Lista wyborcza kandydatów ChBP: Władysław Reichelt, Antoni Otlewski, Rafał Nowakowski, Piotr Mierecki i Zofia Piskorska. Na plakacie zawarte są życiorysy wymienionych kandydatów. [43]
238. Kalendarz uczniowski z 1988 r. [43]
239. Bon towarowy o wartości 20 centów upoważniający do pobrania towarów eksportu wewnętrznego [43]
240. zamykany, czarny kompas z lustereczkiem na sznureczku [42]
241. Utwór satyryczny z 1982 roku, krytykujący wprowadzenie stanu wojennego, napisany w formie rymowanej sztuki (szopki satyrycznej) [42]
242. Kaseta magnetofonowa, na której nagrany jest wykład doktorancki pana Zajdla, ponieważ ćwiczył on odpowiednią długość wykładu, nagrywając go na 60-minutową kasetę. [42]
243. Świadectwo szkolne ukończenia klasy III w szkole podstawowej nr 73 im. Józefa Kwiatka w Poznaniu [41]
244. Zdjęcie wykonane na pogrzebie ks. Jerzego Popiełuszki. Widoczne są na zdjęciu wieńce i transparenty Solidarności. [41]
245. Oryginalna przypinka z lat '80 z logo "Solidarnosć" [41]
246. Okładka książeczki wpłat należności ratalnych do wpłat w kasach PKO i urzędach pocztowych [41]
247. Naszyjnik wykonany w roku 1989 na Zajęciach Praktyczno-Technicznych, przypuszczalnie ze starego kalendarza [41]
248. Metalowa przypinka z milicyjnej czapki z wizerunkiem orła bez korony [41]
249. Kaseta na film światłoczuły 35mm. Wzór niezmieniany od wielu lat. [41]
250. Zaproszenie na mszę z okazji 47. rocznicy śmierci Józefa Piłsudskiego w archikatedrze św. Jana w Warszawie 12.05.1982. [40]
251. Tekst satyryczny z okresu Stanu Wojennego na stosunki polsko - radzieckie i gen. Wojciecha Jaruzelskiego [40]
252. Sprzedaż mleka i jogurtu w prost z chłodni podczas Festiwalu w Jarocinie. [40]
253. Polska naszywka wojskowa z orłem w koronie i napisem "Poland". Orzeł w godle Polski nie miał wtedy korony [40]
254. Pogo podczas festiwalu w Jarocinie [40]
255. Zdjęcie z pogrzebu ks. Jerzego Popiełuszki z widocznymi transparentami Solidarności [39]
256. Zdjęcie męża na górze Gellerta. [39]
257. Zaproszenie na spotkanie z kandydatami na posłów i senatorów NSZZ Solidarność UAM [39]
258. Trzy dokumenty wezwań do stawienia się w Wojskowej Komendy Uzupełnień, celem zweryfikowania czy osoba kwalifikuje się do służby wojskowej, dokumenty z 10 marca 1982 r., 15 lutego 1984 r., 18 lutego 1986 r. [39]
259. Proporczyk rozdawany w 1981 roku podczas rocznicowego odsłonięcia pomnika i tablicy [39]
260. Plakat wzywający do rejestracji Solidarności Wiejskiej w Poznaniu. Plakat został przekazany Bibliotece Kórnickiej PAN w celu ukrycia i przechowania, właściciel nigdy nie zgłosił się po odbiór. [39]
261. Partol milicji przy małej scenie Festiwalu w Jarocinie. [39]
262. Informacja skierowana do studentów i pracowników UW z prosbą o przyłączenie się do protestu przeciwko odwołaniu Rektora prof. H. Samsonowicza [39]
263. Fotografia czarno-biała przedstawiająca najmłodszych harcerzy [39]
264. Zbiór gazet dwutygodnika Solidarność Walcząca - Wolni i Solidarni, pismo organizacji Solidarność Walcząca [38]
265. Zaproszenie na ślub,wykonanie własnoręczne [38]
266. Zaproszenie na absolutorium studentów nauk społecznych z lat 1984-1989 UAM [38]
267. Szara książeczka harcerska ZHP [38]
268. Pogo na festiwalu w Jarocinie. [38]
269. Plakat informujący o nowym tygodniku "Tydzień Gorzowski", reklamujący się jako najlepsza gazeta obywatelska [38]
270. Pieczątka "Wielkopolska Powstańcza Poczta Polowa", będąca nawiązaniem do tradycji Powstania Wielkopolskiego. [38]
271. Naszywka z wiosennego złazu hufca Poznań-Jeżyce [38]
272. Książeczka walutowa; wymieniano pieniądze na wyjazd do Bułgarii; [38]
273. Fotografia z przyrzeczenia harcerskiego. Przypięcie krzyża [38]
274. Farby plakatowe na lekcje plastyki [38]
275. Czarno-biała bransoletka z końca lat 80. [38]
276. podziękowanie dla rodziców wzorowego ucznia klasy trzeciej Szkoły Podstawowej (rok 1980) od dyrekcji szkoły [37]
277. Zegarek elektryczny Sports [37]
278. Zdjęcie dzieci bawiących się na placu zabaw. [37]
279. Wyciągi z rachunku bankowego [37]
280. Ulotka wyborcza komitetu obywatelskiego Solidarność w Poznaniu [37]
281. Naszywka na mundurek szkolny z godłem Poznania [37]
282. Komplet do gry towarzyskiej w kości [37]
283. Fani podczas koncertu na małej scenie na Festiwalu w Jarocinie. [37]
284. Drewniana pieczątka "Kawaleryjska poczta polowa", będąca pamiątką 15 Pułku Ułanów Poznańskich. [37]
285. Brązowy korkociąg pochodzący z Brukseli, w postaci 'sikającego chłopca' [37]
286. kompas [36]
287. Zaproszenie na spotkanie z kandydatami na radnych ChBP okręgu nr II - Winogrady w dniu 09.05.90 o godzinie 17:00. Kandydaci: Jan Nowiński, Wojciech Pęgiel, Maciej Pawuła, Julita Banaśkiewicz, Krzysztof Petrów, Andrzej Szlagowski i Jan Łuczak. [36]
288. Wiersz "Do generała" oraz modlitwa z 1981 roku [36]
289. Polski orzełek Federacji Młodzieży Walczącej wycięty z gazetki drugiego obiegu [36]
290. Pocztówki dźwiękowe (bajki, nagranie głosów zwierząt) [36]
291. Książeczka uczestnika Gdańskiej Pieszej Pielgrzymki na Jasną Górę. W środku akceptacja regulaminu przez uczestnika wraz z pieczątką parafii. Na ostatniej stronie cytat Jana Pawła II [36]
292. Koperta po prywatnym liście z RFN do Polski z pieczątką: "Nie cenzurowano" [36]
293. Zaproszenie na mszę świętą w hołdzie Orlętom Lwowskim [35]
294. Przypinka - NSZZ Solidarność Kopalnia Węgla Kamiennego ZMP [35]
295. Opaska w barwach narodowych [35]
296. Brązowa skórzana torebka damska z paskiem [35]
297. Świadectwo nauczania religii na poziomie szkoły podstawowej. Rok szkolny 1987/88. Parafia św. Jana Vianney w Poznaniu [34]
298. Zdjęcie z drugiej pielgrzymki papieża w Warszawie. [34]
299. Zdjęcie dziecka bawiącego się na placu zabaw [34]
300. Zaproszenie na spotkanie z kandydatami Unii Demokratycznej, przed wyborami parlamentarnymi, które odbyło się w 8.10.1991 r. o godzinie 17:30 w Ratuszu. [34]
301. Ulotki wzywające do akcji protestacyjnych środowiska akademickiego [34]
302. Saszetka turystyczna na szyję na dokumenty z napisem "Poltur" [34]
303. Publiczność festiwalu w Jarocinie - scena główna [34]
304. Opornik element elektronicznego wyposażenia tranzystorów, telewizorów - przypinany do ubiorów jako symbol oporu przeciwko władzy. [34]
305. Młodzież nagrywająca koncerty na dużej scenie Festiwalu w Jarocinie. Dzień pankowy. [34]
306. Korale z końca lat 80. [34]
307. Zaświadczenie urzędowe, zezwalające na powrót do domu z połowów dalekomorskich. [33]
308. Wyniki egzaminu ze znajomości modlitw przed przystąpieniem do komunii świętej w maju 1989 r. [33]
309. Plakat wyborczy Chrześcijańskiego Bloku Prawicy na biało-niebieskim tle z napisami "Socjalizm nie przejdzie" i "Głosuj na prawo". [33]
310. Kolekcja Biuletynu Informacyjnego Komitetu Obywatelskiego "Solidarność" w Poznaniu [33]
311. Ulotka "Solidarności" z okazji Świąt (Bożego Narodzenia lub Wielkanocnych - brak informacji). Życzenia z okazji świąt. Obiekt został przekazany Bibliotece Kórnickiej PAN w celu ukrycia i przechowania, właściciel nigdy nie zgłosił się po odbiór. [32]
312. Karty z rysunkami samochodów produkowanych w Polsce: odrysy na białym tle [32]
313. Zdjęcie rodziny z Australii [31]
314. sukienka damska przywieziona jako pamiątka z Indii w 1988r. [30]
315. Reklama przywiezione przez męża z wycieczki do Budapesztu [30]
316. Plakat Wyborczy ChBP z hasłem: "Prawo, Wolność, Własność" [30]
317. Fani podczas oczekiwania na koncerty na Festiwalu w Jarocinie. [29]
318. Ulotka MRK "S" dotycząca łamania postanowień z Sierpnia 1980 przez ówczesną władzę [28]
319. Przypinki szt. 3 1 - upamiętniająca wydarzenia w Poznaniu w 1956 wyprodukowana w 1981 roku 2 i 3 - przypinka Solidarności Walczącej z symbolem Solidarności Walczącej [28]
320. Satyra polityczna z okresu Stanu Wojennego [27]
321. Zdjęcie pomnika krzyży poznańskich z namalowanym na nim znakiem Polski Walczącej. [25]
322. Zaproszenie na spotkanie dyskusyjne ChBP z udziałem kandydatów na radnych w wyborach samorządowych 1990 r.: "Czy prawica Chrześcijańska jest potrzebna?" które odbyło się 18.05 o godz. 19:00 [24]

No data to display

Ranking by total number of objects

Attribute: Laikotarpis (laiko aprėptis) Aprašymas Sukūrimo/leidimo ar publikavimo vieta

Number in brackets is a number of all objects which metadata description contains given attribute value.

1. 1989-8-19[19890819~19890819] [30]
2. 1989[19890101~19891231] [15]
3. 1989-1-1[19890101~19890101] [11]
4. 1989-6-15[19890615~19890615] [6]
5. 1989-10-23[19891023~19891023] [6]
6. 1989-8-16[19890816~19890816] [5]
7. 1989-6-16[19890616~19890616] [5]
8. 1988-1-1[19880101~19880101] [5]
9. 2009-8-19[20090819~20090819] [4]
10. 1989-9-1[19890901~19890901] [4]
11. 1989-8-20[19890820~19890820] [4]
12. 1989-5-1[19890501~19890501] [4]
13. 1999-8-19[19990819~19990819] [3]
14. 1990[19900101~19901231] [3]
15. 1990-1-1[19900101~19900101] [3]
16. 1989-6-17[19890617~19890617] [3]
17. 1989-3-15[19890315~19890315] [3]
18. 1989-12-30[19891230~19891230] [3]
19. 1989-01-01[19890101~19890101] [3]
20. 1985[19850101~19851231] [3]
21. 2007-9-13[20070913~20070913] [2]
22. 1991-12-31[19911231~19911231] [2]
23. 1990-9-3[19900903~19900903] [2]
24. 1990-8-8[19900808~19900808] [2]
25. 1990-8-18[19900818~19900818] [2]
26. 1990-3-10[19900310~19900310] [2]
27. 1990-12-1[19901201~19901201] [2]
28. 1990-1-15[19900115~19900115] [2]
29. 1989-9-5[19890905~19890905] [2]
30. 1989-8-21[19890821~19890821] [2]
31. 1989-8-18[19890818~19890818] [2]
32. 1989-8-17[19890817~19890817] [2]
33. 1989-8-10[19890810~19890810] [2]
34. 1989-7-16[19890716~19890716] [2]
35. 1989-7-15[19890715~19890715] [2]
36. 1989-7-12[19890712~19890712] [2]
37. 1989-6-20[19890620~19890620] [2]
38. 1989-5-12[19890512~19890512] [2]
39. 1989-5-10[19890510~19890510] [2]
40. 1989-2-7[19890207~19890207] [2]
41. 1989-12-29[19891229~19891229] [2]
42. 1989-12-25[19891225~19891225] [2]
43. 1989-12-22[19891222~19891222] [2]
44. 1989-11-26[19891126~19891126] [2]
45. 1987[19870101~19871231] [2]
46. 2009-8-16[20090816~20090816] [1]
47. 2009-12-18[20091218~20091218] [1]
48. 2007[20070101~20071231] [1]
49. 2005-12-1[20051201~20051201] [1]
50. 2004-1-1[20040101~20040101] [1]
51. 1999-9-10[19990910~19990910] [1]
52. 1999-8-20[19990820~19990820] [1]
53. 1999-8-18[19990818~19990818] [1]
54. 1999-4-1[19990401~19990401] [1]
55. 1998-5-5[19980505~19980505] [1]
56. 1997-8-30[19970830~19970830] [1]
57. 1997-7-23[19970723~19970723] [1]
58. 1994[19940101~19941231] [1]
59. 1993[19930101~19931231] [1]
60. 1993-3-11[19930311~19930311] [1]
61. 1992[19920101~19921231] [1]
62. 1992-12-31[19921231~19921231] [1]
63. 1992-12-12[19921212~19921212] [1]
64. 1992-1-6[19920106~19920106] [1]
65. 1991[19910101~19911231] [1]
66. 1991-9-26[19910926~19910926] [1]
67. 1991-7-16[19910716~19910716] [1]
68. 1991-6-30[19910630~19910630] [1]
69. 1991-3-6[19910306~19910306] [1]
70. 1991-3-4[19910304~19910304] [1]
71. 1991-12-1[19911201~19911201] [1]
72. 1991-10-08[19911008~19911008] [1]
73. 1991-1-1[19910101~19910101] [1]
74. 1990-9-19[19900919~19900919] [1]
75. 1990-9-17[19900917~19900917] [1]
76. 1990-8-30[19900830~19900830] [1]
77. 1990-8-2[19900802~19900802] [1]
78. 1990-8-1[19900801~19900801] [1]
79. 1990-8-19[19900819~19900819] [1]
80. 1990-7-2[19900702~19900702] [1]
81. 1990-6-16[19900616~19900616] [1]
82. 1990-5-1[19900501~19900501] [1]
83. 1990-5-15[19900515~19900515] [1]
84. 1990-5-10[19900510~19900510] [1]
85. 1990-4-4[19900404~19900404] [1]
86. 1990-4-28[19900428~19900428] [1]
87. 1990-4-1[19900401~19900401] [1]
88. 1990-4-19[19900419~19900419] [1]
89. 1990-4-17[19900417~19900417] [1]
90. 1990-3[19900301~19900331] [1]
91. 1990-3-5[19900305~19900305] [1]
92. 1990-3-28[19900328~19900328] [1]
93. 1990-3-26[19900326~19900326] [1]
94. 1990-3-20[19900320~19900320] [1]
95. 1990-2-1[19900201~19900201] [1]
96. 1990-2-10[19900210~19900210] [1]
97. 1990-10-15[19901015~19901015] [1]
98. 1989-9-9[19890909~19890909] [1]
99. 1989-9-4[19890904~19890904] [1]
100. 1989-9-30[19890930~19890930] [1]
101. 1989-9-2[19890902~19890902] [1]
102. 1989-9-22[19890922~19890922] [1]
103. 1989-8[19890801~19890831] [1]
104. 1989-8-5[19890805~19890805] [1]
105. 1989-8-30[19890830~19890830] [1]
106. 1989-8-28[19890828~19890828] [1]
107. 1989-8-24[19890824~19890824] [1]
108. 1989-8-22[19890822~19890822] [1]
109. 1989-8-14[19890814~19890814] [1]
110. 1989-7-7[19890707~19890707] [1]
111. 1989-7-31[19890731~19890731] [1]
112. 1989-7-28[19890728~19890728] [1]
113. 1989-7-20[19890720~19890720] [1]
114. 1989-6[19890601~19890630] [1]
115. 1989-6-9[19890609~19890609] [1]
116. 1989-6-30[19890630~19890630] [1]
117. 1989-6-25[19890625~19890625] [1]
118. 1989-6-12[19890612~19890612] [1]
119. 1989-6-10[19890610~19890610] [1]
120. 1989-5-5[19890505~19890505] [1]
121. 1989-5-30[19890530~19890530] [1]
122. 1989-5-2[19890502~19890502] [1]
123. 1989-5-23[19890523~19890523] [1]
124. 1989-5-16[19890516~19890516] [1]
125. 1989-5-15[19890515~19890515] [1]
126. 1989-5-14[19890514~19890514] [1]
127. 1989-5-13[19890513~19890513] [1]
128. 1989-4-5[19890405~19890405] [1]
129. 1989-4-3[19890403~19890403] [1]
130. 1989-4-26[19890426~19890426] [1]
131. 1989-4-19[19890419~19890419] [1]
132. 1989-4-15[19890415~19890415] [1]
133. 1989-4-10[19890410~19890410] [1]
134. 1989-3[19890301~19890331] [1]
135. 1989-3-6[19890306~19890306] [1]
136. 1989-3-2[19890302~19890302] [1]
137. 1989-3-18[19890318~19890318] [1]
138. 1989-3-11[19890311~19890311] [1]
139. 1989-3-10[19890310~19890310] [1]
140. 1989-2-3[19890203~19890203] [1]
141. 1989-12-31[19891231~19891231] [1]
142. 1989-12-23[19891223~19891223] [1]
143. 1989-12-21[19891221~19891221] [1]
144. 1989-12-20[19891220~19891220] [1]
145. 1989-12-04[19891204~19891204] [1]
146. 1989-12-01 - 1989-12-15[19891201~19891215] [1]
147. 1989-11-24[19891124~19891124] [1]
148. 1989-11-20[19891120~19891120] [1]
149. 1989-11-1[19891101~19891101] [1]
150. 1989-11-17[19891117~19891117] [1]
151. 1989-11-15[19891115~19891115] [1]
152. 1989-10-9[19891009~19891009] [1]
153. 1989-10-30[19891030~19891030] [1]
154. 1989-10-25[19891025~19891025] [1]
155. 1989-10-16[19891016~19891016] [1]
156. 1989-10-13[19891013~19891013] [1]
157. 1989-10-12[19891012~19891012] [1]
158. 1989-10-09[19891009~19891009] [1]
159. 1989-1-25[19890125~19890125] [1]
160. 1989-07[19890701~19890731] [1]
161. 1989-06-21 - 1989-06-27[19890621~19890627] [1]
162. 1989-06-07[19890607~19890607] [1]
163. 1989-06-02[19890602~19890602] [1]
164. 1989-05-10 - 1989-06-03[19890510~19890603] [1]
165. 1989-05-09 - 1989-05-12[19890509~19890512] [1]
166. 1989-05-07[19890507~19890507] [1]
167. 1989-05-07 - 1989-05-23[19890507~19890523] [1]
168. 1989-05-07 - 1989-05-19[19890507~19890519] [1]
169. 1989-05-07 - 1989-05-11[19890507~19890511] [1]
170. 1989-05-07 - 1989-05-10[19890507~19890510] [1]
171. 1989-05-07 - 1989-05-08[19890507~19890508] [1]
172. 1989-05-06[19890506~19890506] [1]
173. 1989-05-06 - 1989-05-17[19890506~19890517] [1]
174. 1989-05-06 - 1989-05-12[19890506~19890512] [1]
175. 1989-05-05 - 1989-05-16[19890505~19890516] [1]
176. 1989-04-25 - 1989-05-18[19890425~19890518] [1]
177. 1989-03-29 - 1989-04-18[19890329~19890418] [1]
178. 1989-03-21 - 1989-04-05[19890321~19890405] [1]
179. 1989-03-17[19890317~19890317] [1]
180. 1989-03-16 - 1989-05-07[19890316~19890507] [1]
181. 1989-03-09 - 1989-04-24[19890309~19890424] [1]
182. 1989-03-09 - 1989-03-18[19890309~19890318] [1]
183. 1989-03-07 - 1989-03-10[19890307~19890310] [1]
184. 1989-03-02 - 1989-03-30[19890302~19890330] [1]
185. 1989-02-16 - 1989-03-29[19890216~19890329] [1]
186. 1989-02-15 - 1989-11-23[19890215~19891123] [1]
187. 1989-01-31 - 1989-03-16[19890131~19890316] [1]
188. 1988-9-28[19880928~19880928] [1]
189. 1988-9-1[19880901~19880901] [1]
190. 1988-9-14[19880914~19880914] [1]
191. 1988-9-12[19880912~19880912] [1]
192. 1988-8-20[19880820~19880820] [1]
193. 1988-6-27[19880627~19880627] [1]
194. 1988-6-26[19880626~19880626] [1]
195. 1988-6-10[19880610~19880610] [1]
196. 1988-5-29[19880529~19880529] [1]
197. 1988-5-1[19880501~19880501] [1]
198. 1988-5-14[19880514~19880514] [1]
199. 1988-5-10[19880510~19880510] [1]
200. 1988-3-6[19880306~19880306] [1]
201. 1988-3-10[19880310~19880310] [1]
202. 1988-12-30[19881230~19881230] [1]
203. 1988-12-1[19881201~19881201] [1]
204. 1988-12-17[19881217~19881217] [1]
205. 1988-12-16[19881216~19881216] [1]
206. 1988-10-25[19881025~19881025] [1]
207. 1988-10-14[19881014~19881014] [1]
208. 1988-10-12[19881012~19881012] [1]
209. 1987-1-1[19870101~19870101] [1]
210. 1986-9-27[19860927~19860927] [1]
211. 1986-8-19[19860819~19860819] [1]
212. 1986-8-12[19860812~19860812] [1]
213. 1986-8-10[19860810~19860810] [1]
214. 1986-10-23[19861023~19861023] [1]
215. 1985-5-8[19850508~19850508] [1]
216. 1985-05-21[19850521~19850521] [1]
217. 1985-02-13 - 1985-05-21[19850213~19850521] [1]
218. 1985-02-13 - 1985-02-19[19850213~19850219] [1]
219. 1984[19840101~19841231] [1]
220. 1984-6-1[19840601~19840601] [1]
221. 1984-1-6[19840106~19840106] [1]
222. 1983-1-1[19830101~19830101] [1]
223. 1982-6-1[19820601~19820601] [1]
224. 1982-04[19820401~19820430] [1]
225. 1982-04-29 - 1982-07-28[19820429~19820728] [1]
226. 1982-04-28 - 1982-07-27[19820428~19820727] [1]
227. 1982-02-12[19820212~19820212] [1]
228. 1981-12-13[19811213~19811213] [1]
229. 1981-11-24[19811124~19811124] [1]
230. 1981-10-28[19811028~19811028] [1]
231. 1981-03-26[19810326~19810326] [1]
232. 1980-06-07[19800607~19800607] [1]
233. 1980-03-23[19800323~19800323] [1]
234. 1978[19780101~19781231] [1]
235. 1978-1-1[19780101~19780101] [1]
236. 1976-6-10[19760610~19760610] [1]
237. 1976-06-29[19760629~19760629] [1]
238. 1976-06-24 - 1989-05-06[19760624~19890506] [1]
239. 1976-06-17 - 1976-06-29[19760617~19760629] [1]
240. 1975[19750101~19751231] [1]
241. 1975-06-02 - 1976-06-29[19750602~19760629] [1]
242. 1974-8-15[19740815~19740815] [1]
243. 1971-01-01 - 1989-01-01[19710101~19890101] [1]
244. 1963-1-1[19630101~19630101] [1]
245. 1960-1-1[19600101~19600101] [1]
246. 1959-1-1[19590101~19590101] [1]
247. 1950-1-1[19500101~19500101] [1]

Number in brackets is a number of all objects which metadata description contains given attribute value.

1. 2 lap [2]
2. Összefoglaló a mozgalmi élet eseményeiről és a személyi állománnyal összefüggő eseményekről (BM Határőrség, Politikai Csoportfőnökség): 18 lap és egy fecni [1]
3. Önkormányzati választások, Sopron, 1990. 3 db fotó. Egyiken Hirschler Rezső és Kismarton polgármestere, valamint dr. Kertész Zoltán látható a Templom utcában. A másik fotón SZDSZ-s önkormányzati képviselők felvonulása az Ógabona téren. Harmadik fotón szintén ez látható, másik irányból, a Lackner Kristóf utca és Ógabona tér torkolatánál, 1990-ben. [1]
4. Általános iskolai bizonyítvány, borító, valamint 3 belső oldalpár. [1]
5. Zöld színű, vászonból készült, önkéntes határőr karszalag, három kisméretű, fémből készült kitűzővel. Egy papírból készült, ép, határőrségi igazolvány elő- és hátlapja. [1]
6. Zöld színű, vászonból készített szalag, rajta fehér felirattal, körülbelül 50 cm hosszú és 10 cm széles. [1]
7. Zöld színű, kisméretű német és magyar nyelvű nyomtatvány pecséttel, amely bizonyítja, hogy a kapcsolódó szögesdrót a soproni vasfüggönyből származik. [1]
8. Zöld színű, kisméretű német és magyar nyelvű nyomtatvány pecséttel, amely bizonyítja, hogy a kapcsolódó szögesdrót a soproni vasfüggönyből származik. [1]
9. Zöld színű tábla, műanyag, zsinórral, ép. [1]
10. Vászonból készült, fekete színű szalag, rajta nemzeti színű zászló, benne "56". [1]
11. Vászonból készített román zászló, szakadt. [1]
12. Verejnost Proti Nasiliu (Public Against Violence, Nyilvánosság az Erőszak Ellen) emléktárgya Kör alakú, kis méretű, szlovák nyelvű felirattal. [1]
13. Vasfüggöny darabja, nemzeti színű szalaggal átkötve, műanyag dobozban [1]
14. Vasfüggöny darab, kb 10 cm hosszú, 3 cm széles. [1]
15. Vasból készült, rozsdásodó szögesdrót, két darab zöld színű tanúsítvánnyal. [1]
16. Vargha Márton személyes visszaemlékezése. [1]
17. Varga István személyes visszaemlékezése [1]
18. Tőkés László temesvári református lelkipásztor levele, 2 gépelt lap [1]
19. Tüntetés a Bős-nagymarosi vízlépcsőrendszer megépítése ellen a Bajcsy-Zsilinszky úton. [1]
20. Tanúsítvány a vasfüggönyről, papír, ép, A5 méretben (Antall József aláírásával), illetve kb 70x100 mm nagyságú papír emléklap. Darab a határon lévő szögesdrót kerítésből, nemzeti színű szalaggal. [1]
21. Takaró, időtálló pamut, kopott sárgás-szürkés, nagyméretű, ép, "szögesdrót-mintával". [1]
22. Szögesdrót egy darabja [1]
23. Színes papírkép, balról Kőhalmi Isván és Pető Iván. [1]
24. Színes fotók, 7 db [1]
25. Szovjetunióból származó rádiókészülék. [1]
26. Szerződés a Nemzetközi Bankárképző Központ Rt.-vel egy tananyag fordítására, 2 lap. [1]
27. Szabó János 1982-ben készített fotómontázsa. [1]
28. Szabó Béláné személyes visszaemlékezése [1]
29. Szabad Magyarországért Érdemkereszt a Nemzeti Szalagon kitüntetés és hozzá tartozó Emléklap díszmappában. [1]
30. Szabad Demokraták Szövetsége soproni csoportjának kiadványa: Bibó István: A szabadságszerető ember tízparancsolata. A Szabad Demokraták Szövetségének választási lapja. Az SZDSZ MDF-fel polemizáló kiáltványa: Az MDF és riválisa: az SZDSZ. [1]
31. Sopron, Somoskő, Sátoraljaújhely, Beregsurány, Berettyóújfalu, Röszke, Mohács, Letenye, Európa-Nap. 1990. augusztus 18. Első évfordulós megemlékezés a Páneurópai Piknikre. [1]
32. Román zászló, vászon, középen kivágva. [1]
33. Párthatározat [1]
34. Páneurópai Piknik emlékhely tervrajza, 6 db. [1]
35. Prof. Dr. Viktoria Eschbach-Szabó személyes visszaemlékezése. [1]
36. Pozsgay Imre levele a Páneurópai Piknik résztvevőinek, 2 lap. [1]
37. Piros hajú bohóc, pamut, sárga alapon zöld, kék, fekete és zöld pöttyökkel, kb 25 cm magas. [1]
38. Papírkötésű könyv, 2 belső oldal, benne ajánlással, illetve külső borító. [1]
39. Papírból készült kisméretű nyomtatványok. [1]
40. Oláh Lászlóné személyes visszaemlékezése. [1]
41. Női harisnya papírdobozban, az Amerikai Egyesült Államokból. [1]
42. Német heavy metal együttesek katalógusai, velük való levelezés [1]
43. Nyomtatvány, zöld színű papírra nyomva, a Magyar Demokrata Fórum pecsétjével. [1]
44. Nyomtatott fotó, a fotón a Piknik egyik mottója olvasható: "Falu rombolás helyett fal-rombolás" [1]
45. Nemzeti színű, vászonból készült kisméretű kokárda, amelyet az adatközlő a Páneurópai Piknik idején viselt. [1]
46. Napi eseményjelentés: 5 lap (BM Főügyelet) Kivizsgáló jelentés 1: 4 lap (BM - Kovács Gyula alezredes, 1989. augusztus 20.) Kivizsgáló jelentés 2: 3 lap (BM - Kovács Gyula alezredes, 1989. augusztus 21.) [1]
47. Nagyméretű, színes plakát [1]
48. Műbőr kötéssel, 1 belső oldalpár. [1]
49. Műanyag tokban, papír, ép, 1 lap. [1]
50. Módszertani útmutató nagyobb létszámú ths-t megkísérlő csoport feltartóztatására, 2 gépelt lap. [1]
51. Máté-Tóth András személyes visszaemlékezése [1]
52. Munkaszerződés a Brothers Consulting Kft-vel, 1 lap. [1]
53. Motorola típusú mobiltelefon, műanyag, ép. [1]
54. Molnár Tamás személyes visszaemlékezése. [1]
55. Minikönyv, papír tokban. [1]
56. Mezey András személyes visszaemlékezése. [1]
57. Meghívó, papír (3 lap), valamint megalakulási nyilatkozat, papír (1 lap). [1]
58. Megbízólevél szavazatszámláló bizottsági tagságra, borítékkal. [1]
59. Marx Károly Közgazdaságtudományi Egyetem Leckekönyv, 6 belső oldalpár. [1]
60. Mandics György: Temesvári Golgota 1-3. kötet borítója [1]
61. Magyar határőr-sapka, ötágú, vörös csillaggal, szürke színű, zöld szegéllyel, ép. [1]
62. László Zoltán személyes visszaemlékezése. [1]
63. Lap [1]
64. Körülbelül 70x100 mm-es papír igazolás, gépelt, a Határőrség pecsétjével és Frankó István aláírásával. [1]
65. Körülbelül 10x5x3 cm-es betondarab a berlini falból (más néven: Antifaschistischer Schutzwall, azaz Fasisztaellenes Védőfal; Die Berliner Mauer, azaz a Berlini fal, Die Mauer, a Fal) rajta sávosan fehér, zöld, sárga és narancs festékkel. [1]
66. Kórházi zárójelentés, 2 lap. [1]
67. Kóczán Zoltán, az SZDSZ Soproni csoportjának tagsági igazolványa. [1]
68. Kóczán Zoltán rendezői igazolványa, papír, ép. [1]
69. Kétoldalas nyomtatvány, matt papírra nyomva. [1]
70. Kék színű, vászonból készült, önkéntes rendőr karszalag. [1]
71. Krassó György, a Magyar Október Párt vezetője egy saját készítésű tábla kihelyezésével visszanevezi a Münnich Ferenc utcát Nádor utcává. [1]
72. Kovács Balázs részére kiállított úttörő tagsági könyv, 18 oldalas nyomtatvány, fekete-fehér színű. A külső borító (2 oldal) narancs színű. [1]
73. Konrád György: Van-e még álom Közép-Európáról? (5 lap) Konrád György: Vázlat a Hálózat működéséről (4 lap) Konrád György: Hálózat-ismertető (1 lap) [1]
74. Konrád György beszédének eredeti gépelt változata: Gondolatok a Határon címmel, 7 lap. [1]
75. Kisméretű, színes matrica, 1986. október 23-ról. [1]
76. Kisméretű, piros műbőrbe kötött naptár, négy lap. [1]
77. Kisméretű, patkó alakú vasfüggöny darab, tanúsítvánnyal (papír, ép, A5) [1]
78. Kisméretű, fémből készült kitűző. [1]
79. Kisméretű matrica. [1]
80. Kisméretű emléktárgy, a berlini falból származó darabbal. [1]
81. Kb. 70x100 mm-es, papír igazolás, gépelt és kézzel írt, három lapos, borítóval. [1]
82. Kb 70x 100 mm méretű iskolai ellenőrző, papírból, ép. [1]
83. Kazetta, papírtokban. [1]
84. Jelenléti ív, a soproni Magyar Demokrata Fórum példánya, 1 lap, kézzel írt. [1]
85. Intézkedési terv: 5 lap Határőrizeti mutató: 2 lap [1]
86. Igazolószelvény, amely a szögesdrót eredetiségét bizonyítja. Papír, zöld színű, körülbelül 70x 100 mm-es. [1]
87. Házi készítésű pogácsa, fémdobozban. [1]
88. Hegedűs B. András: A Petőfi Kör - a reformmozgalom 1956-ban. Bp. 1986. Kenedi János: A magyar demokratikus ellenzék válsága. ABC, 1984. Belső tilalomfák. Hollandiai Mikes Kelemen Kör, 1982. Nagy Imre és bűntársai ellenforradalmi összeesküvése. 1957. Ellenforradalmi erők a magyar októberi eseményekben 2-3. 1957. Bibó István 1956-os írásai. Magyar Figyelő, 1983. Demény Pál: "A párt foglya voltam". Bp., 1988. Ez történt. A Népszabadság cikksorozata 1956-ról. Bp., 1981. A tábornok vallomása. Meztelenül a Duna-gate ügyben. Bp., 1990. Prominent Hungarians home and abroad. Szepsi Csombor Literary Circle, London, 1985. Haraszti Miklós: A cenzúra esztétikája. Független Kiadó, 1986. Kovács Ákos - Sztrés Erzsébet: Tetovált Sztálin. Szeged, 1989. Életrajzok a bolsevizmus történetéből. Bp., 1987. Rajk László és társai a népbíróság előtt. (1950?) Isten éltessen, Pista! Kemény István 60. születésnapjára. Kézirat [1]
89. Határőrség intézkedési terve a Piknik idejére, melyben megengedik a fegyverhasználatot. 5 gépelt lap. [1]
90. Határőrizeti napló: 1 lap (Páneurópai Piknik biztosításának megszervezésére) Őrsbeosztás: 2 lap (1989. augusztus 19-20-án.) [1]
91. Gépelt, 1 lap, Frankó István aláírásával [1]
92. Gál Imre Ferenc személyes visszaemlékezése [1]
93. Genczinger Ildikó személyes visszaemlékezése. [1]
94. Fém kitűző, felirattal, piros dobozban. [1]
95. Fából készült, kb. 20 cm magas szobor, talapzaton, festett. [1]
96. Friedman and Hayek On freedom. Orosz nyelvű fordítás. Cato Institute, 1985. [1]
97. Francia nyelvű, 1991-es személyes naptár, fekete bőrtokban (3 belső oldalpár) [1]
98. Francia nyelvű, 1989-es személyes naptár (8 belső oldalpár), fekete bőrtokban, valamint kapcsolódó telefonkönyvvel (2 oldalpár). Az adományozó által készített, a 168 óra című lapban megjelent interjú Claude Lanzmann-nal. [1]
99. Fotó, amelyen egy hétéves kislány látható, piros szoknyában és szandálban, fehér blúzban. A kirakatban "Whiskas" és "Pril" reklámok olvashatók. [1]
100. Forgács Pál fotógyűjteménye a Tudományos Dolgozók Demokratikus Szakszervezetének (TDDSZ) történetéről az alapítástól kezdődően. [1]
101. Fenyvesi János személyes visszaemlékezése. [1]
102. Felhívás és program (A4, zöld színű papír, ép), mellette nemzeti színű zászló, Kónya Imre aláírásával. [1]
103. Fekete-fehér fotó. A 168 óra című lap 1989. évi szilveszteri címlapképére kiírt pályázatra beküldött fénykép. [1]
104. Fekete színű, műbőr, női munkásőr-táska. [1]
105. Fekete kerettel ellátott textil karszalag, a 301-es számmal. [1]
106. Fehér színű műanyag síp, kék fonott zsinóron. [1]
107. Ernst Thälmann képével díszített futballcsapat zászlaja, háromszög alakú. [1]
108. Eredeti rozsdás lakat a határkeritésről. [1]
109. Emlékeztető az új határőrizeti rendszerre vonatkozóan (nyomsáv, határsávi korlátozások, egységes jelzőrendszer megszüntetése): 7 lap Jelentés a határőrizeti helyzet módosulásáról (Frankó István): 2 lap [1]
110. Emlékeztető a Páneurópai Piknik szervezéséhez kapcsolódó gyűlésről, 2 gépelt lap és 1 lap kézzel írt jelenléti ív. [1]
111. Elemmel működő, kijelzős játék, műanyagból. [1]
112. Egy külkereskedelmi cég vezető beosztású alkalmazottjának történetei [1]
113. Egy 1989. márciusi Szabad Demokraták Szövetsége által szervezett rendezvényen osztott szórólap. 1 gépelt lap és a dokumentum hátoldala. [1]
114. Drapp színű, hosszú ujjú ing zöld nyakkendővel és 1 db színes fotó. [1]
115. Dokumentum, 1 lap, gépelt, az MDF debreceni szervezetének pecsétjével. [1]
116. Cornelia Ebaoglu személyes visszaemlékezése. [1]
117. Civitas Fidelissima díj Kováts Attila szervezőnek és a Páneurópai Piknik '89 Alapítványnak 2009-ből. 2 db A3 méretű oklevél, keretezve. [1]
118. Civitas Fidelissima díj Erdélyi Géza szervezőnek és a Páneurópai Piknik '89 Alapítványnak 2009-ből. 2 db A3 méretű oklevél, keretezve. [1]
119. Bélyegző, fa markolattal. [1]
120. Braxátor János személyes visszaemlékezése. [1]
121. Bordó bőrtokban, négyzet alakú kisméretű (kb 25x25 cm-es) dobozban elhelyezett porcelánból készült, címerrel festett emléktárgy. [1]
122. BM Főügyelet napi tájékoztató jelentése: 14 lap (1989. augusztus 24. A további NDK-s állampolgárok határ előtti feltartóztatásáról) Fotók: 2 lap (az egyik kislány, akit a feltartóztatás során gumibottal ütöttek meg) [1]
123. Az MDF csepeli szervezetének alapító okiratai, meghívó a rendezvényre, felhívások, a Jurta Színház 1989 februári programja. [1]
124. Az MDF Debreceni Szervezetének Piknik a "vasfüggöny" helyén kezdeményezése. 7 oldal, benne feladatterv, helyrajz, programtervezet, európai felhívás. [1]
125. Az 5 darab színes fotón határbontás látható. [1]
126. Az 1990-es önkormányzati választásokra készített Szabad Demokraták Szövetsége-plakátok, a fotókat Pető Iván készítette Budapest különböző pontjain. [1]
127. Az 1989. augusztus 19-i Páneruópai Piknik helyszínéről származó, csillag alakúra hajlított szögesdrót, hozzákapcsolva a kb 70x100 mm-es zöld színű, kétnyelvű tanúsítvány. [1]
128. Az 1989-es Ünnepi Könyvhét Országos Megnyitójának bélyegzője, ex libris, fából készült markolattal, ép. [1]
129. Az 1989-ből származó, körülbelül 1 m2 nagyságú, hatosztatú részlet vasdrótokból áll. [1]
130. Az 1989-ből származó, körülbelül 1 m2 nagyságú, hatosztatú részlet vasdrótokból áll. [1]
131. Az 1989-ből származó, az egykori jelzőrendszer részét képező tárgy egy fadarabból és rajta rozsdásodó vasdrótokból áll, kb 1 méter - 1 méter 20 cm hosszúságú. [1]
132. A5 méretű, színes, kétoldalas nyomtatvány, Lobenwein Tamás fotójával. [1]
133. A5 méretű könyv borítója és belső lapja. A könyv szerzője: Borbélyné Werstorch Ilona. [1]
134. A5 méret, kétoldalas, kétnyelvű program, Lobenwein Tamás fotójával. [1]
135. A4-es plakát "Románia, Erdély, Temesvár - A fenyő alatt is gondolj rájuk" felirattal, hátoldalán kézírás. [1]
136. A4-es méretű, matt papír, színes, nyolc nyelven írt felhívás, rajta három bélyegzővel: egy a Páneurópai Piknikről, 1989-ből; egy az Európai Unióba való belépés napjáról 2004. május 1-ről; egy pedig a schengeni egyezmény életbelépéséről, 2007. december 21-ről. [1]
137. A4-es méretű, matt papír, színes, nyolc nyelven írt felhívás, rajta három bélyegzővel: egy a Páneurópai Piknikről, 1989-ből. 1989. augusztus 19-től minden évben megrendezik a magyar-osztrák határon, a lebontott "vasfüggöny" helyén az eurőpai népek találkozóját. [1]
138. A4-es méretű, matt papír, színes, nyolc nyelven írt felhívás, rajta Konrád György aláírásával. [1]
139. A4-es méretű, három lapos, színes nyomtatvány, tíz nyelven. A harmadik lapon Magyarország Európai Unióhoz való csatlakozásakor kapott bélyegző (2004. május 1.) [1]
140. A4-es méretű sportnapló részlete, piros bőrkötésben, tíz lap, a középső oldalakon színes fotókkal. [1]
141. A3-as méretű, színes, papír plakát, rajta orosz felirattal (Tovarisi konyec). [1]
142. A/3 méretű, papírból készült plakát. [1]
143. A világútlevelet Kis Tibor 1986-ban igényelte. A nyugati utazásai során számos pecsét került bele. A határnyitáskor ezzel jutott át Ausztriába. Az útlevél előlapja és 8 belső oldalpár. [1]
144. A szegedi Radnóti Miklós Kísérleti Gimnázium 1989-ben érettségizett osztályához kapcsolódó fotók és tablókép (4 db színes fotó, a fotók hátoldalán személyes üzenetekkel) [1]
145. A soproni Kempelen Farkas Gépipari Szakközépiskola ballagási meghívója Bolodár Zoltán IV. A osztályos tanulótól, az osztálytársak aláírásaival. Képeslap-méret (A6), négy oldalas, matt papíron, Ernest Hemingway, Charlotte Bronte és Édouard Manet idézeteivel. [1]
146. A soproni Kempelen Farkas Gépipari Szakközépiskola IV. A osztályának tablóképe. Bolodár Zoltán tablóképe, valamint 7 db, a ballagásról készült fotó az iskolánál. [1]
147. A pólót a Páneurópai Piknik szervezői viselték, Debrecenben készült. A Főnix Ruházati Kereskedelmi Vállalat piros színű nyomata és a Páneurópai Piknik kék színű nyomata látható rajta. Körülbelül száz darab készült belőle. Fehér színű, pamut anyagból készült [1]
148. A német lap 1989-es számának címlapja, valamint 9 lapja. [1]
149. A napilap címlapja (1 lap): "Emelkedett gyásszal búcsúzott az ország 1956 vértanúitól" [1]
150. A könyv címelőzékoldalon politikusok aláírásaival. [1]
151. A jelenlegi Képviselői Irodaházból származó jelzet, egy bútor hátsó részéről. [1]
152. A hetilap szilveszteri száma fotópályázat nyertes képeivel (2 lap) [1]
153. A forradalmi emlékmenet útvonala: Ógabona tér-Várkerület-Széchenyi tér. 5 db fekete-fehér fotó. [1]
154. A dokumentumok mérete kb 70x100 mm, barna színű vászon borító, piros szegéllyel, hat lap, 1989-ben kapott jutalmakat és munkahelyi bejegyzéseket tartalmaz. [1]
155. A bőrkötésben lévő oklevél szövege, 1 lap: "A Magyar Köztársaság elnöke Nagy László úrnak, a Magyar Köztársaságnak tett szolgálatáért, mellyel a magyar demokrácia megszületését és a jaltai világrend összeomlását megelőző első történelmi jelentőségű eseményt, a Páneurópai Pikniket, és a "Vasfüggöny" áttörését lehetővé tette, a Magyar Köztársasági Érdemrend Kiskeresztje kitüntetést adományozom. Kelt Budapesten, 1999. évi szeptember hó 10. napján. Göncz Árpád" A kitünetetés háromszög szalagján lévő 34 mm széles sötét smaragdzöld sávot jobbról-balról 1,5 mm széles fehér és 1,5 mm széles vörös sáv szegélyezi. Anyaga: aranyozott ezüst, zománc. Mérete: 42 mm. Tartozékai: szalagsáv, gomblyukjelvény (rozetta). A szalagsáv sötét smaragdzöld fehér szegélyes, 40 mm széles. A gomblyukjelvény kerek sima sötét smaragdzöld zománcos. A gomblyukjelvény mérete: 15 mm. [1]
156. A bekeretezett emléklapot egy Gerlingenben megrendezett futóverseny emlékére kapta 1988-ban. Gerlingen egy évvel korábban lett Tata testvérvárosa. [1]
157. A Szabad Demokraták választási plakátja, A/3-as méretben. Jelöltek: Pető Iván, Rajk László, Magyar Bálint. [1]
158. A Szabad Demokraták Szövetségének választási plakátja, A/3-as méretben. Jelöltek: Mécs Imre, Tölgyessy Péter, Kis János, Magyar Bálint, Szabó Miklós, Pető Iván, Haraszti Miklós, Demszky Gábor, Tamás Gáspár Miklós, Kőszeg Ferenc és Rajk László. [1]
159. A Szabad Demokraták Szövetsége választási plakátjai előtt Pető Iván, Rajk László és Magyar Bálint - 3 db színes fotó. [1]
160. A Szabad Demokraták Szövetsége választási képeslapja. [1]
161. A Szabad Demokraták Szövetsége választási kampányának eseményein készült 7 db színes fotó. [1]
162. A Szabad Demokraták Szövetsége sajtótájékoztatójáról készült 3 db színes papírkép. A Szabad Demokraták Szövetsége soproni rendezvényén készült 1 db papírkép. [1]
163. A Páneurópai Piknik szervezőinek kérelme a határ megynyitására a burgenlandi határőrségnek címezve, német nyelvű, két lap, Lőrincz Gábor aláírásáva, a Magyar Demokrata Fórum nevében. [1]
164. A Páneurópai Piknik 1989-es dokumentumai: meghívó (1 lap), Habburg Ottó levele (1 lap), a rendezvény beharangozó plakátja (1 lap)A 10. évforduló ünnepi rendezvényei: program (2 lap), felkérő levél (1 lap), az Európa Koncert meghívója (3 lap), borítékA 20. évforduló ünnepi rendezvényei: meghívó levél borítékkal (1 lap), regisztrációs lap (1 lap), leoprelló programfüzet (összesen 32 oldal)A Soproni Ellenzéki Kerekasztal megalakulása: 1 gépelt lap [1]
165. A Német Demokratikus Köztársaság kitüntetéséről szóló két oldalas dokumentum, kék színű borítóval, A4-es méretben. Csatolva a Belügyminiszérium engedélye 1976. június 10-i keltezéssel. [1]
166. A Nihil nevű soproni punkmetál együttes kazettája. Az együttes tagjai: Sásdi Tamás, Tóth Attila és Bolodár Zoltán. Az együttest Bugyi Sándor népművelő segítette. [1]
167. A Magyar Rádió helyszíni közvetítése, 1989. június 16-ról, Nagy Imre újratemetéséről. 4 db kazetta, eredeti tokban. [1]
168. A Magyar Népköztársaság által kiállított útlevél, elő- és hátlap, 12 belső oldalpár. [1]
169. A Magyar Demokrata Fórum színes "Temesvár" plakátja. [1]
170. A Magyar Demokrata Fórum 1989-es emlékérme, 1956-ra emlékezve. Anyaga alpakka, 42,5 mm átmérőjű, fekete bőrtokban, mellette Antall Józsefet ábrázoló bélyeg. [1]
171. A Külkereskedelmi Főiskola, külkereskedelmi áruforgalmi szakán készült minősítési lap, 3 lap. A dokumentum rovatai: személyi adatok, tanulmányi munka, KISZ-munka, jellemzés. [1]
172. A Konrad Adenauer Alapítvány meghívására a berlini Belügyminisztériumban fogadtáka Páneurópai Piknik szervezőinek egy részét, 1 db színes fotó. [1]
173. A Janus Pannonius Tudományegyetem főiskolai oklevele, A5 méretben, kék bőrkötésben, két lap. [1]
174. A Burgenland Tartományának Nagy Becsületrendje kitüntetés dokumentumai, A4-es méretben. Piros színű bőrkötésben, három belső lappal. [1]
175. A 15. számú Vámhivatal gépelt, 1 lapos jegyzőkönyve, valamint a "visszatartott sajtótermékekről" szóló 1 lapos, kézzel írt lista. [1]
176. A "négyigenes" népszavazás leadási ívei - 1 db fekete-fehér fotó [1]
177. 9 lap, az alapítók aláírásával. [1]
178. 8 gépelt lap. [1]
179. 8 db fekete-fehér fotó [1]
180. 7 db fekete-fehér fotó. [1]
181. 655175 sorszámú munkakönyv az adományozó első munkahelyével. 10 lap, barna első, illetve hátsó borítóval. [1]
182. 6 lap, a III. számú Általános Iskola (Kapuvár, jelenleg Széchenyi István Általános Iskola) 1989-ben végzős 8. a, 8. b és 8. c osztálynaplók első oldalai. [1]
183. 6 db színes, 1 db fekete-fehér fotó. [1]
184. 6 db színes fotó. [1]
185. 6 db diafilm: - Képek iparunkról - KGST - A IV. ötéves tervünk - Megváltozott életkörülmények 1945-1975 - Magyar-szovjet fegyverbarátság - A Nagy Októberi Szocialista Forradalom hatása [1]
186. 5 db színes papír képeslap (A5). Az egyik hátoldalán Sinkovits Imre színművész támogató levele a Magyar Demokrata Fórum számára. [1]
187. 5 db színes fotó, helyszínek: Balatonfüred, Sümeg, Vág, Kapuvár. [1]
188. 5 db színes fotó [1]
189. 4 oldal, papírból készült, ép, mérete kb 70x 100 mm. [1]
190. 37 db fotó a munkásőrség ellenti tüntetésről, Sopron. [1]
191. 3 lap (1989. március 6.) [1]
192. 3 lap [1]
193. 3 db színes, papírból készült sajtóbelépő elő- és hátoldala, műanyag tokban. A nyomtatványokkal az 1986-os, 1987-es és 1989-es Forma 1-re léphettek be a sajtó munkatársai. [1]
194. 3 db színes képeslap. 1, A határáttörés pillanata, a két első határátlépővel, fekete-fehér fotó. Hátoldalán Angela Merkel aláírása. 2, A Magyar Demokrata Fórum képeslapja, rajta "Elvtársak, haza", hátoldalán Maros Péter miniszter aláírásával. 3, A Magyar Fórum képeslapja, amelyen a "szovjet medve" távozik Magyarországról. Hátoldalán Antall József aláírása. [1]
195. 3 db színes fotó. [1]
196. 3 db színes fotó az 1990. március 15-i megemlékezésről. Az egyik fotón Firtl Mátyás és Ács Ferenc látható. A másik két fotó az SZDSZ köztársaság elnöki kampányrendezvénye a soproni Petőfi téren. [1]
197. 3 db igazolvány. [1]
198. 3 db gépelt oldal, Novákné Halász Anna aláírásával. [1]
199. 3 db bélyeg, köztük az 1989-es határnyitásra emlékezővel. [1]
200. 3 db DVD-lemez, műanyag tokban, színes borítóval. [1]
201. 21 db kisméretű kitűző és jelvény. [1]
202. 2 lap (1989. november 26.) [1]
203. 2 kézzel írt lap, papír, ép. [1]
204. 2 db útlevél 1 db valutalap 1db valutakiviteli engedély [1]
205. 2 db színes papírkép, balról Rév István és Kis János. [1]
206. 2 db színes papírkép - az elsőn Pető Iván - a másodikon balról Kövér László (Fidesz), Timkó Iván (MDF), Orbán Viktor (Fidesz), Emőd Pál (újságíró, Magyar Nemzet), Szabad György (MDF), Pető Iván (SZDSZ), Antall József (MDF), mögötte: Prepeliczay István (Kisgazda Párt), Torgyán József (Kisgazda Párt), Varga Csaba (Néppárt), Tölgyessy Péter (SZDSZ), Víg Károly (Bajcsy Zsilinszky Baráti Társaság) 1 db fekete-fehér papírkép [1]
207. 2 db színes fotó. Választási tüntetés, rendezvény a soproni Várkerületen, 1990 tavaszán. Az egyik képen Szájer József látható egy úthengeren. [1]
208. 2 db színes fotó. 1. Fidesz-gyűlés Sopronban, a Városházán balról jobbra: Ágota Gábor, Orbán Viktor, Szájer József. 2. A soproni Városháza dísztermében tartott lakossági fóruma, balról jobbra: Horn Gyula és Jeszenszky Géza [1]
209. 2 db színes fotó. [1]
210. 2 db színes fotó. [1]
211. 2 db színes fotó, az áldozatok emlékhelyénél. [1]
212. 2 db színes fotó a soproni önkormányzati választási kampányról, az amfiteátrumnál. Az egyiken Bródy János és Demszky Gábor látható, amint Demszky esernyőt tart az énekes feje fölé. A másik fotón Szájer József éppen beszédet tart. [1]
213. 2 db színes fotó [1]
214. 2 db plakát, magyar és német nyelven. [1]
215. 2 db kézzel hímzett terítő. [1]
216. 2 db kisméretű kitűző, anyaguk műanyag, illetve fém, a mozgalom logójával ellátva. [1]
217. 2 db hímzett terítő [1]
218. 2 db fotó a szovjet katonai emlékmű lebontásáról, helyszín: a soproni Várkerület, 1990-ben(?). [1]
219. 1990-ben, Romániában vert pénzérme, 1989. december 22-re emlékezve. [1]
220. 1989. október 23-i postai bélyegzővel ellátott boríték két bélyeggel. [1]
221. 1989. december 25-én, Marosvásárhelyen született vers géppel írt kézirata. [1]
222. 1989. augusztus 19-én, az osztrák határon használt határőr pecsétnyomó, kisméretű, vasból készült. Piros fogógombbal, rozsdásodó számlappal. [1]
223. 1989-es papírpénz, ép. [1]
224. 1989-es katonai igazolvány, 14 lap, papírból, ép, barna bőrkötésben. [1]
225. 1989-es eredeti bakelit-lemez, sértetlen borítóval [1]
226. 1989-es Páneurópai Piknik alatt használt ún. Kossuth-címeres, kisméretű, fém kitűző, nemzeti színű szalaggal. [1]
227. 1989-ben kiállított útlevél két belső lapja (arcképpel, aláírással és pecsétekkel), illetve első borítója. [1]
228. 1988 és 1990 között írt személyes napló lapjai (16 lap, borítóval) [1]
229. 18 db fotó [1]
230. 14 darab fekete-fehér fotó. [1]
231. 11 lapos, gépelt nyomtatvány. [1]
232. 11 db színes fotó a Páneurópai Piknik sajtótájékoztatójáról (Lővér Szálló) és az eseményről. Az első fotón középen Konrád György látható. [1]
233. 10 db ellenzéki pártokhoz, mozgalmakhoz, rendezvényekhez kapcsolódó kitűző. - Szolidaritás (2 db) - Hande weg von Nagymaros - Demokratikus Charta, 1991 - Nagy Imre 1896 - 1958 - Fidesz - Gabcikovo - nem - Nagymaros - Beszélő - Demokratikus ellenzék (de) - Címer [1]
234. 1/3 A4 vagy LC5 méretű általános iskolai bizonyítvány, papírból, ép. [1]
235. 1/3 A4 vagy LC5 méretű dokumentum, fekete bőrborítóval, három lap, kézírással kitöltve, a Berzsenyi Dániel Főiskola pecsétjével. [1]
236. 1 lapos nyomtatvány, gépelt sorokkal és kézírással. Fekete-fehér, kivétel szegély, illetve a Magyar Úttörőszövetség "Előre" feliratú zászlója, amelyek piros színűek. [1]
237. 1 lap, gépelt táviratlap 1989. június 16. országos gyásznappá nyilvánításának ügyében. [1]
238. 1 db vászonból készült, házi készítésű, nemzeti színű zászló, fapálcán. [1]
239. 1 db színes fotó. [1]
240. 1 db színes fotó, rajta Pető Iván, Hodosán Róza és Szenthe Antónia postapolcával. [1]
241. 1 db színes fotó, a fényképen Nagy László és Örs Félix. [1]
242. 1 db színes fotó - a zászló ma is eredeti helyén látható. [1]
243. 1 db színes fotó [1]
244. 1 db szamizdat füzet [1]
245. 1 db rózsaszín színű, kb 70x 100 mm-es dokumentum, személyes adatokkal. 1 db kötszerből és ragtapaszból álló karika karszalag, a baba nevével. [1]
246. 1 db lap, Habsburg Walburga aláírásával [1]
247. 1 db audió kazetta [1]
248. 1 db CSÉB tagsági könyv 1 db Iparszövetkezeti tagsági igazolvány [1]
249. -10 db kisméretű matrica és nyomtatvány (Szabad Demokraták Szövetsége, Szolidaritás, Bős-Nagymaros, LIGA Szakszervezetek, Magyar Polgári Párt) -1 db 1990-es naptár hátoldala - A Szabad Demokraták Szövetsége népszavazást támogató szóró- és toborzólapja (2 oldal) [1]
250. - Valutalap (5 lap) - IBUSZ Pénztárforgalmi bizonylat (1 lap) - Útlevél 1. (borító, 7 belső oldalpár) - Útlevél 2. (borító, 4 belső oldalpár) [1]
251. - Tagsági igazolvány, papír, műanyag tokban - Nemere István: A Neutron akció című könyv előlapja - Isaac Asimov: Az alapítvány pereme 2. című könyv előlapja [1]
252. - Szabadon választott - Parlamenti Almanach (1990) - Országgyűlési választások (1994) [1]
253. - Solymár, tagtoborzó (2 lap) - MDF-emblématervező pályázat eredményei (1 lap) - Tagsági igazolvány (1 lap) - Nagy Imre és társai újratemetése, meghívó díszőrségi részvételre (3 lap) - A szentendrei MDF-szervezet alapító okiratai, 1988. szeptember 21. (1 lap) - Meghívók (6 lap) - Nyilatkozat a Szentendrei Teátrummal kapcsolatban (1 lap) - Solymár tagtoborzó, meghívó, 1989. február 18. (1 lap) - Magyar Demokrata Fórum országos nagygyűlése, 1989. március 14. (1 lap) - Meghívó filmvetítésre, A 301-es parcella, 1989. április 12. (1 lap) [1]
254. - Sajtó-helyreigazítás Bajnok Zsoltnak, a Magyar Hírlap főszerkesztőjének címezve 1988. április 9-én. (1 lap) - A Fidesz alapításának kronológiája, 1988. április 22-ig (1 lap) - Tananyag, órarend, terembeosztások az 1988/89-es tanévből (5 lap) [1]
255. - Meghívó első összejövetelre, 1988. december 16. (1 lap) - Meghívó a csepeli szervezet megalapítására, 1989. január 6. (1 lap) - Gyűlés, 1989. január 27. , valamint névtábla elő- és hátlapja (2 lap) - Gyűlés, 1989. március 2. (1 lap) - Feljegyzés (1 lap) - Tagtoborzási felhívás (1 lap) - Tudósítás az első összejövetelről (2 lap) - Levél M. J. Martinsonnak (1 lap) - A Jurta Színház 1989. február havi műsora (1 lap) - Meghívó magyar táncházba, 1989. január 29. (1 lap) [1]
256. - Meghívó az MSZMP Csongrád megyei Pártbizottságának 1989. június 26-i ülésére (1 lap) - Felhívás a Magyar Szocialista Munkáspárt marxista egységplatformjának létrehozására, 1989. május hó (4 lap) - MSZMP reformkörök országos tanácskozása, A reformköri mozgalom platformja - tervezet, 1989. május hó (11 lap) [1]
257. - Magyar Televízió, Bér- és Munkaügyi Főosztály, Zenei és Kulturális Főszerkesztőség, értesítés alapbérről (1 lap, 1988. január) - Magyar Televízió, Művészeti Főszerkesztőség, értesítés alapbér emeléséről (1 lap, 1988. november) - Magyar Rádió, Külföldi Adások Főszerkesztősége, kinevezés újságíró munkatárs munkakörbe (1 lap, 1989. január 25.) - Magyar Rádió, Külföldi Adások Főszerkesztősége, értesítés alapbér emeléséről (1 lap, 1989. december 11.) - Magyar Rádió, Külföldi Adások Főszerkesztősége, Szülőföldünk Szerkesztősége, munkaköri leírás (1 lap, 1989. február 7.) - Magyar Rádió, Külföldi Adások Főszerkesztősége, Szülőföldünk Szerkesztősége, munkaköri leírás (1 lap, 1990. július 2.) [1]
258. - Magyar Nemzet 1989. június 17.: Nagy Imre újratemetéséről szóló lapszám, 16 lap - Olvasói levelek és kéziratok: A Kisalföld újságíróstúdiójával kapcsolatos dokumentumok (5 kézzel írt lap, 2 géppel írt lap); A Hitel 1989/16. számából származó Magántörténelem című írás (1 lap) és kézirata, levél a szerkesztőségnek (1 lap); A Magyar Nemzetnek küldött, nem közölt kézirat, amely a szeretetakciókról szól (4 lap és boríték); Újságkivágások (összesen 22 lap); Kertész Zoltán nyílt levele, 1989. december 29. (1 lap); 168 óra szerkesztőségének szóló levél és kézirat (3 lap); Jótékonysági focikupa plakátja (1991. december 1.); Meghívó a Dózsa Mezőgazdasági Termelőszövetkezet ülésére (1989. április 5.) - Ellenzéki Kerekasztal dokumentumai: 1990. április 18-i közös nyilatkozat ( 2 lap) - 1990-es választások dokumentumai: kézzel írt választási eredmények (3 lap), választási különszám 1990. október 16-ról (2 lap) [1]
259. - Halálra ítélve (Erdélyi ferencesek története 1949-1989-ig) - Köteles Pál: Búcsú Erdélytől - Ellenzéki Kerekasztal - Októberi kérdések. Pozsgay Imrével beszélget Bíró Zoltán - Kincses Előd: Marosvásárhely fekete márciusa - Lakitelek, 1987. A magyarság esélyei [1]
260. - Duics Pál és Winkler Gábor Sopron című könyvének bprítója és első lapja, 2014. augusztus 18-i dedikálásokkal, a Páneurópai Piknik 25. évfordulóján. - Emléktábla, fakeretben, szögesdróttal és nemzeti színű szalaggal, a Páneurópai Piknik 20. évfordulóján - Határáttörés - emléktárgy a a Páneurópai Piknik 25. évfordulóján (2014. augusztus 18.) - Emléktábla szögesdróttal a határnyitás emlékére, Habsburg Walburga aláírásával (1989. augusztus 18-20.) - Szögesdrót műanyag dobozban - Köszönőlevél Habsburg Ottótól, fakeretben (1989. szeptember 7.) [1]
261. - Az Universitat Wien beiratkozási lapja 1989. október 12-i dátummal, egy lap, nyomtatvány, gépelt. - Négy darab német nyelvű és egy darab román nyelvű könyv elő- és hátlapja, illetve belső oldala. [1]
262. - Az Amnesty International magyarországi alapításáról szóló szórólap (1 oldal) - A Világosság különkiadása (A filozófus-per) (2 oldal) - Irodalmi újság, budapesti különkiadás - Nagy Imre újratemetése (1989. 2. szám), 2 oldal - Előterjesztés a Magyar Tudományos Akadémia 1990. évi rendes közgyűléséhez tiszteleti tagok és külső tagok megválasztására, 1990. május (1 oldal) - 2000 (1989. október, 1 oldal) [1]
263. - Antall József ravatalánál tett tiszteletadás emlékére, 1993. december 17. (1 lap) - A Tudományos Dolgozók Demokratikus Szakszervezetének megalakítása, 1988. május 14. (2 lap) - A Magyar Demokrata Fórum belépési nyilatkozata (1 lap) - A Magyar Demokrata Fórum alapítólevele és ideiglenes alapszabálya (11 lap) - A Magyar Demokrata Fórum felépítése (1 lap) - A Magyar Demokrata Klub tájékoztatója és tézisei, 1989. február 23. (3 lap) - A Magyar Demokrata Klub felhívása nemzeti alapítvány létrehozására (1 lap) - Mit kíván a magyar nemzet? Tizenkét pont 1989-ből (1 lap) - Az 1989. március 15-i független megemlékezések szervezői (1 lap) - A Magyar Demokrata Fórum diplomáciai állásfoglalása (1 lap) [1]
264. - Alapító okirat, az "Alapítvány a lelki sérült gyermekért" 1989. július 31-i alapításáról (6 lap) - A Vadaskert Alapítvány Gyermekpszichiátriai Programja, 2008. január (4 lap) [1]
265. - A Páneurópai Piknik dokumentumai: A Piknik programtervezete és feladatterve (3 lap), a Magyar Demokrata Fórum debreceni szervezetének levele (1 lap), felhívás a Piknikre (1 lap), a Pikniken osztott tanúsítvány, amelyet a vasfüggöny-darabokhoz mellékeltek (1 lap) - Soproni Hírlap 1989. július 28: 10 lap [1]
266. - A Páneurópai Piknik dokumentumai: 20 éves évforduló, a debreceni szervezők szórólapjai (4 lap); Tőkés László levele 1989-ben ( 2 lap); Habsburg Ottó levele (2 lap); A Páneurópai Piknik '89 Alapítvány alakuló közgyűlésére szóló meghívó, 1988. április 5. (1 lap); Ronald M. Greenberg írása a Daily Journal Los Angelesben, 1999. november 15. (2 lap); Kisalföld exkluzív összeállítás a Piknikről 1997. augusztus 19. (3 lap) - A soproni Ellenzéki Kerekasztal dokumentumai: az Ellenzéki Kerekasztal megalakulása, 1989. április 19. (1 lap) - Munkásőrség elleni tüntetésre szóló felhívás, 1989. szeptember 29. (1 lap) [1]
267. - A Fidesz Regionális Szervezetének levele, 1988. december 1. (1 lap) - Reformköröket a pártban is (3 lap) - Tóth Ferenc kézzel írt levele (1 lap) - Távirat a szentesi pártalapszervezettől (1 lap) - Meghívó az 1989. február 2-i találkozóra (1 lap) - Nyílt levél az MSZMP KB tagjaihoz (2 lap és 2 lap aláírás) - Felhívás az MSZMP tagjaihoz (MSZMP Budapesti Reformkör) (1 lap) - Tézisek egy demokratikus pártdelegálási rendszer szükségességéről és lehetőségeiről (7 lap, 2. oldal hiányzik) - Platformjavaslat. Milyen pártot akarunk? ( 3 lap, a 2. és 4. oldal hiányzik) - A Reformkör tagjai 1989. március 6-án, aláírások (1 lap) - Lovászi Józsefnek írt levél 1989. március 9-én (1 lap) - Az MSZMP KIskunfélegyházi Városi Bizottság irányításával működő önálló (lakóhelyi) alapszervezet megalakulása ( 3 lap, 2. és 4. oldal hiányzik) - Levél Kiskunfélegyháza pártalapszervezeteihez 1989. február 29-én (2 lap, 2. oldal hiányzik) - Felhívás az MSZMP alapszervezetihez a romániai jogtiprásokkal kapcsolatban 1989. március 14-én (2 lap) - Schmidt Péter előadására szóló meghívó 1989. március 29-én (1 lap) - Javaslatok (4 kézzel írt lap) - Meghívó a Reformkör összejövetelére 1989. március 24-én (1 lap) - Levél a győri Reformkörnek (1 kézzel írt lap) - Rendszeres találkozókról szóló levél 1989. március 31-én (1 lap) - REFORM-MŰHELY tanácskozás, levél Pozsgay Imrétől, 1989. április 15-én, valamint program (2 lap) - Levél az MSZMP PB-nek címezve, munkatalálkozóról 1989. május 20-án (2 lap) - Levél a Népszabadság szerkesztőségének 1989. április 24-én (1 lap) - A Szentesi Reformkör meghívója, 1989. május 5-re (1 lap) [1]
268. - 1 lap újságkivágás (Petőfi Népe 1988. III. negeyedév) - 2 lap levél dr. Szabó Miklós első titkár részére (1988. december 30.) - 1 lap visszahívási kezdeményezés - 1 lap, Forrás folyóirat levelezőlapja - 1 lap, kézzel írt levél Molnár Frigyesnek a visszahívásról (1989. január 9.) - 1 lap újságkivágás (Petőfi Népe, 1989. január 13. vagy 14.) - 1 lap levél Babinyecz Ferenctől (1989. január 6.) - 1 lap levél és boríték Molnár Frigyestől (1989. január 18.) - 1 lap levél Havasi Lászlótól (1989. január 21.) - 1 lap újságkivágás (Petőfi Népe, 1989. január 23.) - 1 lap levél Kuczik Istvántól (1989. január 25.) - 2 lap levél Csekés Pétertől, névtelen levél (1989. február 17.) - 1 lap újságkivágás (Petőfi Népe, 1989. március 6. vagy 7.) [1]
269. - 1 db színes papírkép, balról Pető Iván, Magyar Bálint - 1 db fekete-fehér papírkép, balról Pető Iván. [1]
270. - 1 db CSÉB tagsági könyv előlapja - 1 db Ipari Szövetkezeti tagsági igazolvány [1]

No data to display

Ranking by number of viewed objects

Attribute: Laikotarpis (laiko aprėptis) Aprašymas Sukūrimo/leidimo ar publikavimo vieta

Number in brackets is a sum of all reads of objects which metadata description contains given attribute value.

1. 1989-8-19[19890819~19890819] [1487]
2. 1989-9-9[19890909~19890909] [1075]
3. 1989-8-16[19890816~19890816] [901]
4. 1988-6-27[19880627~19880627] [840]
5. 1992-12-12[19921212~19921212] [631]
6. 1959-1-1[19590101~19590101] [631]
7. 1989[19890101~19891231] [623]
8. 1989-01-01[19890101~19890101] [613]
9. 1989-7-16[19890716~19890716] [550]
10. 1989-10-23[19891023~19891023] [535]
11. 1990-3-10[19900310~19900310] [495]
12. 1989-1-1[19890101~19890101] [435]
13. 1989-5-1[19890501~19890501] [412]
14. 1989-12-25[19891225~19891225] [335]
15. 1989-07[19890701~19890731] [317]
16. 1989-06-21 - 1989-06-27[19890621~19890627] [317]
17. 1989-06-07[19890607~19890607] [317]
18. 1989-06-02[19890602~19890602] [317]
19. 1989-05-10 - 1989-06-03[19890510~19890603] [317]
20. 1989-05-09 - 1989-05-12[19890509~19890512] [317]
21. 1989-05-07[19890507~19890507] [317]
22. 1989-05-07 - 1989-05-23[19890507~19890523] [317]
23. 1989-05-07 - 1989-05-19[19890507~19890519] [317]
24. 1989-05-07 - 1989-05-11[19890507~19890511] [317]
25. 1989-05-07 - 1989-05-10[19890507~19890510] [317]
26. 1989-05-07 - 1989-05-08[19890507~19890508] [317]
27. 1989-05-06[19890506~19890506] [317]
28. 1989-05-06 - 1989-05-17[19890506~19890517] [317]
29. 1989-05-06 - 1989-05-12[19890506~19890512] [317]
30. 1989-05-05 - 1989-05-16[19890505~19890516] [317]
31. 1989-04-25 - 1989-05-18[19890425~19890518] [317]
32. 1989-03-29 - 1989-04-18[19890329~19890418] [317]
33. 1989-03-21 - 1989-04-05[19890321~19890405] [317]
34. 1989-03-17[19890317~19890317] [317]
35. 1989-03-16 - 1989-05-07[19890316~19890507] [317]
36. 1989-03-09 - 1989-04-24[19890309~19890424] [317]
37. 1989-03-09 - 1989-03-18[19890309~19890318] [317]
38. 1989-03-07 - 1989-03-10[19890307~19890310] [317]
39. 1989-03-02 - 1989-03-30[19890302~19890330] [317]
40. 1989-02-16 - 1989-03-29[19890216~19890329] [317]
41. 1989-02-15 - 1989-11-23[19890215~19891123] [317]
42. 1989-01-31 - 1989-03-16[19890131~19890316] [317]
43. 1976-06-29[19760629~19760629] [317]
44. 1976-06-24 - 1989-05-06[19760624~19890506] [317]
45. 1976-06-17 - 1976-06-29[19760617~19760629] [317]
46. 1975-06-02 - 1976-06-29[19750602~19760629] [317]
47. 1971-01-01 - 1989-01-01[19710101~19890101] [317]
48. 2009-8-19[20090819~20090819] [312]
49. 1989-6-20[19890620~19890620] [312]
50. 1990-3-28[19900328~19900328] [239]
51. 1999-8-19[19990819~19990819] [237]
52. 1989-8-20[19890820~19890820] [220]
53. 1988-9-12[19880912~19880912] [216]
54. 1989-6-15[19890615~19890615] [215]
55. 1989-6-17[19890617~19890617] [213]
56. 1998-5-5[19980505~19980505] [209]
57. 1989-8-5[19890805~19890805] [204]
58. 1993-3-11[19930311~19930311] [193]
59. 1978-1-1[19780101~19780101] [193]
60. 1989-9-5[19890905~19890905] [189]
61. 1989-4-19[19890419~19890419] [188]
62. 1988-1-1[19880101~19880101] [183]
63. 1989-8[19890801~19890831] [174]
64. 1989-2-7[19890207~19890207] [171]
65. 1989-6-16[19890616~19890616] [158]
66. 1989-5-15[19890515~19890515] [150]
67. 1989-5-10[19890510~19890510] [139]
68. 1989-9-1[19890901~19890901] [134]
69. 1985[19850101~19851231] [117]
70. 1990-1-1[19900101~19900101] [113]
71. 1989-12-04[19891204~19891204] [108]
72. 1989-12-01 - 1989-12-15[19891201~19891215] [108]
73. 1989-11-24[19891124~19891124] [108]
74. 1989-11-15[19891115~19891115] [108]
75. 1997-8-30[19970830~19970830] [102]
76. 1989-9-2[19890902~19890902] [95]
77. 1989-10-09[19891009~19891009] [94]
78. 1989-12-29[19891229~19891229] [93]
79. 1982-04-29 - 1982-07-28[19820429~19820728] [93]
80. 1982-04-28 - 1982-07-27[19820428~19820727] [93]
81. 1982-02-12[19820212~19820212] [93]
82. 1989-8-21[19890821~19890821] [91]
83. 1989-5-12[19890512~19890512] [90]
84. 1989-10-16[19891016~19891016] [88]
85. 1989-7-15[19890715~19890715] [85]
86. 1985-05-21[19850521~19850521] [84]
87. 1985-02-13 - 1985-05-21[19850213~19850521] [84]
88. 1985-02-13 - 1985-02-19[19850213~19850219] [84]
89. 1989-3-15[19890315~19890315] [83]
90. 1991-3-6[19910306~19910306] [83]
91. 1988-12-30[19881230~19881230] [83]
92. 1990[19900101~19901231] [82]
93. 1983-1-1[19830101~19830101] [82]
94. 1999-4-1[19990401~19990401] [80]
95. 1986-9-27[19860927~19860927] [80]
96. 1988-10-25[19881025~19881025] [79]
97. 1989-12-30[19891230~19891230] [78]
98. 1988-3-10[19880310~19880310] [77]
99. 1990-9-3[19900903~19900903] [75]
100. 1990-12-1[19901201~19901201] [74]
101. 1990-8-2[19900802~19900802] [74]
102. 1988-3-6[19880306~19880306] [74]
103. 1989-11-26[19891126~19891126] [72]
104. 1989-4-26[19890426~19890426] [71]
105. 1990-8-18[19900818~19900818] [69]
106. 1989-7-7[19890707~19890707] [69]
107. 1989-5-5[19890505~19890505] [69]
108. 1988-12-1[19881201~19881201] [69]
109. 1990-4-28[19900428~19900428] [63]
110. 1982-04[19820401~19820430] [63]
111. 1981-11-24[19811124~19811124] [62]
112. 1989-5-14[19890514~19890514] [59]
113. 1989-7-31[19890731~19890731] [57]
114. 1989-5-30[19890530~19890530] [57]
115. 1990-8-8[19900808~19900808] [56]
116. 1989-8-17[19890817~19890817] [56]
117. 1990-7-2[19900702~19900702] [56]
118. 1990-3-5[19900305~19900305] [56]
119. 1981-10-28[19811028~19811028] [55]
120. 1989-8-10[19890810~19890810] [53]
121. 1980-03-23[19800323~19800323] [53]
122. 1987[19870101~19871231] [52]
123. 1989-8-18[19890818~19890818] [51]
124. 1988-10-12[19881012~19881012] [51]
125. 1989-12-22[19891222~19891222] [50]
126. 1989-3[19890301~19890331] [50]
127. 1981-03-26[19810326~19810326] [50]
128. 2005-12-1[20051201~20051201] [48]
129. 1950-1-1[19500101~19500101] [46]
130. 2007-9-13[20070913~20070913] [45]
131. 2007[20070101~20071231] [44]
132. 1989-8-28[19890828~19890828] [44]
133. 1988-6-10[19880610~19880610] [44]
134. 1991-12-31[19911231~19911231] [43]
135. 1990-4-1[19900401~19900401] [43]
136. 1981-12-13[19811213~19811213] [43]
137. 1989-7-12[19890712~19890712] [42]
138. 1990-3-26[19900326~19900326] [42]
139. 1989-6-12[19890612~19890612] [41]
140. 1989-5-2[19890502~19890502] [41]
141. 1960-1-1[19600101~19600101] [41]
142. 1990-1-15[19900115~19900115] [40]
143. 1989-4-15[19890415~19890415] [40]
144. 1989-12-21[19891221~19891221] [40]
145. 1989-10-12[19891012~19891012] [40]
146. 1988-8-20[19880820~19880820] [40]
147. 1988-5-14[19880514~19880514] [40]
148. 1989-6-30[19890630~19890630] [39]
149. 1989-5-23[19890523~19890523] [39]
150. 1997-7-23[19970723~19970723] [38]
151. 1990-6-16[19900616~19900616] [38]
152. 1990-3-20[19900320~19900320] [38]
153. 1989-1-25[19890125~19890125] [38]
154. 1980-06-07[19800607~19800607] [37]
155. 1989-8-30[19890830~19890830] [36]
156. 1989-6[19890601~19890630] [36]
157. 1990-4-17[19900417~19900417] [35]
158. 1989-10-25[19891025~19891025] [35]
159. 1991-10-08[19911008~19911008] [34]
160. 1989-9-22[19890922~19890922] [34]
161. 1986-8-19[19860819~19860819] [34]
162. 2009-8-16[20090816~20090816] [33]
163. 1990-8-30[19900830~19900830] [32]
164. 1989-12-20[19891220~19891220] [32]
165. 1989-4-10[19890410~19890410] [31]
166. 1986-8-12[19860812~19860812] [31]
167. 2009-12-18[20091218~20091218] [30]
168. 1990-9-17[19900917~19900917] [30]
169. 1990-4-4[19900404~19900404] [30]
170. 1989-3-2[19890302~19890302] [30]
171. 1988-12-16[19881216~19881216] [30]
172. 1986-8-10[19860810~19860810] [30]
173. 1986-10-23[19861023~19861023] [30]
174. 1992-12-31[19921231~19921231] [29]
175. 1990-2-1[19900201~19900201] [29]
176. 1990-2-10[19900210~19900210] [29]
177. 1989-8-24[19890824~19890824] [29]
178. 1989-3-18[19890318~19890318] [29]
179. 1989-12-31[19891231~19891231] [29]
180. 1992-1-6[19920106~19920106] [28]
181. 1991-9-26[19910926~19910926] [28]
182. 1989-5-13[19890513~19890513] [28]
183. 1989-3-6[19890306~19890306] [28]
184. 1989-3-10[19890310~19890310] [28]
185. 1989-11-17[19891117~19891117] [28]
186. 1988-9-28[19880928~19880928] [28]
187. 1988-5-10[19880510~19880510] [28]
188. 1984-1-6[19840106~19840106] [28]
189. 1993[19930101~19931231] [27]
190. 1989-5-16[19890516~19890516] [27]
191. 1989-12-23[19891223~19891223] [27]
192. 1978[19780101~19781231] [27]
193. 1999-8-20[19990820~19990820] [26]
194. 1991[19910101~19911231] [26]
195. 1990-5-15[19900515~19900515] [26]
196. 1989-6-9[19890609~19890609] [26]
197. 1988-9-1[19880901~19880901] [26]
198. 1982-6-1[19820601~19820601] [26]
199. 1989-9-4[19890904~19890904] [25]
200. 1988-9-14[19880914~19880914] [25]
201. 1975[19750101~19751231] [25]
202. 1999-9-10[19990910~19990910] [24]
203. 1991-7-16[19910716~19910716] [24]
204. 1990-5-1[19900501~19900501] [24]
205. 1989-8-22[19890822~19890822] [24]
206. 1989-8-14[19890814~19890814] [24]
207. 1989-7-28[19890728~19890728] [24]
208. 1989-4-5[19890405~19890405] [24]
209. 1988-6-26[19880626~19880626] [24]
210. 1988-5-1[19880501~19880501] [24]
211. 1988-10-14[19881014~19881014] [24]
212. 1976-6-10[19760610~19760610] [24]
213. 1963-1-1[19630101~19630101] [24]
214. 1990-5-10[19900510~19900510] [23]
215. 1990-4-19[19900419~19900419] [23]
216. 1989-9-30[19890930~19890930] [23]
217. 1989-3-11[19890311~19890311] [23]
218. 1989-2-3[19890203~19890203] [23]
219. 1987-1-1[19870101~19870101] [23]
220. 1992[19920101~19921231] [22]
221. 1990-8-1[19900801~19900801] [22]
222. 1990-10-15[19901015~19901015] [22]
223. 1989-4-3[19890403~19890403] [22]
224. 1989-10-30[19891030~19891030] [22]
225. 1991-6-30[19910630~19910630] [21]
226. 1991-12-1[19911201~19911201] [21]
227. 1990-3[19900301~19900331] [21]
228. 1989-10-9[19891009~19891009] [21]
229. 1988-5-29[19880529~19880529] [21]
230. 1990-8-19[19900819~19900819] [20]
231. 1989-7-20[19890720~19890720] [20]
232. 1989-6-10[19890610~19890610] [20]
233. 1989-10-13[19891013~19891013] [20]
234. 2004-1-1[20040101~20040101] [19]
235. 1991-1-1[19910101~19910101] [19]
236. 1989-11-1[19891101~19891101] [19]
237. 1985-5-8[19850508~19850508] [19]
238. 1994[19940101~19941231] [18]
239. 1989-11-20[19891120~19891120] [18]
240. 1984[19840101~19841231] [18]
241. 1999-8-18[19990818~19990818] [17]
242. 1989-6-25[19890625~19890625] [17]
243. 1990-9-19[19900919~19900919] [16]
244. 1991-3-4[19910304~19910304] [15]
245. 1988-12-17[19881217~19881217] [15]
246. 1984-6-1[19840601~19840601] [13]
247. 1974-8-15[19740815~19740815] [13]

Number in brackets is a sum of all reads of objects which metadata description contains given attribute value.

1. 1 db rózsaszín színű, kb 70x 100 mm-es dokumentum, személyes adatokkal. 1 db kötszerből és ragtapaszból álló karika karszalag, a baba nevével. [1075]
2. 6 db diafilm: - Képek iparunkról - KGST - A IV. ötéves tervünk - Megváltozott életkörülmények 1945-1975 - Magyar-szovjet fegyverbarátság - A Nagy Októberi Szocialista Forradalom hatása [840]
3. A német lap 1989-es számának címlapja, valamint 9 lapja. [712]
4. 11 lapos, gépelt nyomtatvány. [631]
5. Szovjetunióból származó rádiókészülék. [530]
6. Nagyméretű, színes plakát [471]
7. A Nihil nevű soproni punkmetál együttes kazettája. Az együttes tagjai: Sásdi Tamás, Tóth Attila és Bolodár Zoltán. Az együttest Bugyi Sándor népművelő segítette. [306]
8. Mezey András személyes visszaemlékezése. [296]
9. Kisméretű, fémből készült kitűző. [276]
10. A3-as méretű, színes, papír plakát, rajta orosz felirattal (Tovarisi konyec). [239]
11. László Zoltán személyes visszaemlékezése. [219]
12. Tüntetés a Bős-nagymarosi vízlépcsőrendszer megépítése ellen a Bajcsy-Zsilinszky úton. [216]
13. 9 lap, az alapítók aláírásával. [209]
14. 1 db színes fotó. [204]
15. - Valutalap (5 lap) - IBUSZ Pénztárforgalmi bizonylat (1 lap) - Útlevél 1. (borító, 7 belső oldalpár) - Útlevél 2. (borító, 4 belső oldalpár) [193]
16. Genczinger Ildikó személyes visszaemlékezése. [190]
17. A Páneurópai Piknik 1989-es dokumentumai: meghívó (1 lap), Habburg Ottó levele (1 lap), a rendezvény beharangozó plakátja (1 lap)A 10. évforduló ünnepi rendezvényei: program (2 lap), felkérő levél (1 lap), az Európa Koncert meghívója (3 lap), borítékA 20. évforduló ünnepi rendezvényei: meghívó levél borítékkal (1 lap), regisztrációs lap (1 lap), leoprelló programfüzet (összesen 32 oldal)A Soproni Ellenzéki Kerekasztal megalakulása: 1 gépelt lap [188]
18. Emlékeztető az új határőrizeti rendszerre vonatkozóan (nyomsáv, határsávi korlátozások, egységes jelzőrendszer megszüntetése): 7 lap Jelentés a határőrizeti helyzet módosulásáról (Frankó István): 2 lap [174]
19. A napilap címlapja (1 lap): "Emelkedett gyásszal búcsúzott az ország 1956 vértanúitól" [172]
20. Szabó Béláné személyes visszaemlékezése [158]
21. 2 lap [153]
22. Máté-Tóth András személyes visszaemlékezése [150]
23. Gál Imre Ferenc személyes visszaemlékezése [143]
24. - A Páneurópai Piknik dokumentumai: 20 éves évforduló, a debreceni szervezők szórólapjai (4 lap); Tőkés László levele 1989-ben ( 2 lap); Habsburg Ottó levele (2 lap); A Páneurópai Piknik '89 Alapítvány alakuló közgyűlésére szóló meghívó, 1988. április 5. (1 lap); Ronald M. Greenberg írása a Daily Journal Los Angelesben, 1999. november 15. (2 lap); Kisalföld exkluzív összeállítás a Piknikről 1997. augusztus 19. (3 lap) - A soproni Ellenzéki Kerekasztal dokumentumai: az Ellenzéki Kerekasztal megalakulása, 1989. április 19. (1 lap) - Munkásőrség elleni tüntetésre szóló felhívás, 1989. szeptember 29. (1 lap) [134]
25. Fenyvesi János személyes visszaemlékezése. [122]
26. Általános iskolai bizonyítvány, borító, valamint 3 belső oldalpár. [106]
27. A soproni Kempelen Farkas Gépipari Szakközépiskola ballagási meghívója Bolodár Zoltán IV. A osztályos tanulótól, az osztálytársak aláírásaival. Képeslap-méret (A6), négy oldalas, matt papíron, Ernest Hemingway, Charlotte Bronte és Édouard Manet idézeteivel. [106]
28. Szabad Magyarországért Érdemkereszt a Nemzeti Szalagon kitüntetés és hozzá tartozó Emléklap díszmappában. [102]
29. Összefoglaló a mozgalmi élet eseményeiről és a személyi állománnyal összefüggő eseményekről (BM Határőrség, Politikai Csoportfőnökség): 18 lap és egy fecni [95]
30. Zöld színű, vászonból készített szalag, rajta fehér felirattal, körülbelül 50 cm hosszú és 10 cm széles. [91]
31. Határőrizeti napló: 1 lap (Páneurópai Piknik biztosításának megszervezésére) Őrsbeosztás: 2 lap (1989. augusztus 19-20-án.) [90]
32. Kék színű, vászonból készült, önkéntes rendőr karszalag. [88]
33. 1 db színes fotó, a fényképen Nagy László és Örs Félix. [88]
34. - 1 lap újságkivágás (Petőfi Népe 1988. III. negeyedév) - 2 lap levél dr. Szabó Miklós első titkár részére (1988. december 30.) - 1 lap visszahívási kezdeményezés - 1 lap, Forrás folyóirat levelezőlapja - 1 lap, kézzel írt levél Molnár Frigyesnek a visszahívásról (1989. január 9.) - 1 lap újságkivágás (Petőfi Népe, 1989. január 13. vagy 14.) - 1 lap levél Babinyecz Ferenctől (1989. január 6.) - 1 lap levél és boríték Molnár Frigyestől (1989. január 18.) - 1 lap levél Havasi Lászlótól (1989. január 21.) - 1 lap újságkivágás (Petőfi Népe, 1989. január 23.) - 1 lap levél Kuczik Istvántól (1989. január 25.) - 2 lap levél Csekés Pétertől, névtelen levél (1989. február 17.) - 1 lap újságkivágás (Petőfi Népe, 1989. március 6. vagy 7.) [83]
35. Braxátor János személyes visszaemlékezése. [82]
36. - Az Universitat Wien beiratkozási lapja 1989. október 12-i dátummal, egy lap, nyomtatvány, gépelt. - Négy darab német nyelvű és egy darab román nyelvű könyv elő- és hátlapja, illetve belső oldala. [80]
37. Az 1989-ből származó, az egykori jelzőrendszer részét képező tárgy egy fadarabból és rajta rozsdásodó vasdrótokból áll, kb 1 méter - 1 méter 20 cm hosszúságú. [78]
38. A Külkereskedelmi Főiskola, külkereskedelmi áruforgalmi szakán készült minősítési lap, 3 lap. A dokumentum rovatai: személyi adatok, tanulmányi munka, KISZ-munka, jellemzés. [77]
39. 1 db színes fotó [75]
40. Zöld színű, kisméretű német és magyar nyelvű nyomtatvány pecséttel, amely bizonyítja, hogy a kapcsolódó szögesdrót a soproni vasfüggönyből származik. [73]
41. 1 lapos nyomtatvány, gépelt sorokkal és kézírással. Fekete-fehér, kivétel szegély, illetve a Magyar Úttörőszövetség "Előre" feliratú zászlója, amelyek piros színűek. [71]
42. Gépelt, 1 lap, Frankó István aláírásával [69]
43. Fém kitűző, felirattal, piros dobozban. [69]
44. A Magyar Demokrata Fórum színes "Temesvár" plakátja. [69]
45. - A Fidesz Regionális Szervezetének levele, 1988. december 1. (1 lap) - Reformköröket a pártban is (3 lap) - Tóth Ferenc kézzel írt levele (1 lap) - Távirat a szentesi pártalapszervezettől (1 lap) - Meghívó az 1989. február 2-i találkozóra (1 lap) - Nyílt levél az MSZMP KB tagjaihoz (2 lap és 2 lap aláírás) - Felhívás az MSZMP tagjaihoz (MSZMP Budapesti Reformkör) (1 lap) - Tézisek egy demokratikus pártdelegálási rendszer szükségességéről és lehetőségeiről (7 lap, 2. oldal hiányzik) - Platformjavaslat. Milyen pártot akarunk? ( 3 lap, a 2. és 4. oldal hiányzik) - A Reformkör tagjai 1989. március 6-án, aláírások (1 lap) - Lovászi Józsefnek írt levél 1989. március 9-én (1 lap) - Az MSZMP KIskunfélegyházi Városi Bizottság irányításával működő önálló (lakóhelyi) alapszervezet megalakulása ( 3 lap, 2. és 4. oldal hiányzik) - Levél Kiskunfélegyháza pártalapszervezeteihez 1989. február 29-én (2 lap, 2. oldal hiányzik) - Felhívás az MSZMP alapszervezetihez a romániai jogtiprásokkal kapcsolatban 1989. március 14-én (2 lap) - Schmidt Péter előadására szóló meghívó 1989. március 29-én (1 lap) - Javaslatok (4 kézzel írt lap) - Meghívó a Reformkör összejövetelére 1989. március 24-én (1 lap) - Levél a győri Reformkörnek (1 kézzel írt lap) - Rendszeres találkozókról szóló levél 1989. március 31-én (1 lap) - REFORM-MŰHELY tanácskozás, levél Pozsgay Imrétől, 1989. április 15-én, valamint program (2 lap) - Levél az MSZMP PB-nek címezve, munkatalálkozóról 1989. május 20-án (2 lap) - Levél a Népszabadság szerkesztőségének 1989. április 24-én (1 lap) - A Szentesi Reformkör meghívója, 1989. május 5-re (1 lap) [69]
46. A hetilap szilveszteri száma fotópályázat nyertes képeivel (2 lap) [68]
47. Az 1989. augusztus 19-i Páneruópai Piknik helyszínéről származó, csillag alakúra hajlított szögesdrót, hozzákapcsolva a kb 70x100 mm-es zöld színű, kétnyelvű tanúsítvány. [66]
48. Napi eseményjelentés: 5 lap (BM Főügyelet) Kivizsgáló jelentés 1: 4 lap (BM - Kovács Gyula alezredes, 1989. augusztus 20.) Kivizsgáló jelentés 2: 3 lap (BM - Kovács Gyula alezredes, 1989. augusztus 21.) [65]
49. Házi készítésű pogácsa, fémdobozban. [63]
50. 2 db színes papírkép, balról Rév István és Kis János. [63]
51. 2 db színes papírkép - az elsőn Pető Iván - a másodikon balról Kövér László (Fidesz), Timkó Iván (MDF), Orbán Viktor (Fidesz), Emőd Pál (újságíró, Magyar Nemzet), Szabad György (MDF), Pető Iván (SZDSZ), Antall József (MDF), mögötte: Prepeliczay István (Kisgazda Párt), Torgyán József (Kisgazda Párt), Varga Csaba (Néppárt), Tölgyessy Péter (SZDSZ), Víg Károly (Bajcsy Zsilinszky Baráti Társaság) 1 db fekete-fehér papírkép [63]
52. Meghívó, papír (3 lap), valamint megalakulási nyilatkozat, papír (1 lap). [59]
53. Nyomtatott fotó, a fotón a Piknik egyik mottója olvasható: "Falu rombolás helyett fal-rombolás" [58]
54. Intézkedési terv: 5 lap Határőrizeti mutató: 2 lap [58]
55. 3 db gépelt oldal, Novákné Halász Anna aláírásával. [57]
56. - Alapító okirat, az "Alapítvány a lelki sérült gyermekért" 1989. július 31-i alapításáról (6 lap) - A Vadaskert Alapítvány Gyermekpszichiátriai Programja, 2008. január (4 lap) [57]
57. 2 db színes fotó. 1. Fidesz-gyűlés Sopronban, a Városházán balról jobbra: Ágota Gábor, Orbán Viktor, Szájer József. 2. A soproni Városháza dísztermében tartott lakossági fóruma, balról jobbra: Horn Gyula és Jeszenszky Géza [56]
58. - Magyar Televízió, Bér- és Munkaügyi Főosztály, Zenei és Kulturális Főszerkesztőség, értesítés alapbérről (1 lap, 1988. január) - Magyar Televízió, Művészeti Főszerkesztőség, értesítés alapbér emeléséről (1 lap, 1988. november) - Magyar Rádió, Külföldi Adások Főszerkesztősége, kinevezés újságíró munkatárs munkakörbe (1 lap, 1989. január 25.) - Magyar Rádió, Külföldi Adások Főszerkesztősége, értesítés alapbér emeléséről (1 lap, 1989. december 11.) - Magyar Rádió, Külföldi Adások Főszerkesztősége, Szülőföldünk Szerkesztősége, munkaköri leírás (1 lap, 1989. február 7.) - Magyar Rádió, Külföldi Adások Főszerkesztősége, Szülőföldünk Szerkesztősége, munkaköri leírás (1 lap, 1990. július 2.) [56]
59. Az MDF csepeli szervezetének alapító okiratai, meghívó a rendezvényre, felhívások, a Jurta Színház 1989 februári programja. [51]
60. Lap [50]
61. Körülbelül 10x5x3 cm-es betondarab a berlini falból (más néven: Antifaschistischer Schutzwall, azaz Fasisztaellenes Védőfal; Die Berliner Mauer, azaz a Berlini fal, Die Mauer, a Fal) rajta sávosan fehér, zöld, sárga és narancs festékkel. [49]
62. Dokumentum, 1 lap, gépelt, az MDF debreceni szervezetének pecsétjével. [49]
63. Elemmel működő, kijelzős játék, műanyagból. [48]
64. Kisméretű, patkó alakú vasfüggöny darab, tanúsítvánnyal (papír, ép, A5) [47]
65. 1 db színes fotó - a zászló ma is eredeti helyén látható. [47]
66. Hegedűs B. András: A Petőfi Kör - a reformmozgalom 1956-ban. Bp. 1986. Kenedi János: A magyar demokratikus ellenzék válsága. ABC, 1984. Belső tilalomfák. Hollandiai Mikes Kelemen Kör, 1982. Nagy Imre és bűntársai ellenforradalmi összeesküvése. 1957. Ellenforradalmi erők a magyar októberi eseményekben 2-3. 1957. Bibó István 1956-os írásai. Magyar Figyelő, 1983. Demény Pál: "A párt foglya voltam". Bp., 1988. Ez történt. A Népszabadság cikksorozata 1956-ról. Bp., 1981. A tábornok vallomása. Meztelenül a Duna-gate ügyben. Bp., 1990. Prominent Hungarians home and abroad. Szepsi Csombor Literary Circle, London, 1985. Haraszti Miklós: A cenzúra esztétikája. Független Kiadó, 1986. Kovács Ákos - Sztrés Erzsébet: Tetovált Sztálin. Szeged, 1989. Életrajzok a bolsevizmus történetéből. Bp., 1987. Rajk László és társai a népbíróság előtt. (1950?) Isten éltessen, Pista! Kemény István 60. születésnapjára. Kézirat [46]
67. 4 oldal, papírból készült, ép, mérete kb 70x 100 mm. [46]
68. Vászonból készült, fekete színű szalag, rajta nemzeti színű zászló, benne "56". [45]
69. 655175 sorszámú munkakönyv az adományozó első munkahelyével. 10 lap, barna első, illetve hátsó borítóval. [44]
70. 1989-es papírpénz, ép. [44]
71. - Tagsági igazolvány, papír, műanyag tokban - Nemere István: A Neutron akció című könyv előlapja - Isaac Asimov: Az alapítvány pereme 2. című könyv előlapja [44]
72. Önkormányzati választások, Sopron, 1990. 3 db fotó. Egyiken Hirschler Rezső és Kismarton polgármestere, valamint dr. Kertész Zoltán látható a Templom utcában. A másik fotón SZDSZ-s önkormányzati képviselők felvonulása az Ógabona téren. Harmadik fotón szintén ez látható, másik irányból, a Lackner Kristóf utca és Ógabona tér torkolatánál, 1990-ben. [43]
73. Fából készült, kb. 20 cm magas szobor, talapzaton, festett. [43]
74. A "négyigenes" népszavazás leadási ívei - 1 db fekete-fehér fotó [43]
75. A Szabad Demokraták Szövetsége sajtótájékoztatójáról készült 3 db színes papírkép. A Szabad Demokraták Szövetsége soproni rendezvényén készült 1 db papírkép. [42]
76. 3 db igazolvány. [42]
77. Zöld színű tábla, műanyag, zsinórral, ép. [41]
78. Szögesdrót egy darabja [41]
79. Fotó, amelyen egy hétéves kislány látható, piros szoknyában és szandálban, fehér blúzban. A kirakatban "Whiskas" és "Pril" reklámok olvashatók. [41]
80. Felhívás és program (A4, zöld színű papír, ép), mellette nemzeti színű zászló, Kónya Imre aláírásával. [41]
81. A Szabad Demokraták Szövetségének választási plakátja, A/3-as méretben. Jelöltek: Mécs Imre, Tölgyessy Péter, Kis János, Magyar Bálint, Szabó Miklós, Pető Iván, Haraszti Miklós, Demszky Gábor, Tamás Gáspár Miklós, Kőszeg Ferenc és Rajk László. [41]
82. Román zászló, vászon, középen kivágva. [40]
83. Forgács Pál fotógyűjteménye a Tudományos Dolgozók Demokratikus Szakszervezetének (TDDSZ) történetéről az alapítástól kezdődően. [40]
84. Cornelia Ebaoglu személyes visszaemlékezése. [40]
85. A 15. számú Vámhivatal gépelt, 1 lapos jegyzőkönyve, valamint a "visszatartott sajtótermékekről" szóló 1 lapos, kézzel írt lista. [40]
86. 1989-es eredeti bakelit-lemez, sértetlen borítóval [40]
87. Kórházi zárójelentés, 2 lap. [39]
88. 1989. december 25-én, Marosvásárhelyen született vers géppel írt kézirata. [39]
89. Piros hajú bohóc, pamut, sárga alapon zöld, kék, fekete és zöld pöttyökkel, kb 25 cm magas. [38]
90. Jelenléti ív, a soproni Magyar Demokrata Fórum példánya, 1 lap, kézzel írt. [38]
91. Egy 1989. márciusi Szabad Demokraták Szövetsége által szervezett rendezvényen osztott szórólap. 1 gépelt lap és a dokumentum hátoldala. [38]
92. Az 1989-ből származó, körülbelül 1 m2 nagyságú, hatosztatú részlet vasdrótokból áll. [38]
93. 2 db színes fotó. Választási tüntetés, rendezvény a soproni Várkerületen, 1990 tavaszán. Az egyik képen Szájer József látható egy úthengeren. [38]
94. Pozsgay Imre levele a Páneurópai Piknik résztvevőinek, 2 lap. [37]
95. A pólót a Páneurópai Piknik szervezői viselték, Debrecenben készült. A Főnix Ruházati Kereskedelmi Vállalat piros színű nyomata és a Páneurópai Piknik kék színű nyomata látható rajta. Körülbelül száz darab készült belőle. Fehér színű, pamut anyagból készült [37]
96. 3 db bélyeg, köztük az 1989-es határnyitásra emlékezővel. [37]
97. 3 db DVD-lemez, műanyag tokban, színes borítóval. [37]
98. Takaró, időtálló pamut, kopott sárgás-szürkés, nagyméretű, ép, "szögesdrót-mintával". [36]
99. Papírkötésű könyv, 2 belső oldal, benne ajánlással, illetve külső borító. [36]
100. Az 1989-es Ünnepi Könyvhét Országos Megnyitójának bélyegzője, ex libris, fából készült markolattal, ép. [36]
101. 2 db színes fotó. [36]
102. Kb 70x 100 mm méretű iskolai ellenőrző, papírból, ép. [35]
103. A4-es méretű, matt papír, színes, nyolc nyelven írt felhívás, rajta Konrád György aláírásával. [35]
104. A Szabad Demokraták Szövetsége választási plakátjai előtt Pető Iván, Rajk László és Magyar Bálint - 3 db színes fotó. [35]
105. Fekete kerettel ellátott textil karszalag, a 301-es számmal. [34]
106. A világútlevelet Kis Tibor 1986-ban igényelte. A nyugati utazásai során számos pecsét került bele. A határnyitáskor ezzel jutott át Ausztriába. Az útlevél előlapja és 8 belső oldalpár. [34]
107. 6 db színes, 1 db fekete-fehér fotó. [34]
108. 1/3 A4 vagy LC5 méretű dokumentum, fekete bőrborítóval, három lap, kézírással kitöltve, a Berzsenyi Dániel Főiskola pecsétjével. [34]
109. Motorola típusú mobiltelefon, műanyag, ép. [33]
110. Igazolószelvény, amely a szögesdrót eredetiségét bizonyítja. Papír, zöld színű, körülbelül 70x 100 mm-es. [33]
111. Civitas Fidelissima díj Kováts Attila szervezőnek és a Páneurópai Piknik '89 Alapítványnak 2009-ből. 2 db A3 méretű oklevél, keretezve. [33]
112. 1 lap, gépelt táviratlap 1989. június 16. országos gyásznappá nyilvánításának ügyében. [33]
113. Vasfüggöny darab, kb 10 cm hosszú, 3 cm széles. [32]
114. Oláh Lászlóné személyes visszaemlékezése. [32]
115. Molnár Tamás személyes visszaemlékezése. [32]
116. Magyar határőr-sapka, ötágú, vörös csillaggal, szürke színű, zöld szegéllyel, ép. [32]
117. Nyomtatvány, zöld színű papírra nyomva, a Magyar Demokrata Fórum pecsétjével. [31]
118. Krassó György, a Magyar Október Párt vezetője egy saját készítésű tábla kihelyezésével visszanevezi a Münnich Ferenc utcát Nádor utcává. [31]
119. Kazetta, papírtokban. [31]
120. Tőkés László temesvári református lelkipásztor levele, 2 gépelt lap [30]
121. Tanúsítvány a vasfüggönyről, papír, ép, A5 méretben (Antall József aláírásával), illetve kb 70x100 mm nagyságú papír emléklap. Darab a határon lévő szögesdrót kerítésből, nemzeti színű szalaggal. [30]
122. Műanyag tokban, papír, ép, 1 lap. [30]
123. Kisméretű, színes matrica, 1986. október 23-ról. [30]
124. Civitas Fidelissima díj Erdélyi Géza szervezőnek és a Páneurópai Piknik '89 Alapítványnak 2009-ből. 2 db A3 méretű oklevél, keretezve. [30]
125. A Magyar Demokrata Fórum 1989-es emlékérme, 1956-ra emlékezve. Anyaga alpakka, 42,5 mm átmérőjű, fekete bőrtokban, mellette Antall Józsefet ábrázoló bélyeg. [30]
126. 3 db színes, papírból készült sajtóbelépő elő- és hátoldala, műanyag tokban. A nyomtatványokkal az 1986-os, 1987-es és 1989-es Forma 1-re léphettek be a sajtó munkatársai. [30]
127. 3 db színes képeslap. 1, A határáttörés pillanata, a két első határátlépővel, fekete-fehér fotó. Hátoldalán Angela Merkel aláírása. 2, A Magyar Demokrata Fórum képeslapja, rajta "Elvtársak, haza", hátoldalán Maros Péter miniszter aláírásával. 3, A Magyar Fórum képeslapja, amelyen a "szovjet medve" távozik Magyarországról. Hátoldalán Antall József aláírása. [30]
128. 21 db kisméretű kitűző és jelvény. [30]
129. 2 db színes fotó a soproni önkormányzati választási kampányról, az amfiteátrumnál. Az egyiken Bródy János és Demszky Gábor látható, amint Demszky esernyőt tart az énekes feje fölé. A másik fotón Szájer József éppen beszédet tart. [30]
130. - Meghívó első összejövetelre, 1988. december 16. (1 lap) - Meghívó a csepeli szervezet megalapítására, 1989. január 6. (1 lap) - Gyűlés, 1989. január 27. , valamint névtábla elő- és hátlapja (2 lap) - Gyűlés, 1989. március 2. (1 lap) - Feljegyzés (1 lap) - Tagtoborzási felhívás (1 lap) - Tudósítás az első összejövetelről (2 lap) - Levél M. J. Martinsonnak (1 lap) - A Jurta Színház 1989. február havi műsora (1 lap) - Meghívó magyar táncházba, 1989. január 29. (1 lap) [30]
131. Varga István személyes visszaemlékezése [29]
132. Kóczán Zoltán, az SZDSZ Soproni csoportjának tagsági igazolványa. [29]
133. Francia nyelvű, 1989-es személyes naptár (8 belső oldalpár), fekete bőrtokban, valamint kapcsolódó telefonkönyvvel (2 oldalpár). Az adományozó által készített, a 168 óra című lapban megjelent interjú Claude Lanzmann-nal. [29]
134. Egy külkereskedelmi cég vezető beosztású alkalmazottjának történetei [29]
135. BM Főügyelet napi tájékoztató jelentése: 14 lap (1989. augusztus 24. A további NDK-s állampolgárok határ előtti feltartóztatásáról) Fotók: 2 lap (az egyik kislány, akit a feltartóztatás során gumibottal ütöttek meg) [29]
136. Az 1989-ből származó, körülbelül 1 m2 nagyságú, hatosztatú részlet vasdrótokból áll. [29]
137. A4-es méretű, matt papír, színes, nyolc nyelven írt felhívás, rajta három bélyegzővel: egy a Páneurópai Piknikről, 1989-ből; egy az Európai Unióba való belépés napjáról 2004. május 1-ről; egy pedig a schengeni egyezmény életbelépéséről, 2007. december 21-ről. [29]
138. A4-es méretű, matt papír, színes, nyolc nyelven írt felhívás, rajta három bélyegzővel: egy a Páneurópai Piknikről, 1989-ből. 1989. augusztus 19-től minden évben megrendezik a magyar-osztrák határon, a lebontott "vasfüggöny" helyén az eurőpai népek találkozóját. [29]
139. A Szabad Demokraták Szövetsége választási képeslapja. [29]
140. A Magyar Rádió helyszíni közvetítése, 1989. június 16-ról, Nagy Imre újratemetéséről. 4 db kazetta, eredeti tokban. [29]
141. 2 lap (1989. november 26.) [29]
142. 11 db színes fotó a Páneurópai Piknik sajtótájékoztatójáról (Lővér Szálló) és az eseményről. Az első fotón középen Konrád György látható. [29]
143. - 1 db színes papírkép, balról Pető Iván, Magyar Bálint - 1 db fekete-fehér papírkép, balról Pető Iván. [29]
144. Zöld színű, vászonból készült, önkéntes határőr karszalag, három kisméretű, fémből készült kitűzővel. Egy papírból készült, ép, határőrségi igazolvány elő- és hátlapja. [28]
145. Verejnost Proti Nasiliu (Public Against Violence, Nyilvánosság az Erőszak Ellen) emléktárgya Kör alakú, kis méretű, szlovák nyelvű felirattal. [28]
146. Sopron, Somoskő, Sátoraljaújhely, Beregsurány, Berettyóújfalu, Röszke, Mohács, Letenye, Európa-Nap. 1990. augusztus 18. Első évfordulós megemlékezés a Páneurópai Piknikre. [28]
147. Párthatározat [28]
148. Női harisnya papírdobozban, az Amerikai Egyesült Államokból. [28]
149. A soproni Kempelen Farkas Gépipari Szakközépiskola IV. A osztályának tablóképe. Bolodár Zoltán tablóképe, valamint 7 db, a ballagásról készült fotó az iskolánál. [28]
150. A Szabad Demokraták Szövetsége választási kampányának eseményein készült 7 db színes fotó. [28]
151. 8 gépelt lap. [28]
152. 3 lap (1989. március 6.) [28]
153. 2 kézzel írt lap, papír, ép. [28]
154. 2 db kézzel hímzett terítő. [28]
155. 10 db ellenzéki pártokhoz, mozgalmakhoz, rendezvényekhez kapcsolódó kitűző. - Szolidaritás (2 db) - Hande weg von Nagymaros - Demokratikus Charta, 1991 - Nagy Imre 1896 - 1958 - Fidesz - Gabcikovo - nem - Nagymaros - Beszélő - Demokratikus ellenzék (de) - Címer [28]
156. - Solymár, tagtoborzó (2 lap) - MDF-emblématervező pályázat eredményei (1 lap) - Tagsági igazolvány (1 lap) - Nagy Imre és társai újratemetése, meghívó díszőrségi részvételre (3 lap) - A szentendrei MDF-szervezet alapító okiratai, 1988. szeptember 21. (1 lap) - Meghívók (6 lap) - Nyilatkozat a Szentendrei Teátrummal kapcsolatban (1 lap) - Solymár tagtoborzó, meghívó, 1989. február 18. (1 lap) - Magyar Demokrata Fórum országos nagygyűlése, 1989. március 14. (1 lap) - Meghívó filmvetítésre, A 301-es parcella, 1989. április 12. (1 lap) [28]
157. - Antall József ravatalánál tett tiszteletadás emlékére, 1993. december 17. (1 lap) - A Tudományos Dolgozók Demokratikus Szakszervezetének megalakítása, 1988. május 14. (2 lap) - A Magyar Demokrata Fórum belépési nyilatkozata (1 lap) - A Magyar Demokrata Fórum alapítólevele és ideiglenes alapszabálya (11 lap) - A Magyar Demokrata Fórum felépítése (1 lap) - A Magyar Demokrata Klub tájékoztatója és tézisei, 1989. február 23. (3 lap) - A Magyar Demokrata Klub felhívása nemzeti alapítvány létrehozására (1 lap) - Mit kíván a magyar nemzet? Tizenkét pont 1989-ből (1 lap) - Az 1989. március 15-i független megemlékezések szervezői (1 lap) - A Magyar Demokrata Fórum diplomáciai állásfoglalása (1 lap) [28]
158. Német heavy metal együttesek katalógusai, velük való levelezés [27]
159. Kóczán Zoltán rendezői igazolványa, papír, ép. [27]
160. Konrád György beszédének eredeti gépelt változata: Gondolatok a Határon címmel, 7 lap. [27]
161. A4-es plakát "Románia, Erdély, Temesvár - A fenyő alatt is gondolj rájuk" felirattal, hátoldalán kézírás. [27]
162. A szegedi Radnóti Miklós Kísérleti Gimnázium 1989-ben érettségizett osztályához kapcsolódó fotók és tablókép (4 db színes fotó, a fotók hátoldalán személyes üzenetekkel) [27]
163. 2 db útlevél 1 db valutalap 1db valutakiviteli engedély [27]
164. 1990-ben, Romániában vert pénzérme, 1989. december 22-re emlékezve. [27]
165. 1989. október 23-i postai bélyegzővel ellátott boríték két bélyeggel. [27]
166. Vasból készült, rozsdásodó szögesdrót, két darab zöld színű tanúsítvánnyal. [26]
167. Szabó János 1982-ben készített fotómontázsa. [26]
168. Kovács Balázs részére kiállított úttörő tagsági könyv, 18 oldalas nyomtatvány, fekete-fehér színű. A külső borító (2 oldal) narancs színű. [26]
169. A könyv címelőzékoldalon politikusok aláírásaival. [26]
170. A Szabad Demokraták választási plakátja, A/3-as méretben. Jelöltek: Pető Iván, Rajk László, Magyar Bálint. [26]
171. A Páneurópai Piknik szervezőinek kérelme a határ megynyitására a burgenlandi határőrségnek címezve, német nyelvű, két lap, Lőrincz Gábor aláírásáva, a Magyar Demokrata Fórum nevében. [26]
172. 6 lap, a III. számú Általános Iskola (Kapuvár, jelenleg Széchenyi István Általános Iskola) 1989-ben végzős 8. a, 8. b és 8. c osztálynaplók első oldalai. [26]
173. 1988 és 1990 között írt személyes napló lapjai (16 lap, borítóval) [26]
174. 1/3 A4 vagy LC5 méretű általános iskolai bizonyítvány, papírból, ép. [26]
175. 1 db vászonból készült, házi készítésű, nemzeti színű zászló, fapálcán. [26]
176. - Halálra ítélve (Erdélyi ferencesek története 1949-1989-ig) - Köteles Pál: Búcsú Erdélytől - Ellenzéki Kerekasztal - Októberi kérdések. Pozsgay Imrével beszélget Bíró Zoltán - Kincses Előd: Marosvásárhely fekete márciusa - Lakitelek, 1987. A magyarság esélyei [26]
177. Vasfüggöny darabja, nemzeti színű szalaggal átkötve, műanyag dobozban [25]
178. Prof. Dr. Viktoria Eschbach-Szabó személyes visszaemlékezése. [25]
179. Marx Károly Közgazdaságtudományi Egyetem Leckekönyv, 6 belső oldalpár. [25]
180. Fekete-fehér fotó. A 168 óra című lap 1989. évi szilveszteri címlapképére kiírt pályázatra beküldött fénykép. [25]
181. Drapp színű, hosszú ujjú ing zöld nyakkendővel és 1 db színes fotó. [25]
182. 18 db fotó [25]
183. 1 db lap, Habsburg Walburga aláírásával [25]
184. 1 db audió kazetta [25]
185. 1 db CSÉB tagsági könyv 1 db Iparszövetkezeti tagsági igazolvány [25]
186. Vargha Márton személyes visszaemlékezése. [24]
187. Színes fotók, 7 db [24]
188. Műbőr kötéssel, 1 belső oldalpár. [24]
189. Minikönyv, papír tokban. [24]
190. Konrád György: Van-e még álom Közép-Európáról? (5 lap) Konrád György: Vázlat a Hálózat működéséről (4 lap) Konrád György: Hálózat-ismertető (1 lap) [24]
191. Ernst Thälmann képével díszített futballcsapat zászlaja, háromszög alakú. [24]
192. Bélyegző, fa markolattal. [24]
193. Az 5 darab színes fotón határbontás látható. [24]
194. Az 1990-es önkormányzati választásokra készített Szabad Demokraták Szövetsége-plakátok, a fotókat Pető Iván készítette Budapest különböző pontjain. [24]
195. A bőrkötésben lévő oklevél szövege, 1 lap: "A Magyar Köztársaság elnöke Nagy László úrnak, a Magyar Köztársaságnak tett szolgálatáért, mellyel a magyar demokrácia megszületését és a jaltai világrend összeomlását megelőző első történelmi jelentőségű eseményt, a Páneurópai Pikniket, és a "Vasfüggöny" áttörését lehetővé tette, a Magyar Köztársasági Érdemrend Kiskeresztje kitüntetést adományozom. Kelt Budapesten, 1999. évi szeptember hó 10. napján. Göncz Árpád" A kitünetetés háromszög szalagján lévő 34 mm széles sötét smaragdzöld sávot jobbról-balról 1,5 mm széles fehér és 1,5 mm széles vörös sáv szegélyezi. Anyaga: aranyozott ezüst, zománc. Mérete: 42 mm. Tartozékai: szalagsáv, gomblyukjelvény (rozetta). A szalagsáv sötét smaragdzöld fehér szegélyes, 40 mm széles. A gomblyukjelvény kerek sima sötét smaragdzöld zománcos. A gomblyukjelvény mérete: 15 mm. [24]
196. A Német Demokratikus Köztársaság kitüntetéséről szóló két oldalas dokumentum, kék színű borítóval, A4-es méretben. Csatolva a Belügyminiszérium engedélye 1976. június 10-i keltezéssel. [24]
197. A Magyar Népköztársaság által kiállított útlevél, elő- és hátlap, 12 belső oldalpár. [24]
198. 2 db színes fotó, az áldozatok emlékhelyénél. [24]
199. 2 db színes fotó [24]
200. 1989. augusztus 19-én, az osztrák határon használt határőr pecsétnyomó, kisméretű, vasból készült. Piros fogógombbal, rozsdásodó számlappal. [24]
201. 14 darab fekete-fehér fotó. [24]
202. - Duics Pál és Winkler Gábor Sopron című könyvének bprítója és első lapja, 2014. augusztus 18-i dedikálásokkal, a Páneurópai Piknik 25. évfordulóján. - Emléktábla, fakeretben, szögesdróttal és nemzeti színű szalaggal, a Páneurópai Piknik 20. évfordulóján - Határáttörés - emléktárgy a a Páneurópai Piknik 25. évfordulóján (2014. augusztus 18.) - Emléktábla szögesdróttal a határnyitás emlékére, Habsburg Walburga aláírásával (1989. augusztus 18-20.) - Szögesdrót műanyag dobozban - Köszönőlevél Habsburg Ottótól, fakeretben (1989. szeptember 7.) [24]
203. - A Páneurópai Piknik dokumentumai: A Piknik programtervezete és feladatterve (3 lap), a Magyar Demokrata Fórum debreceni szervezetének levele (1 lap), felhívás a Piknikre (1 lap), a Pikniken osztott tanúsítvány, amelyet a vasfüggöny-darabokhoz mellékeltek (1 lap) - Soproni Hírlap 1989. július 28: 10 lap [24]
204. Vászonból készített román zászló, szakadt. [23]
205. Kisméretű matrica. [23]
206. Emlékeztető a Páneurópai Piknik szervezéséhez kapcsolódó gyűlésről, 2 gépelt lap és 1 lap kézzel írt jelenléti ív. [23]
207. Bordó bőrtokban, négyzet alakú kisméretű (kb 25x25 cm-es) dobozban elhelyezett porcelánból készült, címerrel festett emléktárgy. [23]
208. A4-es méretű sportnapló részlete, piros bőrkötésben, tíz lap, a középső oldalakon színes fotókkal. [23]
209. A jelenlegi Képviselői Irodaházból származó jelzet, egy bútor hátsó részéről. [23]
210. A dokumentumok mérete kb 70x100 mm, barna színű vászon borító, piros szegéllyel, hat lap, 1989-ben kapott jutalmakat és munkahelyi bejegyzéseket tartalmaz. [23]
211. 7 db fekete-fehér fotó. [23]
212. 3 lap [23]
213. -10 db kisméretű matrica és nyomtatvány (Szabad Demokraták Szövetsége, Szolidaritás, Bős-Nagymaros, LIGA Szakszervezetek, Magyar Polgári Párt) -1 db 1990-es naptár hátoldala - A Szabad Demokraták Szövetsége népszavazást támogató szóró- és toborzólapja (2 oldal) [23]
214. - 1 db CSÉB tagsági könyv előlapja - 1 db Ipari Szövetkezeti tagsági igazolvány [23]
215. Szerződés a Nemzetközi Bankárképző Központ Rt.-vel egy tananyag fordítására, 2 lap. [22]
216. Nemzeti színű, vászonból készült kisméretű kokárda, amelyet az adatközlő a Páneurópai Piknik idején viselt. [22]
217. Mandics György: Temesvári Golgota 1-3. kötet borítója [22]
218. Eredeti rozsdás lakat a határkeritésről. [22]
219. A/3 méretű, papírból készült plakát. [22]
220. 5 db színes fotó [22]
221. 3 db színes fotó az 1990. március 15-i megemlékezésről. Az egyik fotón Firtl Mátyás és Ács Ferenc látható. A másik két fotó az SZDSZ köztársaság elnöki kampányrendezvénye a soproni Petőfi téren. [22]
222. 2 db plakát, magyar és német nyelven. [22]
223. 2 db hímzett terítő [22]
224. 1989-es katonai igazolvány, 14 lap, papírból, ép, barna bőrkötésben. [22]
225. - Sajtó-helyreigazítás Bajnok Zsoltnak, a Magyar Hírlap főszerkesztőjének címezve 1988. április 9-én. (1 lap) - A Fidesz alapításának kronológiája, 1988. április 22-ig (1 lap) - Tananyag, órarend, terembeosztások az 1988/89-es tanévből (5 lap) [22]
226. Szabad Demokraták Szövetsége soproni csoportjának kiadványa: Bibó István: A szabadságszerető ember tízparancsolata. A Szabad Demokraták Szövetségének választási lapja. Az SZDSZ MDF-fel polemizáló kiáltványa: Az MDF és riválisa: az SZDSZ. [21]
227. Módszertani útmutató nagyobb létszámú ths-t megkísérlő csoport feltartóztatására, 2 gépelt lap. [21]
228. Munkaszerződés a Brothers Consulting Kft-vel, 1 lap. [21]
229. Kétoldalas nyomtatvány, matt papírra nyomva. [21]
230. A bekeretezett emléklapot egy Gerlingenben megrendezett futóverseny emlékére kapta 1988-ban. Gerlingen egy évvel korábban lett Tata testvérvárosa. [21]
231. A Konrad Adenauer Alapítvány meghívására a berlini Belügyminisztériumban fogadtáka Páneurópai Piknik szervezőinek egy részét, 1 db színes fotó. [21]
232. 5 db színes papír képeslap (A5). Az egyik hátoldalán Sinkovits Imre színművész támogató levele a Magyar Demokrata Fórum számára. [21]
233. 2 db kisméretű kitűző, anyaguk műanyag, illetve fém, a mozgalom logójával ellátva. [21]
234. - Magyar Nemzet 1989. június 17.: Nagy Imre újratemetéséről szóló lapszám, 16 lap - Olvasói levelek és kéziratok: A Kisalföld újságíróstúdiójával kapcsolatos dokumentumok (5 kézzel írt lap, 2 géppel írt lap); A Hitel 1989/16. számából származó Magántörténelem című írás (1 lap) és kézirata, levél a szerkesztőségnek (1 lap); A Magyar Nemzetnek küldött, nem közölt kézirat, amely a szeretetakciókról szól (4 lap és boríték); Újságkivágások (összesen 22 lap); Kertész Zoltán nyílt levele, 1989. december 29. (1 lap); 168 óra szerkesztőségének szóló levél és kézirat (3 lap); Jótékonysági focikupa plakátja (1991. december 1.); Meghívó a Dózsa Mezőgazdasági Termelőszövetkezet ülésére (1989. április 5.) - Ellenzéki Kerekasztal dokumentumai: 1990. április 18-i közös nyilatkozat ( 2 lap) - 1990-es választások dokumentumai: kézzel írt választási eredmények (3 lap), választási különszám 1990. október 16-ról (2 lap) [21]
235. Zöld színű, kisméretű német és magyar nyelvű nyomtatvány pecséttel, amely bizonyítja, hogy a kapcsolódó szögesdrót a soproni vasfüggönyből származik. [20]
236. Páneurópai Piknik emlékhely tervrajza, 6 db. [20]
237. Fekete színű, műbőr, női munkásőr-táska. [20]
238. Az MDF Debreceni Szervezetének Piknik a "vasfüggöny" helyén kezdeményezése. 7 oldal, benne feladatterv, helyrajz, programtervezet, európai felhívás. [20]
239. A4-es méretű, három lapos, színes nyomtatvány, tíz nyelven. A harmadik lapon Magyarország Európai Unióhoz való csatlakozásakor kapott bélyegző (2004. május 1.) [20]
240. A forradalmi emlékmenet útvonala: Ógabona tér-Várkerület-Széchenyi tér. 5 db fekete-fehér fotó. [20]
241. A Janus Pannonius Tudományegyetem főiskolai oklevele, A5 méretben, kék bőrkötésben, két lap. [20]
242. 6 db színes fotó. [20]
243. 37 db fotó a munkásőrség ellenti tüntetésről, Sopron. [20]
244. 2 db színes fotó. [20]
245. 1989-ben kiállított útlevél két belső lapja (arcképpel, aláírással és pecsétekkel), illetve első borítója. [20]
246. 1 db színes fotó, rajta Pető Iván, Hodosán Róza és Szenthe Antónia postapolcával. [20]
247. - Az Amnesty International magyarországi alapításáról szóló szórólap (1 oldal) - A Világosság különkiadása (A filozófus-per) (2 oldal) - Irodalmi újság, budapesti különkiadás - Nagy Imre újratemetése (1989. 2. szám), 2 oldal - Előterjesztés a Magyar Tudományos Akadémia 1990. évi rendes közgyűléséhez tiszteleti tagok és külső tagok megválasztására, 1990. május (1 oldal) - 2000 (1989. október, 1 oldal) [20]
248. Körülbelül 70x100 mm-es papír igazolás, gépelt, a Határőrség pecsétjével és Frankó István aláírásával. [19]
249. Kisméretű emléktárgy, a berlini falból származó darabbal. [19]
250. Határőrség intézkedési terve a Piknik idejére, melyben megengedik a fegyverhasználatot. 5 gépelt lap. [19]
251. Friedman and Hayek On freedom. Orosz nyelvű fordítás. Cato Institute, 1985. [19]
252. Francia nyelvű, 1991-es személyes naptár, fekete bőrtokban (3 belső oldalpár) [19]
253. A5 méretű, színes, kétoldalas nyomtatvány, Lobenwein Tamás fotójával. [19]
254. 3 db színes fotó. [19]
255. 1989-es Páneurópai Piknik alatt használt ún. Kossuth-címeres, kisméretű, fém kitűző, nemzeti színű szalaggal. [19]
256. Színes papírkép, balról Kőhalmi Isván és Pető Iván. [18]
257. Megbízólevél szavazatszámláló bizottsági tagságra, borítékkal. [18]
258. 1 db szamizdat füzet [18]
259. - Szabadon választott - Parlamenti Almanach (1990) - Országgyűlési választások (1994) [18]
260. Kisméretű, piros műbőrbe kötött naptár, négy lap. [17]
261. A5 méret, kétoldalas, kétnyelvű program, Lobenwein Tamás fotójával. [17]
262. 8 db fekete-fehér fotó [17]
263. 5 db színes fotó, helyszínek: Balatonfüred, Sümeg, Vág, Kapuvár. [17]
264. - Meghívó az MSZMP Csongrád megyei Pártbizottságának 1989. június 26-i ülésére (1 lap) - Felhívás a Magyar Szocialista Munkáspárt marxista egységplatformjának létrehozására, 1989. május hó (4 lap) - MSZMP reformkörök országos tanácskozása, A reformköri mozgalom platformja - tervezet, 1989. május hó (11 lap) [17]
265. A Burgenland Tartományának Nagy Becsületrendje kitüntetés dokumentumai, A4-es méretben. Piros színű bőrkötésben, három belső lappal. [16]
266. Papírból készült kisméretű nyomtatványok. [15]
267. A5 méretű könyv borítója és belső lapja. A könyv szerzője: Borbélyné Werstorch Ilona. [15]
268. 2 db fotó a szovjet katonai emlékmű lebontásáról, helyszín: a soproni Várkerület, 1990-ben(?). [15]
269. Kb. 70x100 mm-es, papír igazolás, gépelt és kézzel írt, három lapos, borítóval. [13]
270. Fehér színű műanyag síp, kék fonott zsinóron. [13]

No data to display

Ranking by total number of objects

Attribute: Laikotarpis (laiko aprėptis) Aprašymas Sukūrimo/leidimo ar publikavimo vieta

Number in brackets is a number of all objects which metadata description contains given attribute value.

1. 1989[19890101~19891231] [90]
2. 1980[19800101~19801231] [58]
3. 1988[19880101~19881231] [34]
4. 1986[19860101~19861231] [33]
5. 1987[19870101~19871231] [29]
6. 1985[19850101~19851231] [28]
7. 1981[19810101~19811231] [19]
8. 1984[19840101~19841231] [17]
9. 1983[19830101~19831231] [14]
10. 1982[19820101~19821231] [14]
11. 1990[19900101~19901231] [8]
12. 1989-12[19891201~19891231] [5]
13. 1989-12-23[19891223~19891223] [3]
14. 1989-01-01[19890101~19890101] [3]
15. 1979[19790101~19791231] [3]
16. 1978[19780101~19781231] [3]
17. 1989-9-15[19890915~19890915] [2]
18. 1989-11-22[19891122~19891122] [2]
19. 1988-11-13[19881113~19881113] [2]
20. 1987-9-15[19870915~19870915] [2]
21. 1986-11-10[19861110~19861110] [2]
22. 1984-9-15[19840915~19840915] [2]
23. 1984-7-3[19840703~19840703] [2]
24. 1983-9-19[19830919~19830919] [2]
25. 1992-5-24[19920524~19920524] [1]
26. 1991-5-1[19910501~19910501] [1]
27. 1991-10-08[19911008~19911008] [1]
28. 1990-6-22[19900622~19900622] [1]
29. 1990-3[19900301~19900331] [1]
30. 1990-1-6[19900106~19900106] [1]
31. 1990-1-4[19900104~19900104] [1]
32. 1989-8-19[19890819~19890819] [1]
33. 1989-6-7[19890607~19890607] [1]
34. 1989-6-6[19890606~19890606] [1]
35. 1989-5-11[19890511~19890511] [1]
36. 1989-4-10[19890410~19890410] [1]
37. 1989-3-2[19890302~19890302] [1]
38. 1989-3-29[19890329~19890329] [1]
39. 1989-2-3[19890203~19890203] [1]
40. 1989-2-22[19890222~19890222] [1]
41. 1989-2-21[19890221~19890221] [1]
42. 1989-2-15[19890215~19890215] [1]
43. 1989-12-31[19891231~19891231] [1]
44. 1989-12-30[19891230~19891230] [1]
45. 1989-12-2[19891202~19891202] [1]
46. 1989-12-24[19891224~19891224] [1]
47. 1989-12-22[19891222~19891222] [1]
48. 1989-12-21[19891221~19891221] [1]
49. 1989-12-04[19891204~19891204] [1]
50. 1989-12-01 - 1989-12-15[19891201~19891215] [1]
51. 1989-11[19891101~19891130] [1]
52. 1989-11-29[19891129~19891129] [1]
53. 1989-11-24[19891124~19891124] [1]
54. 1989-11-15[19891115~19891115] [1]
55. 1989-10-09[19891009~19891009] [1]
56. 1989-07[19890701~19890731] [1]
57. 1989-06-21 - 1989-06-27[19890621~19890627] [1]
58. 1989-06-07[19890607~19890607] [1]
59. 1989-06-02[19890602~19890602] [1]
60. 1989-05-10 - 1989-06-03[19890510~19890603] [1]
61. 1989-05-09 - 1989-05-12[19890509~19890512] [1]
62. 1989-05-07[19890507~19890507] [1]
63. 1989-05-07 - 1989-05-23[19890507~19890523] [1]
64. 1989-05-07 - 1989-05-19[19890507~19890519] [1]
65. 1989-05-07 - 1989-05-11[19890507~19890511] [1]
66. 1989-05-07 - 1989-05-10[19890507~19890510] [1]
67. 1989-05-07 - 1989-05-08[19890507~19890508] [1]
68. 1989-05-06[19890506~19890506] [1]
69. 1989-05-06 - 1989-05-17[19890506~19890517] [1]
70. 1989-05-06 - 1989-05-12[19890506~19890512] [1]
71. 1989-05-05 - 1989-05-16[19890505~19890516] [1]
72. 1989-04-25 - 1989-05-18[19890425~19890518] [1]
73. 1989-03-29 - 1989-04-18[19890329~19890418] [1]
74. 1989-03-21 - 1989-04-05[19890321~19890405] [1]
75. 1989-03-17[19890317~19890317] [1]
76. 1989-03-16 - 1989-05-07[19890316~19890507] [1]
77. 1989-03-09 - 1989-04-24[19890309~19890424] [1]
78. 1989-03-09 - 1989-03-18[19890309~19890318] [1]
79. 1989-03-07 - 1989-03-10[19890307~19890310] [1]
80. 1989-03-02 - 1989-03-30[19890302~19890330] [1]
81. 1989-02-16 - 1989-03-29[19890216~19890329] [1]
82. 1989-02-15 - 1989-11-23[19890215~19891123] [1]
83. 1989-01-31 - 1989-03-16[19890131~19890316] [1]
84. 1988-6-16[19880616~19880616] [1]
85. 1988-5[19880501~19880531] [1]
86. 1988-2-3[19880203~19880203] [1]
87. 1988-2-29[19880229~19880229] [1]
88. 1988-11[19881101~19881130] [1]
89. 1988-11-4[19881104~19881104] [1]
90. 1988-11-29[19881129~19881129] [1]
91. 1988-11-14[19881114~19881114] [1]
92. 1988-11-12[19881112~19881112] [1]
93. 1988-10-23[19881023~19881023] [1]
94. 1988-10-20[19881020~19881020] [1]
95. 1988-10-1[19881001~19881001] [1]
96. 1988-10-11[19881011~19881011] [1]
97. 1988-1-14[19880114~19880114] [1]
98. 1987-9-3[19870903~19870903] [1]
99. 1987-9-16[19870916~19870916] [1]
100. 1987-8-22[19870822~19870822] [1]
101. 1987-2-1[19870201~19870201] [1]
102. 1987-12-16[19871216~19871216] [1]
103. 1987-11-7[19871107~19871107] [1]
104. 1987-11-21[19871121~19871121] [1]
105. 1987-11-10[19871110~19871110] [1]
106. 1987-10-31[19871031~19871031] [1]
107. 1987-10-25[19871025~19871025] [1]
108. 1987-10-10[19871010~19871010] [1]
109. 1986-9-15[19860915~19860915] [1]
110. 1986-7-29[19860729~19860729] [1]
111. 1986-12-31[19861231~19861231] [1]
112. 1985-9-15[19850915~19850915] [1]
113. 1985-9-12[19850912~19850912] [1]
114. 1985-5-10[19850510~19850510] [1]
115. 1985-2-1[19850201~19850201] [1]
116. 1985-1-24[19850124~19850124] [1]
117. 1985-05-21[19850521~19850521] [1]
118. 1985-02-13 - 1985-05-21[19850213~19850521] [1]
119. 1985-02-13 - 1985-02-19[19850213~19850219] [1]
120. 1984-9-29[19840929~19840929] [1]
121. 1984-7-12[19840712~19840712] [1]
122. 1984-6-26[19840626~19840626] [1]
123. 1983-4[19830401~19830430] [1]
124. 1983-11-14[19831114~19831114] [1]
125. 1983-10-12[19831012~19831012] [1]
126. 1982-5-24[19820524~19820524] [1]
127. 1982-3-8[19820308~19820308] [1]
128. 1982-1-30[19820130~19820130] [1]
129. 1982-04[19820401~19820430] [1]
130. 1982-04-29 - 1982-07-28[19820429~19820728] [1]
131. 1982-04-28 - 1982-07-27[19820428~19820727] [1]
132. 1982-02-12[19820212~19820212] [1]
133. 1981-6-4[19810604~19810604] [1]
134. 1981-6-29[19810629~19810629] [1]
135. 1981-12-13[19811213~19811213] [1]
136. 1981-11-24[19811124~19811124] [1]
137. 1981-11-20[19811120~19811120] [1]
138. 1981-10-28[19811028~19811028] [1]
139. 1981-1-8[19810108~19810108] [1]
140. 1981-03-26[19810326~19810326] [1]
141. 1980-4-1[19800401~19800401] [1]
142. 1980-06-07[19800607~19800607] [1]
143. 1980-03-23[19800323~19800323] [1]
144. 1979-2-7[19790207~19790207] [1]
145. 1977[19770101~19771231] [1]
146. 1976-06-29[19760629~19760629] [1]
147. 1976-06-24 - 1989-05-06[19760624~19890506] [1]
148. 1976-06-17 - 1976-06-29[19760617~19760629] [1]
149. 1975-06-02 - 1976-06-29[19750602~19760629] [1]
150. 1974[19740101~19741231] [1]
151. 1972[19720101~19721231] [1]
152. 1971[19710101~19711231] [1]
153. 1971-7-9[19710709~19710709] [1]
154. 1971-01-01 - 1989-01-01[19710101~19890101] [1]
155. 1964-12-14[19641214~19641214] [1]
156. 1961[19610101~19611231] [1]
157. 1960[19600101~19601231] [1]

Number in brackets is a number of all objects which metadata description contains given attribute value.

1. Documentul face parte din arhiva Bibliotecii Județene "Octavian Goga" și cuprinde o adresă din partea Comitetului de Cultură și Educație Socialistă a Județului Cluj către Biblioteca Județeană având anexate Dispoziția privind aprobarea Planului de măsuri pentru folosirea rațională a energiei electrice și termice, a gazelor naturale în instituțiile de cultură și Planul propriu-zis. [2]
2. Autorizație de parcare din 03.07.1984. Se elibera pentru anumite zone în care parcarea era interzisă (aceasta vizează Podul Grant din București). [2]
3. Învățătoarea, Aurelia Vescan de la Școala Generală Ticu, comuna Aghireșu, județul Cluj a primit acest brevet pentru contribuția deosebită adusă la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Român. [1]
4. În perioada comunistă, politicul stătea în fața radioului și a televiziunii, a presei în general, fiind bine stabilit prin legi și documente de partid. Ceaușescu patronează un sistem politic de tip comunist, cu partid unic și alegeri de fațadă căci pe buletinele de vot nu existau mai multe partide, astfel că P.C.R. câștiga cu 99,7%. Oamenii se prezentau la alegeri în proporție de 99,9% de frică, pentru a nu intra în vizorul Securității. Este clamată o democrație socialistă pe care oamenii trebuie să o accepte și să o laude în public. Afișele de propagandă politică se referă la programul de dezvoltare a României socialiste trasat de cel de-al XIII-lea Congres al Partidului Comunist Român, la un fragment din Raportul prezentat de Nicolae Ceaușescu la Conferința Națională a P.C.R. din 16-18 decembrie 1982, un îndemn la vot pentru candidații Frontului Democrației și Unității Socialiste, la promovarea zilei de 1 mai, Ziua Muncii, a zilei de 23 august, sărbătoarea națională a poporului român, la un program de minivacanțe oferit de Oficiul Județean de Turism Cluj, în perioada 20-24 august 1988, la Gilău, Muntele Filii, Vlădeasa, Someșul Rece, Băișoara, Cheile Turzii. În vremurile comuniste, de 1 Mai și 23 august aveau loc parade grandioase la care participau muncitori, pionieri şi şoimi ai patriei care scandau lozinci de preamărire şi înălţau pancarte elogioase. 1 Mai era motiv de propagandă și manifestații uriașe în care erau ridicate în slăvi realizările Partidului Comunist Român și ale tovarășului Nicolae Ceaușescu. [1]
5. În perioada comunistă, cultura de masă din România, cu destinația ei specifică, a avut parte de un program politic, fiind utilizată din punct de vedere ideologic. Comunismul înțelegea cultura, în sens generic, ca un fenomen de masă specific clasei muncitoare, definit ca și „cultură a proletariatului”. Cu atât mai interesante sunt cercetările asupra acestor fenomene culturale și sociale care au concentrat și propagat în mentalul colectiv modele care sunt și astăzi parte din societate. Expresia „Epoca de Aur” a fost atribuită de către propaganda oficială a anilor ’80, dictaturii totalitare a lui Nicolae Ceaușescu, în diferitele sale forme și funcții politice și publice între anii 1965-1989. Această perioadă istorică este considerată azi marcată de național comunism și de cultul personalității conducătorului Republicii Socialiste România. Societatea comunistă a „Epocii de Aur” nu este una care să se fi dezvoltat fără amestecul ideologiei și a manipulărilor prin programe politice, sociale și culturale. Afișele de propagandă politică promovează cea de-a VIII-a ediție a simpozionului „Cluj-Napoca pe Coordonatele Epocii Nicolae Ceaușescu” organizat sub egida Festivalului Național „Cântarea României”, în 10 noiembrie 1986 și simpozionul „126 de ani de la formarea Statului național român modern. 24 ianuarie 1859 ” la Biblioteca Centrală Universitară, în 24 ianuarie 1985. Simpozioanele au fost organizate de Consiliul de Educație Politică și Cultură Socialistă al municipiului Cluj-Napoca. [1]
6. În perioada 1982-1984, Cenușe Victor a primit numeroase premii la: concursuri de interpretare în cadrul unor conferințe ale cercurilor științifice studențești, ansambluri folclorice, concursuri de creație și festivaluri. [1]
7. În fiecare an mergeam în vacanță pe litoralul românesc. Părinții aveau concediul asigurat anual prin sindicat. Puţini erau aceia care aveau maşini, astfel că trenul era principala conexiune cu marea, iar cei care mergeau cu maşina, din colţurile cele mai îndepărtate ale ţării, făceau adevărate „road-tripuri” până pe litoral. Șoferii particulari puteau conduce mașinile doar două duminici lunar. Ca agreement, în stațiuni se puteau practica sporturile nautice (wind surf, hidrobiciclete), existau terenuri de minigolf și săli de bowling, biciclete pentru familii care se puteau închiria dintr-o stațiune în alta, iar ca divertisment erau parcuri de distracții, o mulţime de restaurante cu spectacole de varietăți și grădini de vară cu programe artistice. Pe litoral se găseau la restaurantele hotelurilor, delicatese rare: Pepsi-Cola, alune, cafea Amigo, bomboane cu gust de fructe exotice, ciocolată de calitate, băuturi fine etc. Tata a fost cel care a realizat toate fotografiile pentru că el era fotograful familiei. Fotografie realizată în iunie 1985 pe o terasă în stațiunea Neptun unde eram împreună cu mama și cu rudele mele. Mama și mătușa mea serveau o cafea „la nisip”. Fotografie alb-negru realizată pe litoral, în iunie 1985, într-un parc de joacă dându-mă pe tobogan. Fotografie color realizată pe malul mării în iunie 1985 în stațiunea Jupiter. Sunt împreună cu mama și rudele mele. Noi copiii aveam arsenalul de jucării: păpuși și colace colorate gonflabile pentru copii. Fotografie realizată în gara din Cluj-Napoca, în tren, înainte de a pleca la mare împreună cu familia, în anul 1986. Se vede pe vagon inscripția CFR (Căile Ferate Române). Fotografie realizată seara pe litoral sub un castan înflorit, în anul 1986. Fotografie făcută în fața restaurantului internațional în iunie 1986 în Neptun-Olimp. Eu împreună cu familia ne pregăteam să mergem la un spectacol de varietăți. Patru fotografii color realizate în camera hotelului Transilvania, stațiunea Neptun-Olimp, în luna iunie 1986. Într-una din fotografii ne uitam împreună cu familia la un meci de fotbal, iar în altă fotografie stăm pe covor și ne jucam cărți. [1]
8. În anul 1988 bărbatul din fotografie a rămas deseori în pană de curent, fiind obligat să lucreze la mașina de cusut în semiîntuneric. El a folosit lanterna, pentru a continua munca, alții foloseau lumânări, dar cel mai mult s-a utilizat lampa cu gaz. În anii 80 frecvent era pană de curent. [1]
9. În anul 1985, Cenușe Victor a obținul premiul III și titlul de laureat al lucrării Variațiuni și rondo pentru cvartet de coarde și insignă la concursul artistic de interpretare din cadrul etapei republicane a Festivalului Național al educației și culturii socialiste Cântarea României. [1]
10. În anul 1985 eram studentă la Facultatea de Medicină unde aveam și colegi din străinătate. Primul cadou primit de la un străin (actualmente este medic ginecolog în arabia saudită) a fost o cutie de Vitamina C, de care am fost fascinată, pastilele le-am savurat ca pe niște bomboane. Păstrez și azi cutia pe post de portfard [1]
11. În anul 1984 aflându-se la Los Angeles, SUA, Liviu Petrescu trimite acasă un pachet cu alimente și produse de igienă care nu se găseau în țară: orez, lapte praf, cafea, cacao, condimente, detergent, șervețele. [1]
12. În anii ’80, băieții admiși la facultate aveau de efectuat un stagiu militar de 9 luni (cu termen redus), spre deosebire de cei care nu urmau forme de învățământ superior și care erau obligați la efectuarea unui stagiu militar de un an si 4 luni. Fotografiile atașate sunt din perioada septembrie 1983 – iunie 1984, după depunerea jurământului. Obligația de a face armata le revenea însă și studentelor. Astfel, dacă îndeplineai anumite condiții fizice si de sănătate erai considerată aptă pentru armată. Pe parcursul primilor trei ani de facultate se desfășura, o dată pe săptămână, pregătirea militară teoretică (practică mai rar), iar la sfârșitul anului I, respectiv anului III, erau așa-numitele convocări, în care se desfășura partea de instrucție practică: marș, trageri la țintă, aruncarea grenadei etc. Fotografiile atașate sunt din perioada 1982 - 1985, probabil din convocarea de la sfârșitul anului I. [1]
13. În anii 80 tovarășul Codrean Ion era angajat în Toplița și era depunător la Casa de Economii și Consemnațiuni. Din talonul respectiv se poate observa obligațiunile C.E.C. 4℅ cu câștiguri de 200, 100, 50 și 25 lei. Venitul de obligațiuni se plătea sub formă de câștiguri, prin trageri la sorți lunare. [1]
14. În 29 iunie 1981, militarul Cenușe Victor a primit Certificat de bună apreciere în serviciul militar: s-a distins prin obținerea de rezultate foarte bune în procesul de instruire și educare, a avut o comportare demnă pe toată durata serviciului militar și a servit patria cu abnegație și devotament. [1]
15. Uscătorul de păr marca Diana aparține colecționarului Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu, unde are amenajată o „Cameră Nostalgică”. Aceasta este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. [1]
16. Uscătorul de păr - marca Diana a aparținut familiei și a fost produs de Întreprinderea Electroargeș din Romania. Uscătoarele de păr erau foarte căutate pentru că pe piață nu se găseau, însă la Curtea de Argeș exista un magazin al fabricii. Era fabricat sub licență, dar produs integral în România, respectiv la Electroargeș, inclusiv motorul. Doar plasticul special, termorezistent, era importat. În afara de calitatea de a fi rezistent la temperatura ridicată specifică uscătorului de păr, modelul de export trebuia să aibă culori frumoase. La uscătoarele de păr diferea și funcționalitatea celor două butoane: la modelul de export, unul era On/OFF, iar la celălalt, treapta I sau II de încălzire. [1]
17. Unul din hobby-urile din perioada comunistă a fost traforajul. Piesele au fost realizate de tatăl meu și erau folosite ca: obiecte decorative, lămpi și veioze, rame fotografice, suporturi de cărți ș. a. Traforajul era un procedeu de ornamentare, constând în decuparea unei figuri sau a unui motiv decorativ dintr-o placă subțire de lemn. Era necesar: un fierăstrău cu pânză subțire, un burghiu, un ciocan, o bucată de placaj. La una din piese a folosit conuri de brad. [1]
18. Unul din hobby-urile des întâlnite în perioada comunistă a fost filatelia. Clasorul a fost primit în dar din partea tatălui, cu ocazia zilei de naștere în anul 1988. Conține timbre tematice: flora, fauna, arhitectura, portul popular românesc, circulația navală, aeriană, feroviară și rutieră, astronomia, peisaje, crucea roșie, personalități, sport și artă. [1]
19. Una din puținele vederi primită de familia noastră de la o verișoara plecată prin căsătorie în Suedia, păstrată cu mult drag de mama mea. [1]
20. Un proces verbal eliberat în 1 aprilie 1980 pentru permis de conducere auto a lui Mureșan Gherasim, acesta fiind declarat reușit și promovat în clasa specială. [1]
21. Un articol din ziarul Făclia din 12 octombrie 1983 referitor la Mircea Albu, artist fotograf, conducătorul Fotoclubului „Universitatea”. Artistul fotograf inaugurase la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, o expoziție de 100 de fotografii alb-negru și color, o retrospectivă a celor 20 de ani în domeniul fotografiei. Articolul este semnat de Ilie Calian. [1]
22. Tușiera pentru ștampile de cauciuc marca „Pescăruș” a fost achiziționată de tatăl meu în data 2 martie 1989 și a costat 12 lei. Se folosea pentru a data diverse documente și fotografii. [1]
23. Trusa compas Original Richter fabricată în RDG (Germania). Este în cutia originală și a aparținut surorii mamei. A fost cumpărată de pe piața neagră. Este o trusă profesională folosită pentru desen tehnic și proiectare. [1]
24. Tovarășul Codrean Ion a fost răsplătit pentru munca depusă, prin depășirea normei impuse, cu acestă insignă. Era o metodă simplă, de a stimula munca, de creștere a stimei de sine, dar și de a crea o concurență între muncitori. [1]
25. Sonet de la absolvirea Liceului Industrial „George Barițiu", promoția 1985. Sonetele se dăruiau colegilor de clasă și apropiaților, cu dedicații. [1]
26. Sonet cu absolvenți ai Liceului Economic Cluj-Napoca, oferit Domniței Golban în anul 1979. [1]
27. Setul de cărți de joc din 32 de piese este de proveniență cehoslovacă și a aparținut familiei. În fiecare familie exista câte o pereche de cărţi de joc. Jocul de cărți reprezenta o modalitate plăcută de petrecere a timpului liber, ajutând la socializare sau la timpul petrecut cu drag în familie. Cele mai populare jocuri de cărți erau: Kems, Macao, Tabinet, Poker, Popa Prostu', Șeptică Românească sau Americană. Șeptica este, în general, un joc foarte interesant care dezvoltă capacitatea de memorare, atenția și spiritul competitiv. Regulamentul de joc la Șeptica Americană era următorul: • Pentru acest joc se folosește un singur set de cărți. Se amestecă bine cărțile. • La începutul jocului se împart câte 5 cărți fiecărui jucător, iar o carte este așezată cu fața în jos, iar lângă aceasta se așeaza restul cărților rămase. • Peste cartea așezată cu fața în sus jucătorii vor așeza câte o carte care are fie acelați simbol, fie același număr. • Jucătorul care nu are ce carte să dea jos poate trage din pachetul de cărți rămase. • Jucătorul care dă jos cartea cu cifra „7” este liber să aleagă care va fi cartea următoare. • Cel care dă jos cărțile cu cifra „2” sau valetul (J) îl obligă pe următorul să ridice două cărți. • Jucătorul care dă jos un as îl obligă pe următorul jucător să stea o tură. • Atunci când un jucător mai are două cărți în mână el trebuie să anunțe pentru a nu fi penalizat. • Câștigător este cel care rămâne primul fără cărți în mână. [1]
28. Scînteia a fost organul de presă al Partidului Comunist Român, până la căderea lui Ceaușescu în decembrie 1989. Prima ediție a fost tipărită pe o singură față și a fost distribuită gratuit. A doua zi, pe 23 decembrie 1989, a mai apărut un al doilea număr, după care s-a trecut la titlul "Adevărul". Scînteia Poporului din 23 decembrie 1989 a avut pe prima pagină câteva titluri care au rămas în istorie: "Glorie patriei libere, poporului erou!", "Trăiască libertatea, trăiască răspunderea!", "Revoluția populară a învins! Acum e nevoie de rațiune, calm și vigilență în apărarea libertății și valorilor naționale!". Tot pe prima pagină a apărut și "Comunicatul către țară al Consiliului Frontului Salvării Naționale". În pagina trei a fost preluată și "Declarația Frontului Democratic Român din Timișoara". Dumitru Tinu, unul dintre fondatorii ziarului Adevărul, semna pe ultima pagină a ziarului Scînteia poporului un articol sub titlul "România nu este izolată, Europa, întreaga lume sînt alături de România!". Pe aceeași pagină, ziarul trecea în revistă "ecoul" avut de Revoluție în presa internațională. Europa de Vest "respira ușurată" și spunea că "o etapă tragică s-a încheiat" (Paris), că "Bucureștiul trăiește o atmosferă de entuziasm" (Madrid), iar Vaticanul condamna "violența folosită contra populației pașnice din România". Primul ministru al Marii Britanii, Margaret Thatcher saluta răsturnarea regimului Ceaușescu în România. Cea cunoscută și sub numele de "Doamna de Fier" spunea într-un interviu pentru postul "Sky News": "Aceasta este o noutate minunată pentru poporul României, pentru noi toți. 1989 s-a dovedit a fi un an istoric, cel mai fantastic dintre toți". De asemenea, la Washington, președintele SUA, George Bush, saluta răsturnarea de la putere a lui Ceaușescu și că are în vedere ajutoare economice pentru România în cazul când țara va trece la democrație. În plus, guvernul american afirma, în sâmbăta datei de 23 decembrie 1989, că nu deține nicio informație privind soarta lui Ceaușescu. Ediția din 23 decembrie 1989 a cotidianului politic și social "Scînteia Poporului" a avut patru pagini și s-a vândut la prețul de 50 de bani. Scînteia Poporului din 24 decembrie 1989 a avut pe prima pagină alte câteva titluri în care cetățenii, membri ai formațiunilor Gărzilor Patriotice erau chemați să acționeze împreună cu unitățile armatei. În 31 decembrie 1989 ziarul apărea deja sub titlul „Adevărul”. Pe prima pagină articolele se refereau la Istoria României 1989, „Dictatura a căzut, Poporul Hotărăște! Trăiască România Liberă!”, „La mulți ani, Demnitate!”, La mulți ani, Democrație!”, mesaje de Anul Nou și Plugușorul celor mici. Ediția din 31 decembrie 1989 a avut 4 pagini și a costat 50 de bani. Ziarul „Azi”, cotidianul Frontului Salvării Naționale din 22 iunie 1990 a avut 4 pagini și a costat 1 leu. [1]
29. Scrisoare adresată de Asociația Artiștilor Fotografi din Republica Socialistă România domnului Mircea Albu cu invitația de a trimite copii ale lucrărilor celor mai valoroase în scopul îmbunătățirii portofoliului cu lucrări de artă fotografică al asociației. [1]
30. Scriitoarea Persida Rugu a publicat în martie 1990 în revista Uniunii Scriitorilor din Cluj-Napoca articolul ”Cei care făuresc istoria” care face parte din ”Primăvara în decembrie”, Jurnalul unei revoluții. Articol în care descrie momentul izbucnirii revoluției în Timișoara, implicarea medicilor și agitația din spitalele orașului, precum și mărturii ale unor persoane implicate și rănite în revoluție, muncitori tineri și copii dar și bucuria acestora în ceea ce privește sfârșitul regimului comunist cu toate suferințele pe care le îndurau datorită rănilor provocate de gloanțe. [1]
31. Ruleta metalică de 2 m chinezească, din perioada comunistă a aparținut tatălui meu. Ruleta era gradată în inch și m (centimetri) și avea capacitatea de a se strânge prin rulare într-o casetă cilindrică, dotată cu un mecanism pentru retractarea panglicii. Era un instrument folosit pentru măsurarea lungimilor și distanțelor. [1]
32. Revista ilustrată „Patria liberă”, editată de Ministerul de Interne, ediție specială: prima apariție de după Revoluție (27 decembrie 1989), coperta I și coperta a IV-a. La acea dată, prin Decretul-lege nr. 2 privind constituirea, organizarea și funcționarea Consiliului Frontului Salvării Naționale, s-a reînființat Poliția română. Revista ilustrată „Patria liberă”, numărul 1 din 1990 (coperta I, pagină din interior și coperta a IV-a). [1]
33. Raportul Comitetului Central cu privire la activitatea Partidului Comunist Român în perioada dintre Congresul al XII-lea și Congresul al XIII-lea și activitatea de viitor a partidului, în vederea înfăptuirii obiectivelor dezvoltării economico-sociale în cincinalul 1986-1980 din 19 noiembrie 1984 și o Cuvântare la încheierea lucrărilor Conferinței Naționale din 16 decembrie 1987. [1]
34. Pușculiță realizată din ceramică pictată în formă de pară, din perioada copilăriei. Era prevăzută dedesubt cu un capac din plastic, astfel încât să nu fie nevoie ca pușculița să fie spartă pentru recuperarea banilor. Puteau avea diferite forme: porcușor, lebădă etc. Se folosea și ca obiect decorativ și se așeza pe milieu. Milieul se așeza ca ornament pe masă sau pe mobilă. [1]
35. Proiecție cu două aspectomate, Audia 1983, Cluj-Napoca, cu Petrica Mercea și Mircea Albu. Diaporamele digitale sunt lucrări complexe de imagine, sunet, text, concepute de către autori, artişti fotografi, cu intenţia de a transmite publicului, sentimente şi trăiri percepute în periplurile lor creative. AUDIA , una dintre puţinele manifestări artistice de acest gen din lume şi singura din România a fost iniţiată şi organizată pentru prima dată în anul 1974 de către Fotoclubul “Universitatea” Cluj-Napoca, preluată de către Asociaţia ArtImage Cluj-Napoca în anul 2006. [1]
36. Proiect manuscris al unei reviste literare „Apollo. Revistă literară și de artă”, concepută de Daniel Moșoiu în anul 1985. [1]
37. Procesele verbale au fost încheiate cu ocazia ședințelor C.O.M. (Consiliul Oamenilor Muncii) la Biblioteca Județeană Cluj în perioada 1987-1989. Acestea cuprindeau numărul de participanți, problemele discutate pe ordinea de zi, măsurile care se impuneau pentru îmbunătățirea activității și semnăturile participanților. [1]
38. Printre jocurile de cărți și de masă, jocurile de table și șah, unul din hobby-urile preferate din perioada comunistă era tenisul de masă. Paleta de tenis marca HANOI este o paletă pentru amatori și a aparținut tatălui meu. Tenisul era practicat în bazele sportive pentru plăcerea de a face mișcare și pentru relaxare. [1]
39. Prezenta adeverință s-a eliberat pentru a-l ajuta pe Gordan Mircea, angajat la Întreprinderea 16 Februarie Cluj-Napoca, în funcția de inginer, pentru Cooperația Deservirea pentru închirieri. Se poate observa și salariul pe care îl avea la acea vreme un inginer, 3060 lei. [1]
40. Presă clujeană din perioada Revoluției din decembrie 1989: „Clujul liber” din 22 decembrie 1989; „Adevărul” din 23 decembrie 1989 și din 25 decembrie 1989. [1]
41. Povestea se referă la două fotografii care surprind ipostaze diferite din sistemul de educație preșcolar existent la începutul anilor 1980. În prima fotografie e surprinsă d-na Panea împreună cu fiul ei îmbrăcat în uniformă de șoim al patriei. Poza e făcută cu ocazia împlinirii vârstei de 3 ani, sărbătorită la grădiniță cu tort și suc. A doua fotografie a fost făcută tot la grădiniță și surprinde o scurtă scenetă organizată cu ocazia serbării de sfârșit de an, în care toți copiii sunt costumați în greierași. [1]
42. Posterele reflectă momente istorice diferite, precum sovietizarea şi impunerea modelului sovietic în economie, politică şi cultură, însoţită de decizii cu un impact major asupra societăţii româneşti, precum naţionalizarea industriei şi colectivizarea agriculturii, rusificarea culturii. Încrederea regimului în dezvoltarea economică a ţării este la rândul său reflectată de textele rezoluţiilor Congreselor partidului, precum şi de alte hotărâri cu caracter similar adoptate de Comitetul Central. [1]
43. Plic pentru hârtie fotografică din perioada comunistă, cu mențiunea: Combinatul Chimic Târnăveni. [1]
44. Pliantul aparține familiei și datează din anul 1980. Acesta era destinat angajaților Întreprinderii de Tricotaje „Someșul” din Cluj-Napoca și cuprinde istoricul întreprinderii, formele ce trebuiau îndeplinite la angajare, obligațiile conducerii instituției, datele de contact ale întrepinderii și mijloacele de transport cu care se putea ajunge la aceasta. [1]
45. Planșe istorice didactice elaborate în timpul lui Nicolae Ceaușescu, care surprind momente din istoria țării: epoca pietrei cioplite și șlefuite, epoca bronzului, cultura și civilizația geto-dacilor. Aceste planșe sunt confecționate din carton gros și reproduc în mod fidel imaginea regimului comunist din România, văzută din interior, din prisma obiectivelor pe care şi le propunea şi a mesajelor pe care vroia să le transmită. Profesorii de științe sociale participau la colocviile pe teme de istorie, economie, viață social-politică organizate de instituții de învățământ superior sau de cercetări de specialitate din capitală sau provincie. Pentru a fixa cunoștințele de istorie făceau vizite la muzeu și organizau concursuri, „unul dintre cele mai reușite fiind acela axat pe ideea luptei pentru unitate a poporului nostru ca permanență a istoriei românești.” Se simțea nevoia împrospătării materialelor propagandistice: noi hărți, planșe și scheme „care să mijlocească atât înțelegerea unor evenimente de seamă ale trecutului, cât și a unor procese economice și social-politice contemporane. Sau de scurt-metraje noi pe teme istorice care să se adreseze „în mai mare măsură inimii copiilor, determinând profunde trăiri sufletești”. Figura lui Nicolae Ceauşescu a fost reprodusă în ipostaze măgulitoare în picturi, mozaicuri, ţesături sau ceramică. Ceauşescu era reprezentat alături de figuri marcante ale istoriei românilor, precum Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul sau Nicolae Bălcescu, liderul comunist încarnând toate calităţile specifice unui mare om de stat. Pe lângă artele vizuale, Ceaușescu era omagiat și printr-o serie de cântece patriotice precum "Partidul, Ceaușescu, România", "Lui Ceaușescu, ziditor de țară", "Vibrant omagiu", "Cutezător fiu al poporului", "Făurarul României Socialiste" și "Trăiască omul țării cel mai bun". Cultul personalității, pe care el și oficialii săi l-au creat în jurul lui, a fost poate cel mai neobișnuit dintre toate regimurile comuniste. [1]
46. Planurile tematice și bibliografiile pentru cursurile de studiere a statutului Partidului Comunist Român. Tiparul a fost executat de Întreprinderea Poligrafică Cluj în 1988. [1]
47. Pentru elevii din vremea regimului comunist, şcoala nu însemna numai ore de curs, ci şi atelier, muncă la strung, muncă patriotică și apartenenţa la organizaţii. „Şoimii patriei”, „Pionierii” şi „UTC-iştii” erau educaţi, atât moral, cât şi civic, în spiritul umanismului, al dragostei şi respectului faţă de patrie şi popor, faţă de „Partidul Comunist Român”. Uniformele erau obligatorii, manualele erau unice, iar carnetul de note cuprindea nu mai puţin de 15 îndatoriri. Anul şcolar era împărţit pe vremea lui Ceauşescu în trei trimestre. Învăţământul era structurat în ciclu primar (clasele I-IV), gimanziu (clasele V-VIII), treapta I de liceu (IX-X) şi treapta a doua de liceu (clasele (XI-XII). După clasa a VIII-a elevii susţineau examenul de admitere la liceu. Pentru a accede în clasa a XI-a de liceu, elevii susţineau un nou examen: treapta I. Cine nu trecea ”treapta”, nu putea continua cursurile la zi la liceu. Anii de studiu în liceu se încheiau cu examenul de Bacalaureat. La sfârșitul fiecărui an școlar se organizau serbări cu diverse teme în cadrul cărora aveam de interpretat un rol. Fotografiile sunt realizate la sfârșitul clasei a II-a, cu ocazia serbării de sfârșit de an școlar, în iunie 1988. Sceneta se intitula „Furnicuțele”, motiv pentru care sunt îmbrăcată în negru cu un șorțuleț alb. Fotografiile sunt realizate la sfârșitul clasei a III-a, cu ocazia serbării de sfârșit de an școlar cu tema „Crăiesele Anotimpurilor”. Fotografia a fost realizată în iunie 1989. Sunt alături de colegii mei în sala de clasă interpretând rolul Crăiesei Anotimpurilor. Pe perete se pot observa tabloul cu Nicolae Ceaușescu, stema României în partea stângă, iar în partea dreaptă, secera și ciocanul, simbolul folosit pentru reprezentarea comunismului. [1]
48. Pentru a preveni producerea unor manifeste dactilografiate, în anii 80 regimul Ceaușescu emite Decretul nr. 98 din 28 martie 1983 privind regimul aparatelor de multiplicat, materialelor necesare reproducerii scrierilor şi al maşinilor de scris. Pentru obținerea autorizației de deținere a unei mașini de scris trebuia ca pe lângă comunicarea tipului de maşină, posesorul să anexeze o foaie de hîrtie dactilografiată cu întregul setul de caractere al maşinii de scris, astfel încât miliția să poată identifica proveniența oricărui document dactilografiat. [1]
49. Pașaportul și Carnetul de membru de sindicat au aparținut soțului, Gomboș Andrei. Pașaportul a fost eliberat de Inspectoratul Județean Cluj (Ministerul de Interne) la data de 20.07.1983. A călătorit numai în Republica Populară Ungară, iar la întoarcerea în țară se făceau verificări de către organele de securitate ale statului. Carnetul de membru de sindicat a fost eliberat în data de 18.07.1981. Carnetul cuprindea: numele și prenumele persoanei, profesia, data primirii în sindicat, fotografia titularului și cotizațiile începând cu anul 1981. [1]
50. Pașaportul aparține bunicului meu. Pașaportul conținea 44 de pagini și a fost eliberat de Inspectoratul Județean Sălaj (Ministerul de Interne) la data de 24.05.1982 și a expirat la 24.05.1987. A fost prelungit în anul 1990 până la data de 24.05.1992. Bunicul a călătorit în anul 1982 în Republica Populară Ungară, iar în anul 1990 pe teritoriul Comunității Statelor Independente. [1]
51. Pașaportul a aparținut unui unchi, Rusu Nicolae, care era soțul surorii tatălui meu. A fost eliberat la data de16.06.1988 și expira la data de 16.06.1993. A călătorit în Republica Federală Germania în anul 1988. [1]
52. Pagini din albumul fotografic „Martor ocular. 21 decembrie 1989, ora 15:40 minute. Piața Libertății Cluj”. Acesta cuprinde fotografii realizate de prof. Răzvan Rotta. Albumul a apărut ca supliment al Revistei „Nu”. [1]
53. PG 737/ 09.07.1971 – permis grăniceresc pentru pescuit în zona de graniță a Republicii Socialiste România. PG/26.06.1984 – permis grăniceresc pentru pescuit în zona de graniță a Republicii Socialiste România. Cu aceste permise pescarii primeau dreptul de a pescui numai în anumite zone. Erau acordate în special pentru zonele apropiate graniței, iar pentru cele din centrul țării se primeau numai în anumite condiții și cu recomandări. Pentru obținerea acestora se depunea o solicitare la organele de stat; se puteau acorda în urma unor verificări. [1]
54. Obiectele decorative aparțin bunicilor și au fost cumpărate de la târgul de la Negreni. Târgul cu o tradiţie de câteva secole se organiza în toamna fiecărui an, în al doilea sfărşit de săptămână a lunii octombrie, pe malul Crişului Repede, în localitatea Negreni. La tradiționalul “Târg de la Fechetău”, aşa cum mai era cunoscut Târgul de toamnă de la Negreni, se vindeau obiecte noi de uz general, haine, încălţăminte, dar tot aici se puteau găsi diferite vechituri, de exemplu: port popular, cusături, farfurii pictate, cărţi, mobilier, scule, picturi etc. Tabloul a fost realizat prin imprimarea imaginii pe o placă de faianță, cu tema port popular românesc de pe Valea Mureșului. Prezintă și o ramă specială. Cel de-al doilea obiect reprezintă o farfurie decorativă din ceramică pentru perete. [1]
55. Număr din cotidianul „Năzuința”, organ al Comitetului Judeșean Sălaj al PCR și al Consiliului Popular Județean. [1]
56. Numere din săptămânalul de cultură „Tribuna”, editat de Consiliului Culturii și Educației Socialiste, apărut la Cluj-Napoca. [1]
57. Numere din suplimentul literar-artistic al publicației „Scînteia tineretului”, apărută la București. [1]
58. Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Documentul reprezintă o cartelă de mâncare din perioada comunistă. Programul de alimentație rațională a avut ca scop reducerea cheltuielilor statului în vederea plății datoriei externe. Planul de alimentație ”științifică” din anii 1980 nu a fost o noutate în cadrul regimului comunist românesc. Normele de alimentație rațională, după criterii medicale, bazate pe indicatori de vârstă, gen, profesie, consum energetic, stare fiziologică etc., fuseseră elaborate din 1964. Programul implementat în anii ’80 a fost văzut de regimul comunist ca o necesitate a momentului, deoarece vechile norme erau considerate depășite sub raport științific. Pentru a realiza acest obiectiv, conducerea statului a apelat la cadre medicale(specialiști în nutriție, boli metabolice, etc.), persoane din cadrul Ministerului Agriculturii, industriei alimentare. A fost implicată presa comunistă dar și sindicatele și alte organizații de masă, politice sau obștești. Practic, pentru o alimentație rațională a societății, statul comunist a pus în mișcare un uriaș aparat de elaborare, propagandă și implementare a programului care se dorea a corespunde ”noilor realități”. Scopul declarat era acela de a îmbunătăți starea de sănătate a populației. Totul avea însă legătură cu situația economică la zi. Dacă statisticile oficiale vorbeau de un progres economic general și constant, realitatea era aceea a unei economii sufocate de ambiția de a plăti datoriile externe și proiectele megalomanice și costisitoare ale lui Nicolae Ceaușescu. Cartela, insuficientă în sine prin cantitățile înscrise pe ea, nu asigura pe nimeni că acele produse puteau fi achiziționate. În funcție de zonele geografice și de contextul politic al momentului, rațiile puteau fi mai draconice. Populația a dezvoltat o economie subterană în care primau relațiile personale, schimburile în natură și felurite subterfugii necesare supraviețuirii. Fenomenul cozilor a devenit la rându-i un bun comun al poporului, întreaga viață socială desfășurându-se practic în jurul obsesiei alimentare. ”A te descurca” era o sintagmă des uzitată în acest context. [1]
59. Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Obiectul reprezintă un model de hartă din plastic, cu principalele oraşe ale României. [1]
60. Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Obiectele reprezintă: aparate de radio și peşti decorativi din sticlă. [1]
61. Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Obiectele reprezintă: Steagul Partidului Comunist Român PCR și tablouri înfăţişând portretul tovarășului Nicolae Ceauşescu. [1]
62. Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Obiectele reprezintă: Cutie ace de gămălie Flaro, cutie pasta de ghete Guban, ambalaj ciocolata ROM. [1]
63. Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Obiectele reprezintă: Trusă corpuri geometrice pentru preşcolari Ierbar şcolar [1]
64. Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Obiectele reprezintă: Radio PACIFIC, ceasuri deşteptătoare Ceas cu cuc Majak de perete cu pendul [1]
65. Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Obiectele reprezintă: Peşti din sticlă, obiecte frecvent întâlnite în decorul locuinţei în perioada respectivă Mileuri, broderii decorative pentru uz casnic Coşuri confecţionate din sticlă colorată, folosite ca obiecte decorative sau pentru fructe Alte bibelouri, folosite ca obiecte decorative Peşti din sticlă, bibelouri pe raft [1]
66. Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Obiectele reprezintă: Monede şi bancnote din perioada comunistă Suport de sticlă pentru primirea și restituirea banilor la ghișee [1]
67. Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Obiectele reprezintă: Cască de miner și lampă de miner Romania carbit oxiacetilena, lungime 19 cm, latime 10 cm din epoca comunistă Fanion cu însemnele Frontului Salvării Naţionale din epoca postrevoluționară. [1]
68. Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Obiectele reprezintă: Almanah Flacăra, 1990 Almanah Sportul, 1989 Ediţii ale Almanahului Scânteia Publicaţie DACIA 1300 [1]
69. Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Obiectele reprezintă un pick-up şi discuri cu muzică. [1]
70. Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Obiectele reprezintă modele de aparate de telefonie fixă. [1]
71. Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Obiectele reprezintă lămpi cu petrol folosite în casele țărănești din satele românești. [1]
72. Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Obiectele reprezintă lanterne din metal fabricate în China și lanternă marca Elba din perioada comunistă. [1]
73. Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Obiectele reprezintă casete audio cu bandă din perioada comunista care erau înregistrate la Electrecord. Acestea sunt obiecte de colecție interesante din categoria industriei electronice muzicale românești. [1]
74. Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Documentul reprezintă „Ghidul staţiunilor balneoclimatice din România”, ediția 1978, conține și o hartă. [1]
75. Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Documentul reprezintă o publicaţie despre cutremurul din 1977. [1]
76. Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Documentele reprezintă: Ziarul Scânteia, 15 februarie 1989 Ziarul România Liberă, 7 februarie 1979 [1]
77. Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Documentele reprezintă: Sticle de lapte şi de PEPSI-COLA Sticle de lapte [1]
78. Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Documentele reprezintă: Publicaţie instrucţiuni de folosire televizoare alb negru cu tranzistoare Publicaţie instrucţiuni de utilizare maşină de spălat ALBALUX Publicaţie instrucţiuni de folosire congelatoare ARCTIC Publicaţie DACIA 1300 [1]
79. Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Documentele reprezintă: Fanion UTC Ploieşti, Fanion Brigadă evidenţiaţă în întrecerea socialistă Brevete acordate pentru activitatea în cadrul partidului şi pentru contribuţia la opera de construire a socialismului Decoraţie R.S.R. ORDINUL MUNCII CLASA A III- A, Medalie comemorativă “A 40-a aniversare a revelaţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă” Insignă aniversară 50 de ani întreprinderea textilă TÎRNAVA MEDIAŞ Obiect simbol Conferinţa Municipală UTC Mediaş, ianuarie 1988 [1]
80. Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Documentele reprezintă: Extras revistă timp liber, branduri româneşti autohtone. Singurul loc de unde îţi puteai cumpăra îmbrăcăminte era lanțul de magazine deținut de stat, Romarta. Aici erau doar haine făcute de uniunile meșteșugarilor care, la rândul lor, luau materialele de la Ministerul de Industrii Ușoare. Extras din revistă, foto reprezentând uzina AUTOMECANICA din Mediaş Extras revistă asigurare auto ADAS [1]
81. Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Documentele reprezintă: Carnet de membru 1980, livret militar Carnet de studio, carnet de aspirant ACR Carnet de asistenţă tehnică Carnete CEC libret de economii cu dobândă, fanioane Carnet CONGRESUL AL IX-LEA AL PCR Carnet CONGRESUL AL III-LEA AL PMR Carnet ARLUS [1]
82. Notă de comandă eliberată la data de 31 martie 1988 de Administrația Parcurilor și Străzilor Cluj-Napoca pentru 1 coș. Chitanță eliberată de Direcția Generală a Poștelor și Telecomunicațiilor. [1]
83. Notițe ale unui cadru didactic, de la învățământul politico-ideologic, de la un cerc pedagogic și o masă rotundă privind Modalitățile și procedeele didactice pentru integrarea documentelor Congresului XIV în lecții. [1]
84. Mărţişoarele și felicitările au fost primite cu ocazia Zilei de 8 Martie și a sosirii primăverii. Mărțișoarele aveau un rol simbolic şi îmbrăcau diferite forme: figuri biomorfe, inspirate din natura primăverii, potcoave aurite sau coșari pentru că se spunea că poartă noroc, o gărgăriță, un ghiocel, o inimioară etc. la care era atașat tradiționalul șnur roșu și alb. Acestea erau purtate cu bucurie în piept, de către fete și femei. [1]
85. Montaj literar din decembrie 1984 intitulat REPUBLICII DIN LAUDE CUNUNĂ dedicat celei de-a 37-a aniversări a proclamării Republicii, împreună cu invitația din partea Bibliotecii Județene Cluj către 78 de biblioteci comunale de participare la acesta. [1]
86. Mesaj adresat artiștilor fotografi clujeni în 30 decembrie 1989 în vederea organizării unei întâlniri pentru elaborarea unei platforme program la sfârșitul lunii ianuarie 1990. [1]
87. Manuscrise dactilografiate și cu însemnări olografe aparținând Ioanei Em. Petrescu, lector la Facultatea de Filologie a Universității “Babeș-Bolyai” Cluj, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, cuprinzând Bibliografia cursului și seminarului facultativ de poetică și critică literară, anul IV, secția - română pentru anul universitar 1986-1987. Subiecte pentru teze de licență pentru anul universitar 1986-1987. [1]
88. Manuscrise dactilografiate și cu însemnări olografe aparținând Ioanei Em. Petrescu, lector la Facultatea de Filologie a Universității Babeș-Bolyai Cluj, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, cuprinzând planul activităților de autoperfecționare, planificarea tematicii, programa și bibliografia cursului și a seminariilor facultative de Poetică și critică literară pentru anul IV, secția - română pentru anul universitar 1987-1988. [1]
89. Manuscrise dactilografiate și cu însemnări olografe aparținând Ioanei Em. Petrescu, lector la Facultatea de Filologie a Universității Babeș-Bolyai Cluj, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, cuprinzând planificarea tematicii, și bibliografia cursului și a seminariilor facultative de Poetică și critică literară pentru anul IV, secția – română și a cursului și seminariilor de Istoria literaturii române, aferentă pentru anul II, secția - română pentru anul universitar 1988-1989. [1]
90. Manuscrise dactilografiate și cu însemnări olografe aparținând Ioanei Em. Petrescu, lector la Facultatea de Filologie a Universității Babeș-Bolyai Cluj, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, cuprinzând planificarea tematicii, programa și bibliografia cursului și a seminariilor facultative de Poetică și critică literară pentru anul IV, secția – română și a cursului și seminariilor de Istoria literaturii române, aferentă pentru anul II, secția - română pentru anul universitar 1986-1987. [1]
91. Manuscrise dactilografiate și cu însemnări olografe aparținând Ioanei Em. Petrescu, lector la Facultatea de Filologie a Universității Babeș-Bolyai Cluj, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, cuprinzând planificarea tematicii cursului și a seminariilor de Istoria literaturii române, programa și bibliografia aferentă pentru anul II, secția - română pentru anul universitar 1985-1986. Datate 15 septembrie 1985. [1]
92. Manuscrise dactilografiate și cu însemnări olografe aparținând Ioanei Em. Petrescu, lector la Facultatea de Filologie a Universității Babeș-Bolyai Cluj, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, cuprinzând planificarea tematicii cursului și a seminariilor de Istoria literaturii române, programa și bibliografia aferentă pentru anul II, secția - română pentru anul universitar 1983-1984. Datate 15 septembrie 1983. [1]
93. Manuscrise dactilografiate și cu însemnări olografe aparținând Ioanei Em. Petrescu, lector la Facultatea de Filologie a Universității Babeș-Bolyai Cluj, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, cuprinzând planificarea tematicii cursului și a seminariilor de Istoria literaturii române și bibliografiile aferente pentru anul I și II, secțiile de română și română – limbă străină: engleză, franceză, germană, rusă pentru anul universitar 1981-1982. Planul calendaristic al seminarului de Istoria literaturii române susţinut de Ioana Em.Petrescu (1941-1990) la Facultatea de Filologie, Catedra de literatură română şi teorialiteraturii, semestrul I, anul universitar 1981-1982, anul II Limba română. Bibliografia cursului de Istoria literaturii române susţinut de Ioana Em. Petrescu (1941-1990) la Facultatea de Filologie, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, semestrul I, anul universitar 1981-1982, anul II Limba română. Programa cursului de Istoria literaturii române susţinut de Ioana Em. Petrescu (1941-1990) la Facultatea de Filologie, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, semestrul I, anul universitar 1981-1982, anul II Limba română Planul calendaristic al seminarului de Istoria literaturii române susţinut de Ioana Em. Petrescu (1941-1990) la Facultatea de Filologie, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, semestrul I, anul universitar 1981-1982, anul II Limba română, dactilografiat şi cu însemnările olografe ale Ioanei Em. Petrescu. Programa cursului de Istoria literaturii române susţinut de Ioana Em. Petrescu (1941-1990) la Facultatea de Filologie, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, anul universitar 1981-1982, anul II Limba română. Bibliografia cursului de Istoria literaturii române susţinut de Ioana Em. Petrescu (1941-1990) la Facultatea de Filologie, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, anul universitar 1981-1982, anul II Limba română, dactilografiaţă şi cu însemnări olografe ale Ioanei Em. Petrescu. [1]
94. Manuscrise dactilografiate și cu însemnări olografe aparținând Ioanei Em. Petrescu, lector la Facultatea de Filologie a Universității "Babeș-Bolyai" Cluj, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, cuprinzând propuneri de programă și bibliografia aferente pentru cursul de Istoria literaturii române - anul III-fără frecvență, programa și bibliografia pentru cursul de Teoria literaturii și bibliografia aferentă pentru anul I, subiecte pentru teze de licență pentru anul universitar 1983-1984. [1]
95. Manuscrise dactilografiate și cu însemnări olografe aparținând Ioanei Em. Petrescu, lector la Facultatea de Filologie a Universității "Babeș-Bolyai" Cluj, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, cuprinzând propuneri de programă și bibliografia aferente pentru cursul de Istoria literaturii române - anul III-fără frecvență, programa și bibliografia pentru cursul de Teoria literaturii și bibliografia aferentă pentru anul I, subiecte pentru teze de licență pentru anul universitar 1983-1984. [1]
96. Manuscrise dactilografiate și cu însemnări olografe aparținând Ioanei Em. Petrescu, lector la Facultatea de Filologie a Universității "Babeș-Bolyai" Cluj, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, cuprinzând propuneri de planuri calendaristice pentru cursul de Istoria literaturii române, secția - română pentru anul universitar 1987-1988. Programa analitică a disciplinelor studiate la Facultatea de Filologie a Universității "Babeș-Bolyai" Cluj, în cadrul cursului Fără Frecvență – anul III, secția Română – limbă străină, pentru anul universitar 1987-1988. Broșură editată de Facultate de Filologie, Universitatea "Babeș-Bolyai" Cluj conținând planul de învățământ, programele analitice și bibliografiile tuturor diciplinelor studiate în cadrul cursului Fără Frecvență – anul III, secția Română – limbă străină, pentru anul universitar 1987-1988. Programa analitică a disciplinelor studiate la Facultatea de Filologie a Universității "Babeș-Bolyai" Cluj, în cadrul cursului Fără Frecvență – anul I, secția Română – limbă străină, pentru anul universitar 1987-1988. Broșură editată de Facultate de Filologie, Universitatea "Babeș-Bolyai" Cluj conținând planul de învățământ, programele analitice și bibliografiile tuturor diciplinelor studiate în cadrul cursului Fără Frecvență – anul I, secția Română – limbă străină, pentru anul universitar 1987-1988. [1]
97. Manuscrise dactilografiate și cu însemnări olografe aparținând Ioanei Em. Petrescu, lector la Facultatea de Filologie a Universității "Babeș-Bolyai" Cluj, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, cuprinzând propuneri de planuri calendaristice pentru cursul de Istoria literaturii române, secția - română pentru anul universitar 1987-1988. Programa analitică a disciplinelor studiate la Facultatea de Filologie a Universității "Babeș-Bolyai" Cluj, în cadrul cursului Fără Frecvență – anul III, secția Română – limbă străină, pentru anul universitar 1987-1988. Broșură editată de Facultate de Filologie, Universitatea "Babeș-Bolyai" Cluj conținând planul de învățământ, programele analitice și bibliografiile tuturor diciplinelor studiate în cadrul cursului Fără Frecvență – anul III, secția Română – limbă străină, pentru anul universitar 1987-1988. Programa analitică a disciplinelor studiate la Facultatea de Filologie a Universității "Babeș-Bolyai" Cluj, în cadrul cursului Fără Frecvență – anul I, secția Română – limbă străină, pentru anul universitar 1987-1988. Broșură editată de Facultate de Filologie, Universitatea "Babeș-Bolyai" Cluj conținând planul de învățământ, programele analitice și bibliografiile tuturor diciplinelor studiate în cadrul cursului Fără Frecvență – anul I, secția Română – limbă străină, pentru anul universitar 1987-1988. [1]
98. Manuscrise dactilografiate și cu însemnări aparținând Ioanei Em. Petrescu, lector la Facultatea de Filologie a Universității "Babeș-Bolyai" Cluj , Catedra de literatură română şi teoria literaturii, cuprinzând programa pentru concursul profesional, anul II, secția Română pentru anul universitar 1989-1990. [1]
99. Manuscrise dactilografiate și cu însemnări aparținând Ioanei Em. Petrescu, lector la Facultatea de Filologie a Universității "Babeș-Bolyai" Cluj , Catedra de literatură română şi teoria literaturii, cuprinzând programa pentru concursul profesional, anul II, secția Română pentru anul universitar 1989-1990. [1]
100. Manuscrise dactilografiate cuprinzând planificarea activităților de patronare a catedrei de limba română a Liceului Ady-Șincai (azi, Colegiul Național Gheorghe Șincai), liceu cu profil uman, de către Ioana Em. Peterescu, lector la Facultatea de Filologie a Universității Babeș-Bolyai Cluj între anii 1986-1989. [1]
101. Manuscrise dactilografiate aparținând Ioanei Em. Petrescu, lector la Facultatea de Filologie a Universității Babeș-Bolyai Cluj, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, cuprinzând planificarea tematicii cursului de Introducere în literatură și a seminariilor de Istoria literaturii române și bibliografiile aferente pentru anul I și II, secțiile de română și română – limbă străină: engleză, franceză, germană, rusă pentru anul universitar 1980-1981. Bibliografia seminarului de Istoria literaturii române susţinut de Ioana Em. Petrescu (1941-1990), lector la Facultatea de Filologie, Catedra de literatură română, semestrul I, anul universitar 1980-1981, anul II Limbaromână. Planul calendaristic al seminarului de Istoria literaturii române susţinut de IoanaEm. Petrescu (1941-1990) la Facultatea de Filologie, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, semestrul II, anuluniversitar 1980-1981, anul I Limba engleză. Planul calendaristic al seminarului de Istoria literaturii române susţinut de IoanaEm. Petrescu (1941-1990) la Facultatea de Filologie, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, semestrul II, anul universitar 1980-1981, anul I Limba germană. Planul calendaristic al seminarului de Istoria literaturii române susţinut de Ioana Em. Petrescu (1941-1990) la Facultatea de Filologie, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, semestrul I, anul universitar 1980-1981, anul I Limba rusă. Planul calendaristic al seminarului de Istoria literaturii române susţinut de IoanaEm. Petrescu (1941-1990) la Facultatea de Filologie, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, semestrul II, anuluniversitar 1980-1981, anul I Limbafranceză. Bibliografia cursului de Introducere în literatură susţinut de IoanaEm. Petrescu (1941-1990) la Facultatea de Filologie, Catedra de literatură română, semestrul II, anul universitar 1980-1981, anulI Limba franceză, germană, rusă. Planul calendaristic al seminarului de Istoria literaturii românes usţinut de IoanaEm. Petrescu (1941-1990) la Facultatea de Filologie, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, semestrul I, anul universitar 1980-1981, anul II Limba română. [1]
102. Manuscrise dactilografiate aparținând Ioanei Em. Petrescu, lector la Facultatea de Filologie a Universității "Babeș-Bolyai" Cluj, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, cuprinzând planificarea tematicii cursului și a seminariilor de Istoria literaturii române, programa și bibliografia aferentă pentru anul II, secția – română, pentru anul universitar 1984-1985. Documentele mai cuprind: Programe analitice ale disciplinelor studiate la Facultatea de Filologie a Universității "Babeș-Bolyai" Cluj, în cadrul cursului Fără Frecvență – anul III, secția Română – limbă străină, pentru anul universitar 1984-1985. Manuscrise dactilografiate conținând Planul de învățământ și programele analitice pentru disciplinele studiate la Fără frecvență, la Facultatea de Filologie, anul III – 1984-1985. [1]
103. Manuscrise dactilografiate aparținând Ioanei Em. Petrescu, lector la Facultatea de Filologie a Universității "Babeș-Bolyai" Cluj, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, cuprinzând planificarea tematicii cursului și a seminariilor de Istoria literaturii române, programa și bibliografia aferentă pentru anul II, secția – română, pentru anul universitar 1984-1985. Documentele mai cuprind: Programe analitice ale disciplinelor studiate la Facultatea de Filologie a Universității "Babeș-Bolyai" Cluj, în cadrul cursului Fără Frecvență – anul III, secția Română – limbă străină, pentru anul universitar 1984-1985. Manuscrise dactilografiate conținând Planul de învățământ și programele analitice pentru disciplinele studiate la Fără frecvență, la Facultatea de Filologie, anul III – 1984-1985. [1]
104. Manuscris dactilografiat cu însemnarea olografă a Ioanei Em. Petrescu, lector la Facultatea de Filologie a Universității "Babeș-Bolyai" Cluj, pentru cursul de Teoria literaturii, anul I – Engleză pentru semestrul II al anului universitar 1985-1986. [1]
105. Manualul de Geografia României, vol II, Geografia Umană și Economică a apărut la Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, 1984. Manualele şcolare erau cele care aplicau cel mai bine politica de îndoctrinare comunistă de la cele mai fragede vârste ale elevului. Manualul este plin de fotografii cu fabricile şi uzinele comuniste, cu orașele și stațiunile climaterice din țară, cu hărți reprezentând industria alimentară, textilă, a confecțiilor, a construcțiilor de mașini și a prelucrării metalelor, cu complexe și ferme agricole, cu unități și complexe de creștere a ovinelor, bovinelor, cu terenurile pomicole ș.a. [1]
106. Lucrarea de licență a fost elaborată în anul 2002 și avea titlul „Comunitatea greco-catolică din orașul Sângeorz-Băi, județul Bistrița-Năsăud în perioada comunistă 1948-1989”. Biserica Română Unită a fost scoasă în afara legii în timpul regimului comunist, începând cu anul 1948 și până în 1989. Fragmentul descris cuprinde declarația unui preot greco-catolic despre persecutarea de către Securitate a celor de religie greco-catolică din parohia Maieru și din împrejurimi (județul Bistrița-Năsăud) în perioada 1980-1989. Securitatea era numele dat serviciului de informații din România în perioada comunistă. În calitate de instrument al Partidului Comunist Român, ale cărui directive le ducea la împlinire, Securitatea a jucat un rol principal în menținerea unui climat al terorii, făcându-se vinovată de nenumărate crime și încălcări ale drepturilor omului. [1]
107. Lada frigorifică pentru camping, picnic sau plajă a aparținut bunicilor mei și era folosită pentru conservarea alimentelor și a băuturilor la rece atunci când mergeam în excursii sau când ieșeam la picnic în familie. Călătoream cu Dacia 1310 și se puneau în portbagajul mașinii următoarele accesorii: cortul, măsuţa și scaunele pliabile de camping, lada frigorifică, un termos și paharele de plastic, salteaua gonflabilă ș.a. [1]
108. La 100 de ani de la moartea poetului național, Mihai Eminescu (1850 - 1889), Centrul Universitar din Timișoara îi oferă Ioanei Em. Petrescu (1941-1990), care fusese premiată în același an de Uniunea Scriitorilor din România cu premiul „Mihai Eminescu” pentru întreaga activitate, Medalia „Centenar Mihai Eminescu”. [1]
109. Jurnalul a fost realizat de Monica Rodica Hui, în timpul unei expediții pionierești organizată cu elevii Școlii Generale nr. 1 din Cluj-Napoca în anul 1978. Este redată experiența personală din aceste zile, activitățile zilnice ale celor 40 de copii în vârstă de 12 ani, aflați în această expediție în Munții Trascăului. Oglindă a acestei expediții, jurnalul a ajuns la o vecină a autoarei lui și a fost recuperat și retranscris după 40 de ani. [1]
110. Invitațiile aparțin familiei și au fost primite de la rude, prieteni, cunoștințe cu ocazia căsătoriei acestora. Acestea cuprindeau un motto, numele familiilor, al mirilor și al nașilor, locația, data și ora evenimentului. [1]
111. Invitație la prima conferință de matematică aplicată și mecanică de la Cluj, din 20-23 octombrie 1988. Cuprinde membrii Comitetului de organizare și Talon de participare. [1]
112. Invitație din partea Academiei R. S. România primită de Biblioteca Județeană Cluj de participare la o sesiune de comunicări dedicate celei de-a 40-a Aniversări a Eliberării Patriei și a celui de-al XIII-lea Congres al PCR. [1]
113. Invitație de participare a domnului Mircea Albu, în calitate de președinte al juriului la prima bienală de artă fotografică pionierească „Foto-Grafica”, care urma să fie organizată în data de 15 aprilie 1989 de Casa Pionierilor și Șoimilor Patriei Câmpia Turzii. [1]
114. Invitație de participare a domnului Mircea Albu la vernisajul Salonului Internațional de Artă Fotografică al României care a avut loc la București în 1987. Invitația a fost elaborată de Asociația Artiștilor Fotografi din România. [1]
115. Invitație adresată domnului Mircea Albu, artist fotograf pentru a participa la o lecție metodică despre arta realizării diasonului, în perioada 15-16 ianuarie 1981 la Râmnicu Vâlcea. Invitația a fost elaborată de Centrul de Îndrumare a Creației Populare și a Mișcării Artistice de Masă, județul Vâlcea. Invitație de participare la ciclul de manifestări de artă fotografică și diapozitive „Vâlcea 2000”, adresată Fotoclubului Studențesc „Universitatea” Cluj-Napoca de Casa Științei și Tehnicii pentru tineret Râmnicu Vâlcea. Manifestările au avut loc în perioada 16-17 iunie 1981. [1]
116. Invitație adresată domnului Mircea Albu de către Întreprinderea Chimică Turda și președintele Montan Club „Cheile Turzii” pentru a participa la concursul de diapozitive „Ștafeta Diapozitivului de Aur”, ediția a III-a, în calitate de președinte al juriului. Manifestarea urma să aibă loc la Teatrul de Stat din Turda în zilele de 19-20 noiembrie 1988. [1]
117. Instrumentele pentru desen tehnic erau utilizate de studenții de la facultățile tehnice în perioada anilor 1987-1989. „Trăgătoare de tuș”, trusă pentru desen tehnic pe hârtie de calc, marca ROTRING Trusă compas, Original Richter, RDG, Germania. Instrumentele erau folosite în proiectare. [1]
118. Instrucțiuni de folosire ale unor aparate electronice produse de Electromureș, la sfârșitul anilor 80 Instrucțiuni de folosire și schemă pick-up PDEM 02 produs de Electromureș, companie de referință a regimului comunist din România în fabricarea de echipamente electronice. Cartea tehnică a unui amplificator stereo produs de Electromureș, companie de referință a regimului comunist din România în fabricarea de echipamente electronice. [1]
119. Instrucțiuni apărute sub egida Ministerului Industriei Chimice și Petrochimice privind purjarea apei din recipiente și conducte care lucrează cu fluide toxice și inflamabile. [1]
120. Institutul Oncologic Cluj-Napoca lansează o invitație-program în foaierul Casei Universitarilor la o Sesiune Științifică cu tema Probleme actuale de diagostic, tratament și cercetare oncologică (11-12 octombrie 1988). [1]
121. Inginerul Gordan Mircea de la I.M.M.R. „16 Februarie", Cluj-Napoca era membru la Uniunea Sindicatelor, ramura Transporturi și Telecomunicații din anul 1981, plătea lunar cotizația și participa la ședințele de sindicat. [1]
122. Industria modei – ca și celelalte industrii – era condusă de către stat. În loc de case de modă, existau uniuni ale meșteșugarilor: UCECOM (Uniunea Națională a Cooperației Meșteșugărești) și UBCM (Uniunea din București a Cooperației Meșteșugărești), unde lucrau meșteșugarii. Singurul loc de unde îţi puteai cumpăra îmbrăcăminte era lanțul de magazine deținut de stat, Romarta. Aici erau doar haine făcute de uniunile meșteșugarilor care, la rândul lor, luau materialele de la Ministerul de Industrii Ușoare. „Moda” era singura revistă de modă disponibilă, care apărea de două ori pe an şi, evident, era deţinută de stat. Articolele reprezintă baticuri pentru copii. Se purtau la gât sau pe cap, primăvara și toamna. Au aparținut Ramonei Câmpean. [1]
123. Ieșirea la picnic era una din activitățile preferate ale familiei la sfârșit de săptămână în perioada comunismului. Mergeam la pădure cu prietenii, rudele, cunoștințele, vecinii de bloc și cu această ocazie se făcea un foc de tabără și ne duceam, de obicei, pături, mingi, rachete de badminton, cărți de joc, o tablă de șah sau table, care erau folosite în scop de socializare. Tabla de șah aparține familiei și este din lemn lăcuit cu 32 de piese originale, care putea fi folosită și pentru jocul de table cu 30 de piese și zaruri. [1]
124. Globurile aparțin familiei și au fost achiziționate în perioada anilor 1986-1988. Sărbătorile de iarnă purtau numele de „serbările pomului de iarnă”. Brazii de Crăciun erau numai naturali, iar majoritatea ornamentelor de pom erau fabricate la Turda. Bradul de Crăciun era împodobit cu bomboane de pom, globuri, instalații de plastic cu becuri în formă de steluțe sau clopoței, lumînări în formă de îngeraș sau brad, beteala era confecționată din hârtie creponată, iar pe crengi se puneau steluţe din vată. Vacanța de iarnă o petreceam la bunici. În seara de Crăciun satul era plin de cete de colindători. Băieții colindau cu Viflaimul și cu Stelele, iar fetele cu traista. Colindătorii mergeau pe la porţile şi ferestrele caselor strigând: „Primiţi cu colindul?” Se primeau nuci, mere și bani. În perioada comunistă a fost introdus Moș Gerilă, care era un substitut al lui Moș Crăciun, tendința autorităților fiind de a înlătura tradițiile religioase. Zilele de 25 şi 26 decembrie au fost transformate în zile lucrătoare, iar sărbătorile de iarnă începeau, oficial, după 27 decembrie. În această perioadă la Cluj se deschidea orăşelul copiilor, în Parcul Feroviarilor. Copiii se dădeau cu trenuţelul, făceau poze cu Moş Gerilă, se jucau, primeau dulciuri şi admirau uriaşul pom de iarnă împodobit montat în mijlocul parcului. Orășelul copiilor funcționa doar în timpul vacanței școlare. De jur împrejur erau căsuțe din lemn de unde se puteau cumpăra dulciuri, hăinuțe pentru copii, cărți și globuri. [1]
125. Fragmente de jurnal din perioada 1979 - 1980, scris în jurul vârstei de 15 ani, înainte de admiterea în treapta a doua de liceu. Printre întrebări, frustrări, modă, sentimente neîmpărtășite și greșeli de exprimare am găsit episodul cu citarea la Miliție a unei persoane din familie, cumpărarea produselor prohibite din căminele studențești (jeans) și o sărbătoare de Crăciun despre care aproape că nu-ți dai seama că a existat. [1]
126. Fotografiile sunt realizate în anul 1987 în orașul Cluj-Napoca. Peisaj din cartierul Mănăștur în care apare un cioban cu o turmă de vite; Peisaj Făget Mănăștur spre străzile Mehedinți-Negoiu din cartierul Mănăștur; Iarna pe lacul 1 Gheorgheni; Marginea Clujului deasupra străzii Negoiu/Făget spre cartierul Zorilor. [1]
127. Fotografiile sunt prelucrate după diapozitive color. Au fost realizate în vara anului 1989 când mă aflam împreună cu părinții într-o vacanță pe litoralul românesc în stațiunea Neptun-Olimp. Piesa jucată cu actori români se intitula „Zbor deasupra unui cuib de Cuci” și a avut loc la un teatru de vară. [1]
128. Fotografiile datează din perioada anilor 1984-1987. Fotografii realizate când eu și soțul meu eram elevi în anul 1984. Fotografii realizate într-o excursie cu colegii la Șuior, județul Maramureș, în anul 1985. Fotografii realizate împreună cu colegele la Suceava în anul 1985. Fotografii realizate cu ocazia majoratului în anul 1985 și cu ocazia participării la un concurs de „Miss și Mister”, unde am obținut locul al doilea în anul 1986. Fotografii realizate la schi și la săniuș la Șuior, județul Maramureș, în anul 1986. Fotografii realizate la un picnic de 1 Mai în anul 1986. Fotografii realizate cu ocazia zilei de naștere a soțului în anul 1986. Fotografii realizate împreună cu colegii în Grădina Botanică din Cluj-Napoca în anul 1986. Fotografii realizate în perioada de practică culegând mere în Livada Palocsay în anul 1986. Fotografii realizate în anul 1987 când soțul și-a luat permisul de conducere. Fotografii realizate primăvara și vara anului 1987 în comuna Feleacu, județul Cluj. Fotografii realizate în anul 1987 când soțul meu se afla în permisie de la Unitatea Militară Sibiu. Pe ultima pagină a albumului sunt lipite abţibilduri. [1]
129. Fotografiile conțin timbre emise de poșta Română în comunism având diferite tematici: -Canalul Dunăre-Marea Neagră -portul popular -picturi ale lui Theodor Aman -1985 Anul Internațional al Tineretului -jocurile copilăriei [1]
130. Fotografiile conțin două carnete de elev: -pentru clasele I-IV (1980-1983) -pentru clasele V-VIII (1983-1986) [1]
131. Fotografiile au fost realizate în anul 1988 în cartierul Mănăștur din Cluj-Napoca. Numele satului și a cartierului de azi are la origine termenul maghiar „monostor“, care înseamnă mănăstire. În 1895, „satul mănăstirii“ s-a unit cu Clujul, iar începând cu anul 1965 cea mai mare parte a caselor vechiului Mănăștur au fost demolate, pentru a face loc unui mare cartier de blocuri, cel mai mare din oraș, după proiectele unor arhitecți nord-coreeni. Pentru popularea sa au fost aduși oameni de la sate din întregul județ. Groapa Moșului, deasupra străzii Negoiu din cartierul Mănăștur; Cartierul Mănăștur parțial strada Mehedinți; Două fotografii panoramice cu cartierul Mănăștur; Viața la bloc, cu strada Negoiu din cartierul Mănăștur. [1]
132. Fotografiile au fost realizate în anii 1982-1983 la Cluj-Napoca și la bunici, în care sunt împreună cu sora mea, iar în cea de-a doua fotografie sunt pe leagăn împreună cu un verișor. Patul era acoperit cu un lepedeu țesut manual la război cu diferite modele, iar dedesubt era un cearșaf cu cipcă (dantelă). Lepedeul era o țesătură groasă din lână cu rol decorativ, acesta acoperind la țară, lada de zestre, masa, patul, leagănul. [1]
133. Fotografiile au fost realizate pe litoralul românesc, în stațiunea Eforie Nord în anii 1983 și 1986, când am mers în vacanță împreună cu familia. Ca agrement şi diverisment pe litoral se puteau practica sporturi nautice (wind surf, hidrobiciclete), existau terenuri de minigolf, săli de bowling și erau restaurante cu programe artisice. Într-una din fotografii sunt cu sora mea într-o bărcuță, iar în cealaltă fotografie într-o hidrobicicletă împreună cu familia, eu și sora mea având două mingi uriașe din plastic multicolore cu dop. Pe hidrobicicletă apare marcajul RSR (Republica Socialistă România). Fotografiile sunt color și au fost contracost. [1]
134. Fotografiile au fost realizate pe litoralul românesc, unde ne aflam în vacanță cu familia și prietenii, în anul 1988. Fotografie realizată la Constanța. În fundal se pot observa marinari și un cântar vechi care indica greutatea corporală. Fotografie realizată în stațiunea Venus. Suntem împreună cu soțul, prietena și sora mea pe bicicletele de vacanță. Fotografie realizată în stațiunea Saturn în momentul în care ne urcam într-un „trenuleț” pentru a ne plimba în celelalte stațiuni. [1]
135. Fotografiile au fost realizate pe film alb-negru Azopan PS 21. Fotografie realizată în iarna anului 1989 cu intrarea la Casa Tineretului, actualul Hotel Univers T. Aici se serbătorea Ziua Tineretului în anii comunismului, care se încheia cu discoteci, serate de muzică folk și brigăzi artistice. Fotografie realizată în anul 1989 cu Casa Universitarilor din Cluj-Napoca. Fotografie realizată în iarna anului 1989 cu lacul din Gheorgheni, care devenise o adevarata atracție de petrecere a timpului liber și unde locuitorii puteau să se plimbe cu barca sau să facă plimbări pe malul lacului. [1]
136. Fotografiile au fost realizate de tatăl meu, Câmpean Lazăr, în luna mai a anului 1988 în comuna Zimbor din județul Sălaj. Biserica de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” de pe valea Almașului nu este datată, dar se presupune că a fost construită la mijlocul secolului al XVII-lea. O inscripție de pe vechea poartă de intrare în cimitir indică: "Ani de la Is Hs 1643". Este interesantă folosirea de litere latine și chirilice în această inscripție. Corul este datat din anul 1892. Inițial era o biserică fără turn, așezată direct pe pământ. În pictura interioară motivul de bază este cel al frânghiei, care apare de la ancadramentul intrării. Dintre trăsăturile vechi întâlnite aici se pot menționa: fereastra cu oblon prins în structura pereților pe latura de nord a navei, piciorul de altar sculptat în formă de potir, lipsa inițială a turnului, tipul simplu de chetoare adeseori închisă cu cep și altele. Este declarată monument istoric și aici se află cimitirul comunei. [1]
137. Fotografiile au fost realizate de fotograful Răzvan Rotta, în decembrie 1989, la Cluj-Napoca. Clujeanul Răzvan Rotta era pe atunci asistent universitar pasionat de fotografie şi nedespărţit de aparatul foto. A ajuns în Piaţa Libertăţii, locul unde s-a aprins scânteia Revoluţiei la Cluj, pentru a-şi lua acasă fiica care ieşise în oraş împreună cu două prietene. Ajuns în Piaţa Libertăţii, lucrurile au luat turnură neaşteptată, atunci când două transportoare cu militari înarmaţi şi pregătiţi să tragă în orice moment au sosit acolo. Atunci, liderii celor ieşiţi în stradă, între care actorul Călin Nemeş, au luat atitudine. Răzvan Rotta şi-a dat seama că lucrurile vor degenera şi, chiar dacă frica pusese stăpânire pe el, instinctul de fotograf nu l-a trădat. Rolul lui era să imortalizeze momentele ce aveau să devină istorie. În câteva momente, totul avea să se schimbe. Revoluţionarii, care stăteau cu pieptul dezgolit în faţa armatei, au fost seceraţi de o ploaie de gloanţe. 45 de persoane au murit la Cluj în timpul evenimentelor din decembrie 1989, iar clujeanul a intrat în istorie prin fotografiile în care a surprins tragicul eveniment, imagini care au făcut înconjorul lumii. [1]
138. Fotografiile au fost realizate când soțul meu, Paul Iuhasz a fost recrutat în armată la Unitatea Militară Sibiu, în perioada anilor 1986-1987 și se afla în permisie la Cluj-Napoca. [1]
139. Fotografiile au fost realizate cu ocazia lansării unei cărți a scriitorului Marin Sorescu la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, în anul 1987. La manifestare au fost prezenți actorul Dorel Vișan și pictorul clujean Teodor Botiș. Marin Sorescu a fost un scriitor român, membru titular al Academiei Române. Studiile universitare le-a făcut la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, la Facultatea de Filologie (1955-1960), licențiat în limbi moderne. A fost membru al Programului Internațional pentru Scriitori la Universitatea din Iowa - SUA. Marin Sorescu debutează în 1964, la vârsta de 28 de ani, cu volumul de parodii "Singur printre poeți". Până la moartea sa, în 1996, mai publică încă 23 de volume, devenind o figură marcantă a poeziei românești contemporane. În 1966 primește Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul "Poeme", reușind să repete această performanță de încă 5 ori pe parcursul carierei sale. Printre volumele cele mai cunoscute se numără "Tușiți" (1970), "Suflete, bun la toate" (1972), precum și ciclul de 4 volume intitulat "La lilieci" (1975, 1977, 1980, 1988), un univers poetic construit pornind de la un cimitir ce poartă acest nume. Marin Sorescu a excelat în poezii parodice, a dat aproape echivalențe la versuri de Maria Banuș, Nina Cassian, Veronica Porumbacu, a compus excelente parodii la cântecele lui Miron Radu Paraschivescu, versurile lui Ion Horea, Victor Felea, Ion Gheorghe, Adrian Păunescu, Eugen Frunză, Nicolae Stoian, Toma George Maiorescu. Poezia lui Sorescu acoperă o zonă literară largă, stilul său ironic și degajat trezind în cititor spiritul ludic al copilăriei. De altfel multe dintre volumele sale sunt dedicate celor mici ("Unde fugim de acasă?" - 1967, "Cirip-ciorap" - 1993). Dramaturgia lui Marin Sorescu abordează cu precădere tematica teatrului poetico-parabolic în trilogia ”Setea Muntelui de sare”, care cuprinde piesele Iona, Paracliserul și Matca. Paracliserul întruchipează tragedia artistului creator consumat de propria-i flacără ce nu lasă în trecerea sa prin lume decât impalpabile vestigii, niște „vorbe pe pereți.” Uneori autorul abordează fie teatrul contemporan, precum în Există nervi, teatrul istoric (în A treia țeapă și Răceala) sau comedii, precum Vărul Shakespeare, al căror armă primordială este chiar ironia mușcătoare, împrumutată din lirica soresciană. S-a făcut remarcat și prin preocuparea pentru pictură, deschizând numeroase expoziții în țară și în străinătate. A tradus versuri ale lui Boris Pasternak. În perioada 1978-1990, Marin Sorescu a fost redactor-șef la revista craioveană Ramuri, de unde a fost forțat să plece în 1991, în urma unei scrisori semnate de mai mulți redactori ai revistei. La moartea scriitorului au rămas în manuscris cincisprezece volume, poezie, eseu, jurnal și roman. [1]
140. Fotografiile au fost prelucrate după diapozitive color. Au fost realizate în vara anului 1989 când mă aflam cu părinții într-o vacanță pe litoralul românesc în stațiunea Neptun-Olimp. În fotografii a fost surprins un grup de marinari în apropierea Cazinoului din Constanța și imagini din stațiune. [1]
141. Fotografiile aparțin surorii mele, Ancuța Câmpan. Una din fotografii este de la festivitatea în cadrul căreia a primit cravata de pionier în anul 1986. Festivitatea a avut loc la Muzeul de Istorie din Cluj-Napoca. Cealaltă fotografie datează din anul școlar 1986-1987 când era elevă în clasa a II-a. Costumul de pionier cuprindea: nelipsita cravată roşie cu inel, o cămaşă albă, o fustă plisată sau pantaloni negri, cureaua, pe a cărei cataramă se regăsea stema ţării și o bască albă. [1]
142. Fotografiile aparțin surorii mele, Ancuța Câmpan. Una din fotografii datează din anul 1984 la grădiniță, iar cealaltă fotografie a fost realizată în clasa I, în anul școlar 1985-1986. În ambele fotografii este îmbrăcată în costum de Șoim al Patriei. Costumul special era alcătuit din: pantaloni albaştri, cămaşa portocalie, cravată triunghiulară şi pălăriuţă albastră. Printre îndatoririle preşcolarului se număra intonarea imnului „Șoimilor Patriei”. [1]
143. Fotografiile aparțin doamnei Rus Maria. Ele surprind câteva momente importante din viața acesteia din aniiʾ 80: prima zi de școală a fiicei, Emilia Rus, cu învățătorul Dobre în 20 septembrie 1988; o nuntă în familie la care a participat în 8 iunie 1989, fotografii realizate la Foto Stanoiu Aiud; nepoțelul, Marius, surprins în două fotografii în 4 octombrie 1981, la trei luni și jumătate și în 1982 la un an și șase luni; o cununie civilă în familie; doamna Rus Maria împreună cu soțul și cu fiica Emilia, la vârsta de cinci luni, în 21 aprilie 1981, iar ultima fotografie este realizată într-o iarnă, la locul de muncă cu colegii. [1]
144. Fotografiile alb-negru au fost realizate cu ocazia serbării de sfârșit de an la grădiniță în anul 1985. Serbarea s-a desfășurat pe scena Clubului „Someșul”. Eram îmbrăcată în costum popular și recitam o poezie. În spatele scenei se pot vedea tabloul cu Nicolae Ceaușescu, o pancardă cu mesajul „Tovarăși, să depunem toate eforturile pentru realizarea sarcinilor de plan, pe anul 1985.”, stema României în partea stângă, iar în partea dreaptă, secera și ciocanul, simbolul folosit pentru reprezentarea comunismului. În cea de-a două fotografie sunt împreună cu educatoarea și cu un coleg de la grădiniță. [1]
145. Fotografii realizate în iunie 1981 la vârsta de un an și zece luni în parcul de joacă din cartierul Mănăștur, Cluj-Napoca. În fotografii apar împreună cu părinții care îmi dădeau să mănânc înghețată și mă dădeau într-un leagăn. Fotografii realizate în iarna anului 1982 la vârsta de doi ani și jumătate, în același spațiu de joacă, unde sunt îmbrăcată într-o salopetă de iarnă din fâș și cu mănușile tatălui în mână. [1]
146. Fotografii realizate cu ocazia turneului Asamblului „Mărțișorul” al Casei de Cultură a Studenților Cluj, la Iași și Slănic Moldova. [1]
147. Fotografii panoramice realizate în anul 1983 dinspre cartierele Mănăștur și Mănăștur-Grigorescu din orașul Cluj-Napoca. [1]
148. Fotografii din copilăria lui Răzvan și Ioan Crișan. [1]
149. Fotografii cu studenți ai Conservatorului din Cluj. Intr-una din fotografii apare prof. Ede Tereny. [1]
150. Fotografie reprezentând-o pe Maria Crișan, în locuința ei din Luna de Sus, în ultimii ani de viață. [1]
151. Fotografie realizată în centrul istoric al orașului Oradea, unde eram într-o excursie împreună cu colegele mele, în perioada 27 iunie-1 iulie 1987. Din obiectivele turistice vizitate menționez: Palatul Vulturul Negru care a fost construit în stil seccesion, Biserica cu Lună, Cetatea Oradea, Muzeul Țării Crișurilor, lacul cu nuferi din Băile Felix s.a. [1]
152. Fotografie realizată în anul 1980 cu căsuțele de lemn din Făget. Campingul din Făget era folosit pentru popasuri turistice. Făgetul Clujului este o arie protejată de interes național, respectiv o rezervație naturală de tip mixt, situată în județul Cluj, pe teritoriul administrativ al municipiului Cluj-Napoca. Rezervația naturală aflată în partea sudică a Clujului are o suprafață de 10 ha și reprezintă o arie împădurită cu arborete de fag și gorun, în amestec cu stejar și carpen, cu o deosebită importanță floristică, faunistică și peisagistică din județul Cluj. [1]
153. Fotografie realizată în 31 decembrie 1986 în casa părintească în localitatea Chendremal, comuna Zimbor, județul Sălaj. Bradul de Crăciun era întotdeauna natural și era împodobit cu globuri colorate, bomboane fondante și bomboane învelite în staniol, ghirlande și lumânări. De obicei, seara de Revelion o petreceam în familie cu rudele și prietenii. În mod cu totul excepţional, după discursul lui Nicolae Ceauşescu, televiziunea publică difuza aproape toată noaptea muzică uşoară şi populară, dar şi scenete cu cei mai cunoscuţi actori ai momentului: Ştefan Bănică, Stela Popescu, Florin Piersic, Tamara Buciuceanu-Botez, Draga Olteanu Matei, Marin Moraru ș.a. Erau și câteva secvențe cu vedete internaționale, la rubrica „Varietăți internaționale”. În zilele următoare se redifuzau la rubrica „Dacă doriți să revedeți selecțiuni din programul de Revelion”. Revelionul în stradă sau în vreo capitală europeană era ceva de neconceput înainte de 1989. [1]
154. Fotografie realizată la absolvirea clasei a VIII-a în anul 1983, comuna Zimbor, jud Sălaj. Eu și colegele mele suntem îmbrăcate în uniforma școlară cu cravata de pionier și cordeluța albă. [1]
155. Fotografie pentru albumul de absolvire a liceului realizată în ianuarie 1988. Sonetele au fost primite de la colegi și prieteni, dar și de la soțul meu, care a absolvit Liceul Militar „Mihai Viteazul” din Alba-Iulia în anul 1986. Cu ocazia absolvirii liceului se realizau sonete în care erau menționate: numele liceului, promoția, numele elevilor și ale profesorilor, un motto, fotografia titularului și o dedicație pentru prieteni, familie și colegi cuprinzând versuri ale autorilor: A. E. Baconsky, N. Labiș, A. P. Cehov etc. [1]
156. Fotografie panoramică cu orașul Cluj-Napoca realizată de pe Cetățuie, în anul 1982. Se observă turnurile Bisericii Sf. Mihail și al Bisericii Unitariene. [1]
157. Fotografie din clasa a XII-a, anul școlar 1981/1982, în curtea Liceului Industrial „George Coșbuc”, aceasta fiind denumirea liceului într-o epocă în care majoritatea liceelor teoretice au fost transformate în licee industriale, conform Legii educației şi învățământului din 1978. [1]
158. Fotografia reprezintă un concert folk cu Emeric Imre și Călin Nemeș în cadrul Clubului Echinox, în 1988. Emeric Imre este un chitarist, muzician, interpret și compozitor român. A făcut parte din Cenaclul „Nicolae Tăutu” al Casei Armatei din Cluj. A ajuns acolo împreună cu Ghita Cucui, o colegă de liceu cu voce extraordinară. Aici i-a cunoscut pe Sorin Lăcătuș, Jean Emanuel Anton, Iosif Szabo, Călin Nemeș, Ioan Gyuri Pascu, Didi Ivănescu, Dan Marius Drăgan, Giusepe Poenaru, Florin Constantin Verdeș, Dorin Andone, Nicu Todea, Lucian Matiș, Eugen Pascu, Ina Marginean și alții. Erau „gașcă nebună și frumoasă a Clujului”, de pe vremea cenaclurilor studențești clujene din '83-'87. Primul mare spectacol oficial al „găștii de nebuni” a avut loc pe scena Casei de Cultura a Studenților din Cluj-Napoca. Se cânta folk, se făcea pantomimă, umor și poezie. Din repertoriul „găștii nebune” făceau parte piese proprii și ale celor de la Cenaclul Flacăra, căci „folkul era rege atunci în România”. Pe lângă Casa Armatei, repetițiile mai erau găzduite de Casa Municipală de Cultură sau Casa Tineretului. Dintre coordonatorii grupului au făcut parte Emilia Ivanov, Traian Bradea, Mircea Olaru-Zainescu și Cornel Udrea. Cenaclul lui Adrian Păunescu si-a încetat activitatea prin anul 2000. Emeric Imre a luptat, însă, mai departe pentru promovarea folkului. Călin Alexandru Nemeș a fost un actor clujean, care în timpul Revoluției din 1989 a fost împușcat și grav rănit în luptele de stradă din Cluj. Pe 21 decembrie 1989 a mers în Piața Libertății împreună cu un grup de prieteni printre care profesorul Ladiu, Lucian Matiș și profesorul Pedestru. În total, erau aproximativ 10 persoane mobilizate de artist care spunea că „trebuie să facem și noi ceva", referindu-se la manifestațiile din Timișoara. Grupul aflase că muncitorii din fabricile din Cluj au început să iasă în stradă așa că membrii grupului au hotărât să aștepte coloanele de muncitori în Piața Libertății. Pentru că muncitorii întârziau, fiind blocați de armată, cei din grup au început să strige "Timișoara-Timișoara " și "Libertate", grupului raliindu-și și alți cetățeni. De asemenea mulți alți cetățeni priveau de pe margine nefăcând însă semne clare de solidarizare cu manifestanții. O dată cu sosirea celor trei plutoane ale Armatei în piață, mai mulți manifestanți printre care și Călin Nemeș și-au descheiat hainele, dezvelindu-și piepturile în semn demonstrativ în fața soldaților. La un anumit moment, Călin a ieșit din mulțimea de manifestanți aflați în locul care avea să devină Piața Libertății din Cluj și îndreptându-se către soldați a strigat „Trageți, am o singură inimă". Se pare că în două rânduri Călin Nemeș a avut contact fizic cu căpitanul Dando. Prima dată, acesta l-a îmbrâncit pe Călin și artistul a căzut la pământ. A doua oară, au căzut amândoi, moment în care s-a deschis focul la ordinul expres al căpitanului de armată care comanda dispozitivul. Soldații au deschis focul către manifestanți fără avertismentele normale în astfel de cazuri. De asemenea, s-a tras înspre Călin Nemeș și căpitanul de armată care a fost și el rănit în incident. Aproximativ 20 de persoane au fost rănite, înregistrându-se 13 morți. Deși inițial ambulanțele nu au fost lăsate să ia răniții, soldații executând foc asupra ambulanțelor sosite, într-un final actorul a fost adus la spital unde a primit îngrijirile medicale. Neresemnându-se cu onorurile și recompensele oferite de noua putere tuturor celor cărora le era îndatorată, Călin Nemeș după ce și-a revenit, a cerut cu insistență aducerea în fața justiției a celor răspunzători de moartea sau rănirea a zeci de demonstranți pașnici din centrul Clujului. Nefiind luat în seamă nici de organele în drept, și nici chiar de către opinia publică, Nemeș și-a pus capăt vieții, în ziua de 8 iulie 1993. La doar 32 de ani, acesta s-a spânzurat în podul casei sale. [1]
159. Fotografia lui Ioan Crișan, la vârsta de 5-6 ani, în uniformă de șoim al patriei. [1]
160. Fotografia a fost realizată la începutul anului școlar, în data de 15.09.1985 la Școala Generală din comuna Feleacu, jud. Cluj, unde sora mea, Dana Nicoară, era elevă în clasa a VII-a și pionier comandant de detașament. Pionierii purtau uniformă, cravată roşie cu tricolor, insignă şi însemnele pioniereşti. În general, pionierii erau aşezaţi în careu în ordinea descrescătoare a claselor, în sensul acelor de ceasornic; pionierii fiecărui detaşament erau încolonaţi pe grupe, în şiruri paralele, în frunte cu comandanţii de grupe. În dreapta detaşamentului stăteau pionierii care ţineau drapelele, iar pionierul comandant de detaşament stătea în faţa detaşamentului. În afara careului, având cu ei toate drapelele, stăteau gărzile port-drapel şi cei patru pionieri care aveau misiunea de a ridica drapelul pe catarg. Pionierii rosteau şi un legământ: „Voi învăţa şi voi munci pentru a deveni fiu de nădejde al patriei mele – Republica Socialistă România; voi fi credincios poporului şi Partidului Comunist Român; voi respecta neabătut îndatoririle pioniereşti”. Deviza pionierului era: „Pentru gloria poporului şi înflorirea României Socialiste, pentru cauza partidului – înainte!”, la care răspunsul era: „Tot înainte!”. [1]
161. Fotografia a fost realizată cu ocazia Zilei de 8 Martie în anul 1989, prilej cu care se ofereau cadouri de Ziua Mamei. Sunt îmbrăcată în costumul de Șoim al Patriei, iar în coșul de flori se observă ghiocei și ramuri de mâțișori, care simbolizau venirea primăverii. Pe fotografie apare următorul mesaj: „Măicuță iubită/Azi e ziua ta, să fii fericită/Din inimă aș vrea!” Suportul a fost realizat manual la școală împreună cu învățătoarea. [1]
162. Fotografia a fost prelucrată după un diapozitiv și a fost realizată în vara anului 1988 de pe Cetățuie. Cetățuia Cluj este o fortificație habsburgică construită între anii 1715 – 1735, după planurile arhitectului militar Giovanni M. Visconti. Cu ziduri sub formă de stea, vechea fortificație cuprindea o redută și un turn, fiind înconjurată de bastioane, iar în exterior era împrejmuită de un val de pământ. Ridicată cu scopul de a asigura un post de apărare, precum și un punct de control al trupelor austriace asupra orașului, Cetatea Norilor, cum a mai fost numită, a fost de multe ori folosită și ca închisoare, mai ales în perioada Revoluției de la 1848. Aici, în anul 1849, unul dintre eroii Revoluției, pastorul sas Stephan Ludwig Roth, a fost întemnițat și executat. Ridicarea hotelului Belvedere, în anii ’70, a adus cu sine o notă de modernitate, dar, totodată, a dus și la demolarea clădirilor de pe latura sudică a cetății. În zilele noastre, din vechea cetățuie a mai rămas puțin: porțile de acces din sud-est și nord, o parte din ziduri, câteva clădiri și reduta, transformată între timp în Turnul Parașutiștilor. În anul 1995, pe Cetățuia Cluj, a fost înălțată o imensă cruce din fier, în locul celei distruse în perioada comunismului, în anii ’50, care a fost inițial ridicată în memoria celor întemnițați aici. Cetățuia este cu siguranță unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din Cluj, atât pentru valoarea istorică pe care o are, cât și pentru minunata priveliște panoramică de care te poți bucura odată ajuns sus, pe zidurile ei. [1]
163. Fișă contract și de împrumut utilizată în bibliotecile comunale în anii '80. [1]
164. Filtrul de marcă ORWO a fost produs în Germania de Est și a aparținut tatălui meu. Era folosit la prelucrarea fotografiilor alături de alte materiale fotografice, cum ar fi filmele, soluțiile și hârtia fotografică. [1]
165. Felicitările erau primite de la prieteni și rude cu ocazia Zilei de 8 Martie (Ziua Femeii) și a venirii primăverii. În data de 8 martie, de Ziua Mamei, copiii făceau cadouri mamelor, bunicilor, învăţătoarelor şi profesoarelor, iar bărbaţii obișnuiau să dăruiască flori şi mici cadouri femeilor din viaţa lor – soţiilor, iubitelor, mamelor, fiicelor şi colegelor. [1]
166. Felicitările erau primite de la prieteni și cunoștințe cu ocazia Sărbătorilor Pascale, în acest caz felicitarea fiind trimisă de la Brașov. În noaptea de Înviere, Partidul Comunist Român organiza discotecă cu program prelungit, în același timp cu slujba de înviere, la Casa Tineretului din Dej. Despre evenimentele religioase nu se vorbea public. [1]
167. Felicitările erau primite de la prieteni și cunoștințe cu ocazia Anului Nou. Crăciunul şi întreaga perioadă a sărbătorilor de iarnă erau cunoscute, în vremea regimului comunist din România, sub denumirea de „luna cadourilor“. Moş Crăciun a fost transformat în Moş Gerilă, iar bradul de Crăciun era „pomul de iarnă“. Bradul era împobodit înainte de data de 25 decembrie, iar punctul culminant al sărbătorilor de iarnă era Revelionul. [1]
168. Felicitările au fost primite de la rude, prieteni, cunoștințe cu ocazia Zilei de 1 Martie. Odată cu felicitările era trimis prin Poșta Română și un mărțișor reprezentând „simbolul primăverii”. Acesta era dăruit celor dragi pentru a le aduce noroc. Sărbători, precum 1 Martie erau închinate femeii, primăverii și renașterii naturii. În general, femeile şi fetele primeau mărţişoare și le purtau pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii. Culorile roșu și alb din șnurul mărțișorului simbolizau viața și spiritualitatea. În tradiţia populară, aducătoare de noroc erau mărţişoarele care aveau formă de trifoi, inima care era simbolul iubirii, iar ancora – al credinţei. [1]
169. Felicitările au fost primite cu ocazia zilei mele de naștere sau a părinților mei de la rude și prieteni. Erau realizate din flori presate sau erau tip carte poștală cu o floare în imagine. Cuprindeau urări de bine și sănătate, alături de mesajul: La mulți ani. [1]
170. Felicitările au fost primite cu ocazia sărbătorilor de iarnă de la rude și prieteni. Acestea cuprindeau urări de sănătate, fericire și prosperitate cu ocazia Anului Nou, alături de mesajele: Crăciun Fericit și La mulți ani. [1]
171. Felicitări din partea unor oficialități, transmise cu ocazia unor aniversări personale (zile de naștere). *Felicitare semnată general-maior Mihai Pacepa. (Mihai Pacepa a deținut funcțiile de șef adjunct al Departamentului de Informații Externe a României comuniste și consilier personal al președintelui Nicolae Ceaușescu. A cerut azil politic în Statele Unite în anul 1978.) *Felicitare semnată de general-maior Constantin Nuță, adjunct al ministrului de interne, șef al Inspectoratului General al Miliției, datată 1988. *Felicitare semnată de general-locotenent Iulian N. Vlad. (Acesta a îndeplinit funcțiile de ministru secretar de stat la Ministerul de Interne și șef al Departamentului Securității Statului.) [1]
172. Felicitări de protocol instituțional expediate cu prilejul aniversării proclamării republicii în data de 30 decembrie (stabilită în anul 1947, odată cu abdicarea regelui Mihai I). Prilejul era folosit și pentru a transmite urări de An Nou. De Anul Nou copiii așteptau venirea lui Moș Gerilă, înlocuitorul lui Moș Crăciun, întâmpinat în ajunul sărbătorii creștine a Crăciunului. *Felicitare din 30 decembrie 1985, semnată de lt.-col. Stoian Rusu, șeful Miliției Județene Cluj. *Felicitare trimisă în 30 decembrie 1988, semnată de colonel Vasile Mihalache, comandantul Brigăzii Securitate Cluj. *Felicitare de 30 decembrie și Anul Nou, nedatată. Interesantă este ștampila Serviciului Independent de Miliție Transporturi pentru Regionala C.F. Cluj; această unitate a fost desființată la câțiva ani după Revoluție, apoi a fost reînființată, fiind necesară pentru combaterea infracțiunilor pe căile ferate. Felicitarea este semnată de lt.-col. Ioan Salvan, șeful Serviciului. [1]
173. Felicitare de protocol instituțional cu ocazia sărbătoririi zilei de 23 august 1985 – „a 41-a aniversare a victoriei revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă de la 23 August 1944”. Este semnată de general-maior Ioan Șerbănoiu, șeful Inspectoratului Județean Cluj al Ministerului de Interne. Felicitare de protocol instituțional cu ocazia sărbătoririi zilei de 23 august 1987 – „a 43-a aniversare a victoriei revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă de la 23 August 1944”. Este semnată de colonel Nicolae Ioniță, șeful Securității Județene Cluj. Felicitare de protocol instituțional cu ocazia sărbătoririi zilei de 23 august 1988 – „a 44-a aniversare a victoriei revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă de la 23 August 1944”. Este semnată de colonel Nicolae Ioniță, șeful Securității Județene Cluj. [1]
174. Felicitare de protocol instituțional cu ocazia sărbătoririi zilei de 1 Mai – ziua solidarității internaționale a celor ce muncesc. Este semnată de general-maior Ioan Șerbănoiu, șeful Inspectoratului Județean Cluj al Ministerului de Interne. [1]
175. Fanion „Universitatea” Cluj-Napoca, realizat pentru a marca 70 de ani de la înființarea clubului sportiv clujean. [1]
176. Evenimente culturale desfășurate în perioada 1987-1988 la Cluj-Napoca organizate de Teatrul Maghiar de Stat și Uniunea Artiștilor Plastici. [1]
177. Este vorba despre „Săptămâna culturală a capitalei” - revistă editată de Comitetul pentru Cultură și Educație Socialistă a municipiului București, „România literară” și „Luceafărul” - săptămânale editate de Uniunea Scriitorilor din RSR. [1]
178. Este vorba despre revistele „Limba și literatura română” - revistă trimestrială pentru elevi, editată de Societatea de Științe Filologice și „Pandurul” - revista elevilor Liceului Militar „Tudor Vladimirescu”. [1]
179. Este vorba despre două fotografii, prima - de grup, realizată cu prilejul unei călătorii în Moldova, iar a doua - realizată la Luna de Sus, la un eveniment de familie. În prima fotografie, apare Domnița Golban, alături de soțul ei și alte persoane, toți membrii Oștii Domnului. [1]
180. Este afișul operei Siciliana prezentat de Teatrul de Revistă și Comedie ”ION VASILESCU” din București, celebra comedie a lui Aurel Baranga avându-l pe DEM. RĂDULESCU în rolul principal. [1]
181. Epoleți militari și accesorii pentru uniforma de miliție pentru subofițeri, maiștri militari, ofițeri inferiori și ofițeri superiori. Eticheta interioară brodată cu fir albastru indică producătorul uniformei: fabrica „Drumul Nou” din Cluj-Napoca. [1]
182. E vorba despre două carnete de elev ale aceleiași persoane, Mosoiu Daniel, pentru clasele I-IV și V-VIII. Ce se poate observa sunt materiile care se făceau în clasele respective, limbile străine, precum rusa, latina, cum se notau elevii, adresa, etc. [1]
183. E vorba de un libret de economii al lui Gordan Mircea din anii 1982-1988. [1]
184. E vorba de un carnet de membru de partid în care se poate observa cotizația plătită care variază foarte mult de-a lungul anilor, de la 0,50 bani la 5 lei, apoi brusc la 9 lei, motivele fiind necunscute. [1]
185. E vorba de 7 cărți poștale primite sau cumpărate de proprietar. In acea vreme nu existau e-mail-uri, sms-uri sau alte rețele de socializare, astfel gândurile bune și locațiile unde ai fost le trasmiteai cu ajutorul vederilor sau a cărților poștale. [1]
186. E vorba de 2 documente oficiale, importante in viața unui copil. Primul care îi atestă calitatea de elev, mai ales cu note bune, o adevărată mândrie și fișa de bibliotecă tradițională pe care o aveau toți utilizatorii bibliotecii. [1]
187. După grădiniţă, până la 14 ani, elevii intrau în „Organizaţia Pionierilor”, scopul organizaţiei fiind educarea noii generaţii în spirit comunist. Intrarea în rândurile pionierilor se făcea în clasa a II-a. Cei mici eram primiţi în rândurile organizaţiei de colegii noștri mai mari, din clasa a IV-a, iar intrarea se făcea sub jurământ: „Eu, …(numele și prenumele), intrând în rândurile Organizaţiei Pionierilor, mă angajez să-mi iubesc patria, să învăţ bine, să fiu harnic și disciplinat, să cinstesc cravata roșie cu tricolor”. Costumul de pionier era alcătuit din: cravata roşie cu inel, o cămaşă albă, o fustă plisată sau pantaloni negri, centura, pe a cărei cataramă se regăsea stema ţării, o bască albă, trese şi semne matricole, iar fetele purtam și o cordeluță cu două pompoane albe. Fiecare elev primea cravata, în urma unui ceremonial care se desfăşura într-un loc încărcat de „semnificaţii” (muzeu, monument, instituţie). Elevii îmbrăcau această uniformă la toate ceremoniile festive. Pionierii erau ierarhizaţi în funcţie de rezultatele la învăţătură şi disciplină. Cei buni erau făcuţi” comandanţi” şi primeau şnururi colorate în funcţie de grad: şnurul roşu pentru comandantul de grupă, şnurul galben pentru comandant de detaşament ceea ce însemna comandant de clasă, şnurul albastru pentru comandant de unitate, adică cel care conducea toată şcoala. Fotografia a fost realizată la festivitatea în care am primit cravata de pionier la sfârșitul clasei a II-a, în primăvara anului 1988, la Monumentul lui Horea, Cloșca și Crișan din Cluj-Napoca. Fotografia a fost realizată la festivitatea de premiere de la sfârșitul clasei a III-a, în iunie 1989, în curtea școlii. Elevii care obțineam note bune pe tot parcursul anului eram premiați. De altfel, se poate observa că aveam în mâini diploma de absolvire, o carte și carnetul de elev, iar pe cap purtam o coroniță de flori. [1]
188. Documentul se referă la Zilele Fotografice Clujene, manifestare organizată în perioada 29 noiembrie 1989-2 decembrie 1989 la Casa Tineretului din Cluj-Napoca și cuprinde programul manifestărilor, participanții la al 18-lea colocviu de fotografie și regulamentul de participare. [1]
189. Documentul reprezintă un ghid de orientare școlară și profesională elaborat de Comitetul Sindicatului Învățământ sub egida Inspectoratului Școlar Județean Cluj și a Uniunii Tineretului Comunist, Comitetul Județean Cluj la Cluj-Napoca, 1988 [1]
190. Documentul reprezintă Cuvântul de deschidere din cadrul discursului domnului inginer Mircea Albu, președintele Fotoclubului Cluj-Napoca la inaugurarea Salonului „Napoca ʾ88” organizat la Cluj-Napoca, în luna noiembrie 1988. Au fost prezentate 140 de lucrări de artă fotografică. [1]
191. Documentul prezintă numărul personalului Bibliotecii Județene Cluj și retribuirea acestuia în anul 1983. [1]
192. Documentul face parte din arhiva Bibliotecii Județene „Octavian Goga” Cluj și conține o adresă din partea Comitetului de Cultură și Educație al Județului Cluj către bibliotecă ce cuprinde oferta de diapozitive produse de Animafilm, în vederea stabilirii unui necesar pentru achiziționare. [1]
193. Documentul face parte din arhiva Bibliotecii Județene Octaqvian Goga Cluj și conține o adresă din partea Comitetului de Cultură și Educație al Județului Cluj către bibliotecă cuprinzând oferta de diapozitive produse de Animafilm, în vederea stabilirii unui necesar pentru achiziționare. [1]
194. Documentul este o scrisoare din partea directorului Bibliotecii Județene Cluj către Mitropolitul Ardealului, dr. Antonie Plămădeală, din data de 29 noiembrie 1988, scrisoare de mulțumire pentru donarea volumelor "Contribuțiile istorice privind perioada 1918/1939" și "Calendarul de inimă românească", de solicitare pentru ținerea la curent cu noile apariții și urări pentru sărbătorile ce urmează. [1]
195. Documentele scanate sunt mărturia sistemului de învățământ introdus prin Legea educației din 1978, care a introdus principiul obligatoriu al integrării învățământului cu producția. Astfel, absolvenții aveau o calificare la sfârșitul fiecărei trepte de liceu, dar și o repartizare în producție la finalizarea acestuia. [1]
196. Documentele fac parte din arhiva Bibliotecii Județene „Octavian Goga” Cluj din anul 1989 și reprezintă oferte și comenzi de cărți și discuri, confirmări de donație carte, corespondență referitoare la reînnoirea abonamentelor la reviste. Pentru dactilografierea textelor s-a folosit mașina de scris. [1]
197. Documentele cuprind ziarul Viața Liberă publicat la Galați în zilele Revoluției Române, respectiv în 23 decembrie 1989, 24 decembrie 1989, 25 decembrie 1989, 26 decembrie 1989, 27 decembrie 1989, 28 decembrie 1989, 31 decembrie 1989 și 4 ianuarie 1990. Articolele au fost concepute de Apostol Gurău, Vlad Vasiliu în colaborare cu ziariștii Radu Macovei, Katia Nanu etc. [1]
198. Documentele cuprind materiale de promovare ale manifestării Zilele Culturii Române organizată de Ioana Em. Petrescu la UCLA, mai 1983: Program al evenimentelor culturale româneşti din cadrul Lunii Culturii Bulgare şi Române organizată de Ioana Em. Petrescu în colaborare cu colega din Bulgaria în luna mai 1983, când Ioana Em. Petrescu preda ca visiting lecturer la UCLA; Program al evenimentelor culturale bulgăreşti din cadrul Luna Culturii Bulgare şi Române organizată de Ioana Em. Petrescu în colaborare cu colega din Bugaria în luna mai 1983; Programul filmelor incluse în cadrul Lunii Culturii Bulgare şi Române organizată de Ioana Em. Petrescu în colaborare cu colega din Bugaria în luna mai 1983; Program al evenimentelor dedicate culturii române din data 9 mai 1983, în cadrul Lunii Culturii Bulgare şi Române organizată de Ioana Em. Petrescu în colaborare cu colega din Bugaria în luna mai 1983; Afişul conferinţei Relaţiile româno-americane susţinută de ambasadorul român în SUA Mircea Maliţa în data de 14 mai 1983, în cadrul cadrul Lunii Culturii Bulgare şi Române organizată de Ioana Em. Petrescu în colaborare cu colega din Bugaria în luna mai 1983; Afişul expoziţei de sculptură Patriciu Mateescu realizată în cadrul Lunii Culturii Bulgare şi Române organizată de Ioana Em. Petrescu în colaborare cu colega din Bugaria în luna mai 1983; Programul evenimentelor culturale din data de 26 mai 1981, desfăşurate în cadrul Lunii Culturii Bulgare şi Române;Materiale de promovare a concertului de muzică românească susţinut Janice Foy, fostă elevă a Ioanei Em. Petrescu împreună cu formaţia sa cameră în cadrul Lunii Culturii Bulgare şi Române; Afiş al conferinţei Tradiţie şi tranziţie în arta românească susţinută de dr. Nathan Shapira în cadrul Lunii Culturii Bulgare şi Române, organizată de Ioana Em. Petrescu în colaborare cu colega din Bugaria în luna mai 1983; Broşură editată de Parohia Ortodoxă Română Misionară Sfinţii Arhangheli a comunităţii româneşti din LA în care se promovează programul Lunii Culturii Bulgare şi Române; Afișe realizate de Ioana Em. Petrescu pentru cursurile pe care urma să le susțină la UCLA în anul 1981, în calitate de visiting lecturer; Afiş-reclamă realizat de Ioana Em. Petrescu, visiting lecturer la UCLA în perioada 1981-1983, pentru atragerea studenţilor americani la cursul de Română elementară, în trimestrul de iarnă al anului 1981; Afiş-reclamă realizat de Ioana Em. Petrescu, visiting lecturer la UCLA în perioada 1981-1983, pentru atragerea studenţilor americani la cursul de Civilizaţie română, în trimestrul de iarnă al anului 1981; Afiş-reclamă realizat de Ioana Em. Petrescu, visiting lecturer la UCLA în perioada 1981-1983, pentru atragerea studenţilor americani la cursul de Literatură română, în trimestrul de primăvară al anului 1981; Afișe ale conferințelor susținute de Liviu Petrescu la University Union, LA, în perioada 1982-1983; Afişul conferinţei Romanul românesc în context european, susţinut de Liviu Petrescu în data de 21 aprilie 1983, la University Union, LA. În perioada 1981-1983, Liviu Petrescu a însoțit-o pe soția sa Ioana Em. Petrescu, bursieră Fulbright, în SUA; Afişul conferinţei Romanul românesc şi dilema sa, susţinută de Liviu Petrescu în data de 5mai 1982, la University Union, la Centrul de Studii Ruseşti şi Est Europene, UCLA. În perioada 1981-1983, Liviu Petrescu a însoțit-o pe soția sa Ioana Em. Petrescu, bursieră Fulbright, în SUA; Invitație la o După amiază românească adresată de Ioana Em. Petrescu colegilor de la UCLA, ianuarie 1983; Invitaţie realizată de Ioana Em. Petrescu, visiting lecturer la UCLA, la o acţiune de promovare a culturii româneşti şi petrecere organizată cu ocazia sărbătoririi Unirii Moldovei cu Ţara Românească, în data de 28 ianuarie 1983. [1]
199. Documentele cuprind manuscrise dactilografiate privind activitatea profesională a Ioanei Em. Petrescu (1941-1990) în perioada 1982-1983. Notă informativă întocmită de Ioana Em. Petrescu (1941-1990), lector la Facultatea de Filologie a Universităţii Babeş-Bolyai, asupra activităţii didactice, culturale şi obşteşti din perioada ianuarie – octombrie 1983. Cel de al doilea semestru al anului universitar 1982-1983 a fost ultima perioadă în care Ioana Em. Petrescu a predat la UCLA, SUA ca visiting lecturer. La întoarcerea în ţară îşi reia activitatea de lector la catedra de Istorie a limbii şi literaturii române. Raportul este datat 9 noiembrie 1983. Raport de activitate întocmit de Ioanei Em. Petrescu (1941-1990) pentru anul universitar 1982-1983, ultimul an când în calitate de bursieră Fulbright aceasta a predat ca visiting lecturer la UCLA, SUA. Raportul cuprinde: activitatea didactică, ştiinţifică şi culturală și este datat august 1983. [1]
200. Documentele cuprind fișele de apreciere pentru activitatea profesională a angajaților pe anul 1988. Textele erau scrise de mână sau dactilografiate la mașina de scris. Acestea cuprindeau: numele și prenumele, locul și data nașterii, funcția și locul de muncă, studiile, vechimea în specialitate, calificativul angajatului, conținutul aprecierii, recomandările și semnăturile comisiei de evaluare. [1]
201. Documentele cuprind cereri de călătorie temporară în străinătate ale angajaților Bibliotecii Județene Cluj și adeverințe emise de instituție privind aprobarea deplasării angajaților conform concediului de odihnă. Solicitările erau realizate pentru deplasările în următoarele țări: Republica Federală Germania, Republica Populară Ungară,Republica Socialistă Cehoslovacă, Elveția, Austria, Franța, Spania, Italia, U.R.S.S. Este interesant faptul că instituția garanta pentru un comportament corespunzător al angajatului în străinătate. [1]
202. Documentele cuprind acte de corespondență privind organizarea centenarului morții lui Mihai Eminescu. Printre acestea se numără o cerere de înregistrare pe bandă de magnetofon a unor fragmente din creația lui Mihai Eminescu, o adresă de solicitare a unor lucrări dedicate Poetului Național din patrimoniul Muzeului de artă Cluj-Napoca, o altă adresă privind popularizarea fondului de carte, solicitarea de expediere a unor plachete și a altor materiale editate cu ocazia centenarului Eminescu, invitația și răspunsul la cererea de participare la un simpozion la Botoșani pe aceeași temă, o adresă de solicitare a unor plante ornamentale pentru organizarea expoziției „Centenar Eminescu”. [1]
203. Documentele aparțin actorului gălățean Vlad Vasiliu. Acestea cuprind: Un comunicat încheiat în 22 decembrie 1989, cu ocazia Adunării Populare ținute între orele 12.00-19.00 în fața a circa o sută de mii de locuitori ai municipiului Galați, ca urmare a schimbării regimului politic în România; Un proces-verbal întocmit în data de 23 decembrie 1989 în prima ședință a Consiliului Județean al Frontului de Salvare Națională Galați; O telegramă adresată tuturor Consiliilor Județene ale Frontului Salvării Naționale. [1]
204. Documente oficiale ce se returnau persoanelor la ieșirea din activitate. Carnetul de muncă, deschis în anul 1961, constituie dovada vechimii în muncă și a modificărilor salariale apărute în cariera soacrei mele. Acesta i-a fost returnat la pensionare, în anul 1988, alături de Fișa de lichidare. [1]
205. Document referitor la Salonul de artă fotografică „Viață, Imagine, Artă” organizat la Cluj-Napoca în 20 noiembrie 1981. Cuprinde o introducere realizată de Alexandru Cristea, juriul și statistica salonului, un cuvânt de încheiere adresat de Dr. Iuliu V. Albini. [1]
206. Document din arhiva Bibliotecii Județene Cluj ce cuprinde o invitație de participare la Zilele Bibliotecii Județene Dolj, ediția a treia. [1]
207. Doamna Marian își aduce aminte de fotografia făcută în clasa I ca fiind ipostaza clasică de fotografiere a elevilor în această clasă: cu Abecedarul în fată, deschis la prima pagină, mâinile așezate una pese alta, cu cordeluța albă pe cap, guler alb detașabil, și uniformă, aceasta fiind obligatorie. Doamna Marian își amintește despre plusurile sistemului de învățământ de atunci: regulile impuse ce trebuiau respectate de toți. Copii erau îmbrăcați la fel, aveau aceleași rechizite, nu erau diferențe prea mari; orele începeau cu 10 minute de încălzire fizică. Ca și minus – nu i-a plăcut că trebuia să manifeste dragoste față de conducătorul țării. [1]
208. Diverse bilete din anii 1988-1989: Bilet-taxe forfetare, Bilet de intrare la cinematograful sătesc, Permis pentru călătoria gratuită a personalului CFR. [1]
209. Discursul intitulat „Unde-ai fost domnule reporter?” a fost rostit de domnul inginer Mircea Albu în cadrul unei întâlniri cu operatorii culturali de tineret, la Casa Tineretului din Cluj-Napoca, în 6 ianuarie 1990, la câteva zile de la Revoluția din decembrie 1989. Articolul a fost publicat în ziarul „Făclia”. [1]
210. Discurile aparțin familiei mele. Fonoteca Electrecord a familiei era formată din titluri cu producții muzicale, basme și povestiri. Printre artiștii români care au colaborat cu Electrecord amintim: Phoenix, Iris, Sfinx, Compact, Holograf, Aura Urziceanu, Mihaela Runceanu, Loredana Groza, Gabriel Dorobanțu, Daniel Iordăchioaie, Cătălin Crișan, Gabriel Cotabiță, precum și mulți alți interpreți de muzică lăutărească, jazz, rock sau folk autohton. [1]
211. Diplomă pentru Premiul I la un concurs interjudețean de electronică din anul 1985, a pionierului de atunci Dudescu Mircea. Concursul a fost organizat de Consiliul Municipal Turda al Organizației Pionierilor. [1]
212. Diplomă obținută la concursul de fotografii artistice în cadrul etapei interjudețene a Festivalului național al educației și culturii socialiste „Cântarea României”, ediția a III-a, în anul 1981. Diplomă obținută la concursul artistic din cadrul etapei județene a Festivalului național al educației și culturii socialiste „Cântarea României”, în anul 1987. [1]
213. Diplomă acordată domnului Mircea Albu care la faza județeană a concursului sindical al fotoamatorilor, organizată la Dej, a obținut mențiune pentru diapozitivul color Poteca. [1]
214. Diplomele aparțin pionierului Moșoiu Daniel, acordate de Organizația de pionieri din Republica Socialistă România, pentru merite deosebite la: învățătură și purtare, concursul Omagiu Partidului Iubit, concursul Cine știe cîștigă și pentru rezultate în activitățile politico-educative. [1]
215. Diplome acordate domnului Mircea Albu, artist fotograf, pentru participarea la diverse festivaluri cultural-artistice și concursuri artistice. Diplomă acordată pentru participarea la manifestările Festivalului cultural-artistic „Primăvara arădeană” la a II-a bienală de artă fotografică „Natura”, Arad 1988. A fost emisă de Comitetul pentru Cultură și Educație Socialistă al județului Arad. Diplomă acordată pentru participarea la salonul celei de-a VIII-a bienale de artă fotografică „Omul zilelor noastre”, organizat în cadrul Festivalul național „Cântarea României”, ediția a V-a, 1984. A fost emisă de Asociația Artiștilor Fotografi filiala Iași. Diplomă acordată pentru participarea la concursul artistic din cadrul etapei județene a Festivalului Național al Educației și Culturii Socialiste „Cântarea României”, 1985. A fost emisă de Fotoclubul – Casa Municipală de Cultură din localitatea Cluj-Napoca. Diplomă de Onoare acordată ca omagiu pentru lucrările și colaborarea cu Fotoclubul Cluj-Napoca, ca semn de recunoștință pentru serviciile aduse cauzei fotografiei, 1987. A fost emisă de Asociația Artiștilor Fotografi Transilvania și Fotoclubul Cluj-Napoca. Diplomă de Onoare pentru promovarea și dezvoltarea creației fotografice studențești din România, 8 mai 1983. A fost emisă de Consiliul Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din Universitatea din Brașov. Diplomă acordată pentru participarea la Festivalul de Diaporame „Napoca '81” Cluj-Napoca. A fost emisă de Casa Municipală de Cultură - Fotoclubul Cluj-Napoca. Diplomă acordată pentru fotografia color „Centrala” cu ocazia participării la Concursul sem. II din anul 1985. A fost emisă de Fotoclubul Casei Municipale de Cultură Cluj-Napoca. Diplomă acordată pentru Diaporama „Niciodată, Toamna” – Cluj-Napoca pentru participarea la ediția a IX-a '89 a Concursului Toamnă la Voroneț. A fost emisă de Comitetul de Cultură și Educație Socialistă al județului Suceava. Diplomă acordată pentru participarea la Salonul de Artă Fotografică „Omul și Automobilul”, Cluj-Napoca, 1989. A fost emisă de Asociația Artiștilor Fotografi Transilvania și de Automobil Clubul Român – Filiala Județeană Cluj. Diplomă acordată pentru participarea la al 6-lea Concurs Bănățean de Fotografie Artistică acordată de Asociația Artiștilor Fotografi Filiala Banat pentru Diapozitivul „Lacul”. Diplomă de Onoare pentru activitatea depusă în cadrul foto-cineclubului Casei de Cultură a Studenților Cluj-Napoca, 17 noiembrie 1987. A fost emisă de Uniunea Asociațiilor Studenților Comuniști Centrul Universitar Cluj-Napoca. Diplomă acordată pentru lucrarea „Pregătire” – color cu prilejul „Nedeii Vulcănene”, Vulcan, 1983. A fost acordată de Fotoclubul „Electron” în cadrul Salonului Interjudețean de Artă Fotografică „Foto-Color '83”. Diplomă acordată pentru lucrarea „Primăvara” cu prilejul „Nedeii Vulcănene”, Vulcan, 1984. A fost acordată de Fotoclubul „Electron” în cadrul Salonului Interjudețean de Artă Fotografică '84. [1]
216. Din carnetul de abonat al utilizatorului Mureșan Gherasim se poate observa tariful trimestrial la radio și televizor în perioada anilor 80. [1]
217. Desenul în creion a fost realizat de mama în anul 1980. Aveam vârsta de 1 an și câteva luni și sunt îmbrăcată cu o ie tradițional românească cusută și lucrată manual. [1]
218. Decretele erau emise de Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România. Decret privind organizarea și desfășurarea referendumului în legătură cu reducerea, de către Republica Socialistă România, cu cinci la sută, a armamentelor, efectivelor și cheltuielilor militare. Referendumul urma să fie organizat în data de 23 noiembrie 1986. Decret privind Aplicarea normei de retribuire în acord global și a altor forme de retribuire specifice unor ramuri sau activități. Prevederile acestui decret urmau să se aplice cu data de 1 octombrie 1983. Decret privind Majorarea retribuției personalului muncitor în perioada anilor 1983-1984. Decret privind Unele măsuri privind întărirea autoconducerii și autoaprovizionării teritoriale, precum și asigurarea aprovizionării în bune condiții a populației cu pâine, făină și mălai, în cursul anilor agricoli 1981-1983. [1]
219. Dactilograme cu însemnări autografe aparținând lui Liviu Petrescu, lector la Facultatea de Filologie a Universității Babeș-Bolyai Cluj, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, cuprinzând planificarea calendaristică a cursului și seminariilor de Literatură comparată pentru anul II, secția de română pe anul universitar 1988-1989. [1]
220. Dactilograme aparținând lui Liviu Petrescu, lector la Facultatea de Filologie a Universității Babeș-Bolyai Cluj, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, cuprinzând planuri de învățământ pentru specializările Limba și literatura română – o limbă străină și Limba și literatura maghiară – o limbă străină pentru ciclul universitar 1987-1990. [1]
221. Dactilograme aparținând lui Liviu Petrescu, lector la Facultatea de Filologie a Universității Babeș-Bolyai Cluj, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, cuprinzând planificarea calendaristică a cursului și seminariilor pentru disciplina Literatură comparată pentru anul II, secția de română, pe anul universitar 1985-1986. [1]
222. Dactilograme aparținând lui Liviu Petrescu, lector la Facultatea de Filologie a Universității Babeș-Bolyai Cluj, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, cuprinzând planificarea calendaristică a cursului și a seminariilor de Literatură comparată pentru anul II, secția de română pe anul universitar 1987-1988. [1]
223. Dactilograme aparținând lui Liviu Petrescu, lector la Facultatea de Filologie a Universității Babeș-Bolyai Cluj, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, cuprinzând planificarea calendaristică a cursului de Literatură comparată pentru anul II, secția de română și a seminariilor facultative de Cultură și civilizație greacă pentru anul III, secția de română pe anul universitar 1986-1987. [1]
224. Cărțile poștale au fost primite de mine și familia mea de la rude și prieteni care se aflau în vacanțe în stațiunile de pe litoralul românesc: Jupiter, Neptun, Saturn, Venus. [1]
225. Cărțile poștale au fost primite de la prieteni, rude, cunoștințe, cu ocazia zilei de naștere sau a Paștelui și a Anului Nou. O parte din cărțile poștale sunt trimise de mine de la București unde mă aflam la cursuri de perfecționare profesională. [1]
226. Cutia cu hârtie fotografică alb-negru Azo 9 X 14 cu 100 de bucăți a aparținut tatălui meu. Era un carton cu suport polietinat alb lucios fabricat la Azomures - Târgu-Mureș, care era brandul fotografic național. A costat 78,50 lei și era folosită la prelucrarea pozelor. [1]
227. Cununia civilă oficializată într-o comună din județul Cluj, în octombrie 1989. Ce se poate remarca: este o fotografie tipică pentru un astfel de eveniment, prezenți fiind ofițerul stării civile cu tricolorul petrecut peste piept, viitorii soți stând în fața lui foarte timizi, doamna având coafura numită ”permanent” care era foarte populară și purtată la evenimente speciale sau sărbători, îmbrăcămintea specifică aceleiași perioade. Deasemena pe perete este același text de propagandă omniprezent. [1]
228. Cotizația unui membru de partid pe ultimul trimestru al anului 1980. [1]
229. Corespondența aparține Bibliotecii Județene „Octavian Goga” Cluj. Documentele cuprindeau adrese referitoare la deschiderea unei noi filiale în cartierul Grigorescu, scrisori de mulțumire pentru acordarea de locuințe personalului instituției, cereri de anulare a penalizărilor pentru nerestituirea cărților la termen, cereri de reducere a indicatorilor pentru județul Cluj în condițiile verificării fondului de publicații la Secția pentru adulți și a desfășurării inventarierii fondului de publicații la Biblioteca Orășenească din Gherla, lista documentelor, datelor și informațiilor cu caracter secret de serviciu, informare privind activitatea cenaclului epigramiștilor clujeni „Satiricon”, adresă de informare referitoare la organizarea unei manifestări culturale „Luna cărții la sate” și cu ocazia zilei de naștere a președintelui țării, adresă de donație a revistei Meridiane din partea Uniunea Scriitorilor Slovaci. [1]
230. Copilul poet Moșoiu Daniel îi dăruiește mamei sale în ziua de 8 martie 1982 felicitarea Pentru tine, mamă dragă! Era un obicei practicat la grădiniță sau în clasele mici la școală să se confecționeze diferite felicitări pentru a fi dăruite mamelor, simbolizând dragostea copiilor pentru mamele lor. [1]
231. Contractele de asigurare privind asigurarea facultativă a gospodăriilor persoanelor fizice datează din perioada anilor 1988-1990. Termenul de valabilitate era de 1 an. [1]
232. Comunicare privind acordarea titlului de „Membru de Onoare” domnului Mircea Albu pentru merite deosebite în dezvoltarea artei fotografice clujene în cadrul festivității din 25 octombrie 1987, la Casa Municipală de Cultură Cluj-Napoca. [1]
233. Codrean Ioan participă în 21 noiembrie 1987 la Conferința extraordinară a organizației județene Harghita a P.C.R. în calitate de delegat, conform delegației mandat. [1]
234. Clasorul de timbre a fost realizat în anul 1982. Cuprinde o colecție personală din diverse domenii: floristică, faună, etnografie, artă, istorie, astronomie, sport etc. [1]
235. Clasorul cu cărți de vizită a fost donat Bibliotecii Județene „Octavian Goga” Cluj. A aparținut unui primar din București în perioada anilor 1960-1980. Cărțile de vizită aparțin unor personalități ale epocii (ex. miniștri și adjuncți ai miniștrilor, ambasadori și consuli, secretari ai Comitetului de Partid, profesori, arhitecți, scriitori etc.). Acestea cuprindeau datele de contact ale persoanei și pe verso erau notate mesaje personalizate scrise de mână sau comandate la tipografie, cu ocazia diferitelor evenimente (1 Mai, 23 August, Anul Nou, zile de naștere). [1]
236. Ciorne cu calcule de cheltuieli şi extrase bancare ale Ioanei Em. Petrescu (1941-1990), bursier Fulbright între 1981-1983 la University of California Los Angeles (UCLA). Documentele reprezintă manuscrise olografe și documente bancare ale Ioanei Em. Petrescu (1941-1990), bursier Fulbright, din perioada detaşării la U.C.L.A. (S.U.A., Los Angeles) ca lector de limba română. În primul an, bursa asigura beneficiarului următoarele drepturi: 50 $ pe zi pentru o perioadă de 270 de zile; 600 $ pentru costuri legate de program, 100 $ alocaţie de acomodare, iar în următorul an 55 $ pe zipentru o perioadă de 300 de zile; 650 $ pentru costuri legate de program, 100 $ alocaţie de acomodare, veniturile fiind impozabile. În realitate, conform Decretului nr. 22/1974 referitor la cetăţenii români care lucrau în străinătate, Ioana Em. Petrescu beneficiază de o diurnă de 13 $ şi 25 % pentru soţ, restul banilor trebuind să fie transferaţi statului român lunar „pentru întreţinerea familiilor şi acoperirea celorlalte obligaţii”. [1]
237. Certificat de bună apreciere în serviciul militar (ianuarie 1989): se acorda militarilor în termen la finalul satisfacerii serviciului militar, pentru rezultatele deosebite pe care le-au obținut. Fotografia 1: militar în termen – grănicer – în uniformă de vară cu caschetă. Una dintre armele în care militarii în termen puteau purta și caschetă. 8 august 1988, pichetul Dubova, Cazanele Mari. Fotografia 2: militar în termen – grănicer – în uniformă de vară cu bonetă și armă model AKM. 8 august 1988, pichetul Dubova, Cazanele Mari. Fotografia 3: militari în termen în antrenament de luptă corp la corp. Costumele de camuflaj se îmbrăcau peste uniformă și erau purtate numai de grăniceri și cercetași. 20 decembrie 1988, Ostrovul Corbului. [1]
238. Cele trei documente oficiale au aparținut soțului meu, Paul Iuhasz. Certificatul de înmatriculare pentru autoturismul OLTCIT CLUB a fost eliberat de Organul de Miliție: Min. Jud. Cluj la data de 27.04.1989. Acesta cuprindea: numărul autoturismului, deținătorul și adresa, adresa garajului, marca și culoarea mașinii, seria motorului, capacitatea cilindrică, anul de fabricație, capacitatea și numărul de locuri. Legitimația de efectuare a perioadei de practică fost eliberată în anul 1986 pentru a face practică la atelierul școlii, în perioada 1 octombrie 1985-15 iulie 1986. Soțul era elev în clasa a XII-a, Secția Mecanică la L.M. „Terapia” Cluj-Napoca. Livretul militar a fost eliberat de Ministerul Apărării Naționale și cuprindea: prenumele tatălui, data, locul nașterii și fotografia persoanei recrutate, naționalitatea, codul persoanei, data și locul recrutării, grupa sanguină și îndatoririle persoanelor cu obligații militare. A fost recrutat la data de 9.10.1986 la Centrul militar Jud. Cluj. A depus Jurământul militar în data de 30.09.1986 și a fost trecut în rezervă soldat la data de 15.01.1988. [1]
239. Cele două Caiete de amintiri au fost realizate în anii 1981-1982 când eram elevă în gimnaziu la Școala Generală nr. 1 Ocna Mureș. Oracolul era un caiet cu un chestionar privind gusturile în materie de muzică, film etc., la care răspundeau colegii de clasă, prietenii etc. Oracolul era proprietatea fetelor și cuprindea: poze cu actori și fotomodele, reclame străine, pachete turtite de țigări Camel, scobitori și șervețele umede ambalate și lipite ca într-un ierbar, pagini arse pe margine și picurate cu ceară, inimioare și floricele cu nume înăuntru realizate cu diferite culori de carioci, declarații de dragoste cu inimioare, ursuleți, sărutări și versuri: „Albumul e inima vieții / Tezaur scump de amintiri / Cules din anii tinereții / Plin de avânt și de iubiri.” Întrebările erau despre superstiții, actorii preferați, care ar fi cele trei dorințe pe care ți le-ai pune dacă ți s-ar putea îndeplini, țara în care ți-ar plăcea să trăiești, „Ce este prietenia?", „Ce este un prieten adevărat?", „Ai un prieten adevărat?", „Ce ai face dacă un băiat/o fată ți-ar spune că te iubește?", „Crezi că banii aduc fericirea?" etc. Oracolul a fost un fel de rețea de socializare. Fiecare își citea cu atenție oracolul său, dar și pe cele ale colegelor. În felul acesta aflai ce credeau colegii despre tine și lucruri interesante despre prietenii și colegii din jur. [1]
240. Catalogul Quelle l-am primit cadou de la soțul meu, care l-a achiziționat de pe piața neagră din târgul din Cluj-Napoca („talcioc”). Acesta datează din perioada anilor 1986-1987 și îi spuneam Neckermann. Ca sector specializat în comerțul online, catalogul era practic o revistă de reclamă la diverse produse: articole de îmbrăcăminte pentru femei, bărbați și copii, încălțăminte, mobilier, produse electronice și electrocasnice, corpuri de iluminat, lenjerii de pat și covoare, articole pentru camping, bijuterii și ceasuri ș.a. În realitate, catalogul era folosit ca revistă de modă din care ne inspiram pentru a croi noi modele de rochii și costume. [1]
241. Casetele audio sunt marca ELECTRECORD (cea mai veche casă de discuri din România) sau marca ORWO (RDG) și aparțin familiei. Una din casetele audio este cu Tangouri celebre, o altă casetă este cu Adrian Daminescu, interpret de muzică ușoară românească și a fost achiziționată în 1 august 1989, iar a treia casetă a fost reînregistrată cu muzică populară bănățeană. [1]
242. Cartierul Mărăști s-a format în perioada 1970 – 1980 când s-au construit numeroase blocuri dintr-o necesitate a creşterii numărului de locuinţe din oraş. Denumirea provine de la Bătălia de la Mărăști, una dintre principalele lupte desfășurate pe teritoriul României în Primul Război Mondial. Una din clădirile cu o arhitectură aparte, este „blocul spray”. Fotografiile au fost realizate pe film alb-negru Azopan PS 21. Fotografie realizată în cartierul Mărăști în anul 1986 în care au fost fotografiate blocuri care au la parterul lor magazine Alimentara și Lactate, dar și o pensiune, patiserie, bar. Se poate observa cum grupuri de oameni stăteau la coadă la Alimentara și de asemenea celebrele mașini Dacia și Skoda parcate pe trotuar. Fotografie realizată în cartierul Mărăști în anul 1986, cu Fântâna arteziană construită în spatele Bisericii Sfântul Petru. Fotografie realizată în cartierul Mărăști în anul 1986, în care se pot observa blocurile comuniste cu sute de apartamente. Fotografie realizată dintr-o parcare din cartierul Mărăști în anul 1986 cu blocurile comuniste care aveau la parterul lor diverse magazine: mercerie, galanterie, tricotaje copii și bărbați. Două fotografii realizate cu sensul giratoriu din cartierul Mărăști în anul 1986. Fotografie realizată în cartierul Mărăști în anul 1986, în care se poate observa arhitectura din perioada comunistă. Fotografie realizată cu unul din podurile din cartierul Mărăști în anul 1986. Fotografie realizată în momentul în care trece un tren peste podul CFR în anul 1986. [1]
243. Cartierul Mărăști s-a format în perioada 1970 – 1980 când s-au construit numeroase blocuri dintr-o necesitate a creşterii numărului de locuinţe din oraş. Denumirea provine de la Bătălia de la Mărăști, una dintre principalele lupte desfășurate pe teritoriul României în Primul Război Mondial. Cele nouă fotografii au fost realizate pe film alb-negru Azopan PS 21. Fotografie realizată în cartierul Mărăști în anul 1986 în care au fost fotografiate blocuri care au la parterul lor magazine Alimentara și Lactate, dar și o pensiune, patiserie, bar. Se poate observa cum grupuri de oameni stăteau la coadă la Alimentara și de asemenea celebrele mașini Dacia și Skoda parcate pe trotuar. Fotografie realizată în cartierul Mărăști în anul 1986, cu Fântâna arteziană construită în spatele Bisericii Sfântul Petru. Fotografie realizată în cartierul Mărăști în anul 1986, în care se pot observa blocurile comuniste cu sute de apartamente. Fotografie realizată dintr-o parcare din cartierul Mărăști în anul 1986 cu blocurile comuniste care aveau la parterul lor diverse magazine: mercerie, galanterie, tricotaje copii și bărbați. Două fotografii realizate cu sensul giratoriu din cartierul Mărăști în anul 1986. Fotografie realizată în cartierul Mărăști în anul 1986, în care se poate observa arhitectura din perioada comunistă. Fotografie realizată cu unul din podurile din cartierul Mărăști în anul 1986. Fotografie realizată în momentul în care trece un tren peste podul CFR în anul 1986. [1]
244. Cartela de pâine din decembrie 1989 a aparținut lui Ianc Vasile și a fost eliberată pentru trei persoane. Limitarea consumului de alimente a fost controlată de vechiul regim prin introducerea cartelelor. Fiecare familie era arondată unui magazin din cartierul unde avea domiciliul. Pâinea, zahărul şi uleiul se cumpărau numai pe cartelă şi doar de la alimentarele de cartier. Raţionalizarea pâinii a fost introdusă în 1982 şi a fost pregăitită treptat de comunişti prin adoptarea mai multor legi menite să oficializeze reducerea porţiilor de mâncare. În unele judeţe cartele se eliberau pentru o lună, în altele pentru trei luni. [1]
245. Cartea de muncă a aparținut doamnei Rus Maria. A fost eliberată de Întreprinderea Industrială de Stat „Dezrobirea”, localitatea Brașov și sunt scrise datele privitoare la activitatea în muncă din anii '80 la Cooperativa Meșteșugarul Teiuș. [1]
246. Carte poștală trimisă de la Sângeorz-Băi, județul Bistrița-Năsăud. A fost trimisă de o colocatară doamnei Crăciun care era administratoare a blocului în anul 1986, cu instrucțiuni pentru un student din bloc. Se poate observa portul popular tradițional năsăudean, care era compus din năframă, cămaşă, poale , zadii (sau şurţ) la femei, iar ca un semn distinctiv al portului popular bărbătesc era pălăria cu pană de păun. [1]
247. Carte din colecțiile Bibliotecii Județene "Octavian Goga" editată de Organizația Pionierilor Consiliul Județean Cluj în 29 martie 1989 cu ocazia Simpozionului aniversării a 40 de ani de la crearea organizației pionierilor. [1]
248. Carte din colecțiile Bibliotecii Județene "Octavian Goga" din 1985 a Frontului Democrației și Unității Socialiste ce descrie în cifre și fapte realizările cetățenilor patriei [1]
249. Carnetul de membru U.T.C. (Uniunea Tineretului Comunist) a fost eliberat la data de 12 iulie 1984 de Comitetul Județean U.T.C. Sălaj, sub sloganul: „Proletari din toate țările, uniți-vă!”. Data primirii în organizație a fost 5 iulie 1984. Uniunea Tineretului Comunist a fost organizația de tineret a Partidului Comunist Român. [1]
250. Carnetul de evidențiere a activității pionierului a aparținut fiului adoptiv, Gomboș Zoltán. Anul primirii în organizație a fost 1979. Carnetul cuprindea: datele de identificare și legământul pionierului, funcțiile îndeplinite în cadrul Organizației Pionierilor, aprecierile anuale asupra activității pionierului, distincțiile și alte recompense primite, premiile și mențiunile obținute la concursuri, olimpiade și alte festivaluri pe diverse domenii de activitate. [1]
251. Carnetul Inspectorului Obștesc cu Protecția Muncii a fost emis de Comitetul Sindical C.F. Cluj, Regionala de Căi Ferate Cluj în anul 1988 pentru uz intern. Cuprinde: Numele persoanei din Comitetul sindical, unitatea unde este încadrat, locul de muncă unde va acționa în prevenirea accidentelor de muncă, Sarcinile sindicatelor privind controlul obștesc asupra activității de protecție a muncii, Extrasul din Legea nr. 5/1965 privind protecția muncii, Decretul 400/1981, Sancțiunile, Extrasul din normele tehnice cu caracter metodologic pentru aplicarea H.C.M. 2896/1966 privind accidentele în muncă, Vizele anuale, Notițe. [1]
252. Carnet de sănătate pentru militarii în termen din 1987 Carnetul donatorului de sînge din 1987 [1]
253. Carnet de student la Conservatorul de Muzică „Gh. Dima” Cluj-Napoca și Certificat de definitivare în învățământ. [1]
254. Calendarele de buzunar color datează din perioada anilor 1980-1989 și au o tematică diversă: etnografie și folclor, botanică, sport, istorie, arhitectură, cultură, artă și pictură, copilăria, femeia, transporturi, LOTO, etc. Imaginile însoțesc adeseori texte educative cum ar fi: prevenirea și stingerea incendiilor, dar și urarea tradițională pentru anul următor: La Mulți ani!. Calendarul de buzunar era util si practic. Dimensiunile convenabile, apropiate unei cărți de vizită, permiteau calendarelor de buzunar să fie ușor păstrate în portofel sau în buzunarul hainei. Mesajul ajungea foarte ușor la destinatar, oriunde ar fi fost acesta. Au fost editate de: Întreprinderea Poligrafică Cluj, de Întreprinderea de Ciorapi, Tricotaje și Blănuri Sintetice, Comitetul Județean Mureș al Crucii Roșii, Regionala de Căi Ferate, Asociația Sportivă C.F.R. Cluj-Napoca, Consiliul Județean Cluj a Organizației Pionierilor, Societatea de Cruce Roșie din Republica Socialistă România, Direcția Sanitară Județeană, Comitetul Județean al Crucii Roșii Cluj, Editura Academiei, Editura Științifică și Enciclopedică, Întreprinderea Comercială de Stat Mărfuri Industriale Dej, Comitetul de Cultură și Educație Socialistă al Județului Sibiu ș.a. [1]
255. Calculator de mână utilizat în facultate pentru calcule matematice, în perioada anilor 1987-1989. [1]
256. Caietul de apicultor a aparținut lui Galea Augustin, care era pasionat de apicultură. Caietul a fost scris între anii 1984-1990 și a fost donat Bibliotecii Județene „Octavian Goga” Cluj. Acesta cuprinde momentele marcante de la începutul cumpărării familiilor de albine la 1 august 1984 până la întreținerea și îngrijirea acestora, dar și metode de înmulțire a familiilor de albine, marcarea mătcilor, lucrări anuale ce se fac în stupină, rețete pentru turte, scheme ale stupilor etc. Stupii de albine erau amplasați în satul Dângău Mare, județul Cluj. [1]
257. Caietul cu rețetele de prăjituri, torturi, dulcețuri, băuturi și sucuri aparține familiei. Rețetele sunt scrise de mână și acestea făceau parte dintr-o cultură a socializării pentru că la petreceri sau cu prilejul altor evenimente, prietenele, vecinele, cunoștințele își împumutau rețetele de prăjituri, care practic se dădeau din mână în mână. Se preparau mai multe rețete, cum ar fi: plăcintă cu brânză, gogoși, cozonac, eclere, cornulețe cu gem, prăjitură cu mere, dar cele mai populare rețete erau salamul de biscuiți, crema de zahăr ars, checul, ciocolata de casă și laptele de pasăre. În lipsa mixerului se foloseau sucitorul pentru cocă şi telul din sârmă pentru cremă. Scorțișoara, stafidele, smochinele, nucile erau pe atunci cele mai extravagante ingrediente pentru prăjituri, în general, se folosea o mașină pentru măcinat nuca, iar pentru măcinarea macului și a zahărului, bunica folosea mașina de măcinat cafea. Deserturile se făceau acasă, cu ocazia sărbătorilor pascale și de iarnă sau a diferitelor evenimente în familie: nunți, botezuri, zile de naștere ș.a. Cu ocazia sărbătorilor, mai ales a celor de iarnă, se făceau șase sau șapte feluri de prăjituri și munceam împreună cu bunica, trei zile la rând, pentru prepararea și coacerea prăjiturilor și a cozonacilor întrucât aveam mulți oaspeți. Așadar, întreaga familie era răsfățată cu cele mai apetisante dulciuri. [1]
258. Caietul cu rețetele de prăjituri a aparținut doamnei Rus Maria, care lucra la Cooperativa Meșteșugărească din Teiuș, județul Alba. Rețetele au fost împrumutate de la o colegă pe nume Viorica din satul Stremț, județul Alba. Cele două rețete „Negresă în pijama” și blatul de tort au fost scrise în 1 februarie 1987. În perioada comunistă nu prea se găseau dulciuri în magazine. Acestea se făceau acasă. Cele mai cunoscute prăjituri erau: Albă ca zăpada, Mignon cu nuci, Negresa, Televizor, Isoscel, Denisa, Linzer, prăjitura cu miere, salamul de biscuiți, ciocolata de casă ș.a. [1]
259. CEC-ul aparține domnului Popescu Lucian și a fost emis în data de 16 martie 1988. În el sunt consemnate sumele depuse și restituite, precum și unele lămuriri pentru depunători. Buletinul de identitate a fost eliberat de miliția municipiului Cluj-Napoca la data de 18 aprilie 1980 cu termen de valabilitate până în 17 aprilie 1990. [1]
260. Buletinul intitulat „File de Istorie” elaborat de Muzeul Etnografic al Transilvaniei Cluj-Napoca și Consiliul Județean al Sindicatelor Cluj în 1988. Buletinele cu întrebări din istoria țării și a Partidului Comunist Român cuprindeau un talon de participare și urmau să fie expediate pe adresa Muzeului Etnografic al Transilvaniei Cluj-Napoca, str. 30 Decembrie nr. 21 Cluj-Napoca până la data de 10 noiembrie 1988. Urmau să se acorde premii și mențiuni pentru cele mai bune răspunsuri, constând din diferite obiecte: aparate radio, biciclete, aparate de fotografiat, cristaluri, stilouri, rechizite școlare, obiecte de artizanat etc. Festivitatea de premiere urma să se desfășoare în cadrul unui spectacol în cinstea zilei de 1 Decembrie 1988. [1]
261. Broșură din anul 1988 a Asociației Sportive C.F.R. Cluj-Napoca cu programul meciului de fotbal din Divizia C. Apare și repartizarea în teren a fotbaliștilor. [1]
262. Broșură cuprinzțnd instrucțiuni propii de protecția muncii, în activitatea Depoului de locomotive Cluj-Napoca. [1]
263. Broșură cu programele celei de-a 7-a consfătuiri de chirurgie vasculară periferică și prima consfătuire de microchirurgie desfășurată la Cluj-Napoca între 13 și 14 octombrie 1988. [1]
264. Broșură conținând Constituția RSR, cu anul publicării 1986. [1]
265. Broșuri din colecțiile Bibliotecii Județene Octavian Goga, ediatte de Comitetul Județean de Partid Cluj: PLAN DE MĂSURI privind acțiunile politico-ideologice și cultural-educative ce au fost organizate în perioada noiembrie 1986-martie 1987 Măsuri privind îmbunătățirea organizării și desfășurării învățământului politico-ideologic în anul de studiu 1986-1987 [1]
266. Broșura se referă la o manifestare politico-educativă și metodico-științifică, care s-a desfășurat la Beclean, în perioada 6-7 iunie 1989. [1]
267. Broșura "Indicații privind organizarea și desfășurarea etapei de masă a Festivalului Național Cîntarea României", ediția a V-a, a Comisiei Centrale de organizare, București, 1983 Broșura "Zilele Culturii Clujene" din cadrul Festivalului Național Cîntarea României, ediția a X-a, 14-20 noiembrie 1988 [1]
268. Broşura Newsletter, vol 6 (1982), nr. 1 editată de Societatea de Studii româneşti din Boston În numărul 1/1982 al broșurii Newsletter, Societatea de Studii româneşti din Boston promovează manifestările culturale inițiate pentru sărbătorirea Centenarului George Enescu şi Nicolae Titulescu în cadrul întâlnirii anuale organizate la Boston College, în perioada 30 aprilie – 1 mai 1982 . [1]
269. Biletele de transport urban și de maxi-taxi erau eliberate de IJTL (Întreprinderea Judeţeană de Transport Local) care asigura activitatea de transport public în toate municipiile din judeţ. Biletele pentru 2 călătorii costau 2.50 lei, cele pentru 4 călătorii costau 5 lei, iar cele pentru maxi-taxi costau între 4 și 5 lei și trebuiau păstrate pentru control. [1]
270. Bibelourile aparțin familiei. Obiectele din porţelan sau sticlă, produse în serie se găseau în fiecare casă, aşezate în bibliotecă, pe alte piese de mobilier sau pe televizor. Balerina, Pescarul chinez, Fata cu cobiliță, Băiatul cu cățel sau peştii coloraţi sunt adevărate „branduri” în acest domeniu. În funcție de dimensiuni, costau în jur de 200-300 de lei. Cele care apucau să iasă finisate pe poarta fabricii erau gata vopsite, însă pe „piața neagră” apăreau și bibelouri albe, neterminate, scoase din fabrică și care se vindeau și la prețuri cu 40-50% mai mici. [1]
271. Benzile de magnetofon sunt de proveniență germană, marca ORWO (RDG) sau de proveniență cehoslovacă pe role de 18 si 15 cm , cu carcase de plastic. Erau înregistrate cu muzică ușoară străină (ex. Modern Talking, Bad Boys Blue, Al Bano & Romina Power, Jennifer Rush, C.C.CATCH, Stevie Wonder, Kenny Rogers etc). Se foloseau ca element de divertisment la petrecerile private. [1]
272. Articolele fac parte din ziarul Făclia din 11 ianuarie 1981 și descriu expoziția de fotografie care a fost organizată de artiștii fotografi din Cluj-Napoca în cadrul etapei municipale a Festivalului „Cântarea României”, interviul lui Ion Miclea „A fotografia înseamnă a te angaja într-o cursă împotriva dispariției, a timpului și uitării” și un testimonial referitor la un calendar-album al fotoreporterului Ion Miclea Mihale. Articol din ziarul Făclia din 1981 referitor la al X-lea colocviu studențesc de fotografie organizat de Fotoclubul studențesc „Universitatea” în zilele de 10-12 aprilie 1981 la Cluj-Napoca. [1]
273. Articol din presă referitor la Salonul de artă fotografică „Premfoto '88”, care a fost organizat la Galeria de Artă din Oradea, în 13 noiembrie 1988, la care au participat 150 de invitați din toată țara. În cadrul salonului s-au desfășurat un colocviu cu tema: „Salonul orădean și mișcarea de artă fotografică din România” și o proiecție de diapozitive color. [1]
274. Articol apărut la în jurul anilor ’80 în ziarul local „Cuvântul liber” (Târgu-Mureș) după participarea echipelor mureșene de tenis de masă la campionatul național de juniori. Soțul meu a fost component al echipei de la categoria 13 – 14 ani, iar activitatea lui competițională a continuat până la vârsta de 16 - 17 ani, când a renunțat pentru a se pregăti pentru admiterea la facultate. [1]
275. Aparatul foto LC-A cu film, marca rusească LOMO, a aparținut tatălui meu. Aparatul funcționa pe bază de baterii. Se realizau fotografii alb-negru sau color cu ocazia unor drumuri prin țară, respectiv în excursii și vacanțe sau cu ocazia unor evenimente private (ex. nunți, Revelioane, zile de naștere, festivități etc.). Detalii tehnice: Minitar 1, 1:28, 32 mm. [1]
276. Angajat în Toplița, tovarășul Codrean Ion primea de la maistrul său cele mai dificile sarcini și depășea planul în fiecare lună. De aceea fost pus la panoul de onoare în holul intreprinderii și a primit locul I, fiind fruntaș în întrecerea socialistă. [1]
277. Am crescut într-o familie de oameni simpli, la țară în satul Cergău Mic. Nu aveam bibliotecă. În anul 1984 am primit bani de la tata să îmi cumpăr ce vreau eu, mi-am dorit o carte. Am mers la librărie și am cumpărat cea mai ieftină, mai atrăgătoare carte pe care am găsit-o. Nu am citit-o niciodată. E în limba rusă (I. A. Kuznețova-Galeria Națională din Londra) pe care nu o cunosc. Dar era frumoasă și era a mea. Învățătura lui tata din această întâmplare: o carte când o cumperi se răsfoiește, iar învățătura se plătește. [1]
278. Am absolvit Liceul Gheorghe lazăr din Sibiu. Cartea am cumpărat-o în 1985 pentru a-mi "lucra"creierul. Ne întâlneam colegi, prieteni și ne întreceam în găsirea de soluții și răspunsuri. Era o carte care ne-a unit și ne-a interconectat. [1]
279. Almanahul Magazin'87 donat bibliotecii județene, conține articole care descriu mărețele realizări ale poporului din diverse domenii de activitate, printre ele fiind presărate reclame ale CEC, ADAS (Administrația asigurărilor de stat), LOTOPRONOSPORT etc. [1]
280. Almanah din 1982 ce cuprinde un cuvânt al tovarășului Nicolae Ceaușescu și articole pe diferite teme: agricultură, arheologie, biologie, geografie etc. [1]
281. Albumul „Tovarășul Nicolae Ceaușescu. Omagiul dragostei nemărginite din inimile noastre de copii”, publicat la a 35-a aniversare a Organizației Pionierilor de Consiliul Național al Organizației Pionierilor. [1]
282. Albumul foto aparține bunicilor și cuprinde fotografii de familie alb-negru din perioada anilor 1987-1989. Albumul avea forma unei cărți cu foi groase, cartonate, în care pozele se lipeau sau se plasau între colțuri. A fost achiziționat de pe piața neagră. [1]
283. Albumul conține fotografii alb-negru de la absolvirea clasei a XII-a C la Liceul de Chimie Industrială „Terapia” din Cluj-Napoca în perioada anilor 1985-1986. Albumul are pe prima pagină fotografia mea de absolvire și un motto din Nicolae Labiș, fotografiile profesorilor, fotografiile colegilor și motto-urile dedicate de aceștia care au fost scrise cu creion alb, precum și fotografiile realizate împreună cu diriginta și cu colegii de clasă în Grădina Botanică din Cluj-Napoca. [1]
284. Albumele de diapozitive aparțin familiei mele și datează din perioada comunistă. O parte din diapozitive sunt marca ORWO (RDG).Diapozitivele înrămate se păstrau în albume (clasoare) sau în cutii. O parte au fost achiziționate (de ex. cu Valea Vinului, cu regiunea Sucevei) și o altă parte au fost realizate de familie. Diapozitivele puteau fi proiectate la un diaproiector sau la diavizor. Diaproiectorul ETUDE - 2c a fost fabricat în URSS și a fost achiziționat în 29 martie 1988. Costul a fost de 450 lei. Avea o serie de alte componente: cablu, rame, cutie, instrucțiuni de folosire. Diavizorul portabil pentru diafilme și diapozitive este de fabricație românească. Diapozitivul care se găsește în diavizor îl înfățișează pe bunicul meu într-un lan de grâu cu flori de maci. [1]
285. Afișele au o tematică politică, economică și electorală și au fost realizate în perioada regimului comunist din România. Aceste afișe se află în fondurile Colecțiilor Speciale din cadrul Bibliotecii Județene „Octavian Goga” Cluj. Selectarea lor a urmărit readucerea în atenția publicului și a generațiilor tinere a acestui mijloc de comunicare vizuală, transformat de regimul comunist într-un instrument de propagandă comunistă cvasi-permanentă. În general, afișul este rezultatul unei combinări între text și imagine/desen, cu scopul transmiterii rapide a unor idei sau informații către un număr mare de oameni. Spre deosebire de afișele artistice, realizate de pictori și graficieni, acestea fac parte din categoria afișelor standardizate, anonime, editate de diferite întreprinderi poligrafice județene, în tiraje de la câteva sute, până la câteva mii sau chiar mai mult, în funcție de calendarul festiv din acea perioadă. Păstrarea și conservarea lor constituie o bună sursă de cercetare și informare asupra unei etape importante din istoria recentă a României. [1]
286. Afiș pentru spectacolul „Iașii în carnaval”, jucat la Teatrul Național Cluj-Napoca în decembrie 1989. [1]
287. Afiș de promovare a Zilei Arhivelor în cadrul Decadei Culturii Clujene, organizată sub egida Festivalului Național „Cântarea României”, 11 noiembrie 1980. Afiș de promovare a Spectacolului de Diaporame Itinerare Europene „De la Dunăre la Marea Nordului” organizat la Casa de Cultură Cluj-Napoca, 21 mai 1981. Afiș de promovare a Galei de Diaporame Popas la Stupca organizată la Casa Municipală de Cultură Cluj-Napoca, 29 februarie 1980. Afiș de promovare a manifestărilor organizate în cadrul Zilelor Academice Clujene sub egida Academiei Republicii Socialiste România Filiala Cluj-Napoca, 22-26 noiembrie 1982. Afiș de promovare a unei expoziții speciale cu descoperiri și achiziții muzeale recente organizată de Muzeul de Istorie al Transilvaniei, 21 aprilie 1981. Afiș de promovare a Serbării Tradiționale Pintea Grigore Viteazul intitulată „La Măgoaja” organizată de Consiliul comunal de educație politică și cultură socialistă al comunei Chiuiești, 13 septembrie 1981. Afiș de promovare a celei de-a IV-a ediții a Decadei Culturii Clujene organizată sub egida Festivalului Național „Cântarea României”, Cluj-Napoca, 1982. Afiș de promovare a Spectacolului Extraordinar de Poezie și Muzică cu actorul Ion Caramitru și pianistul Dan Grigore organizat Casa de Cultură Cluj-Napoca în Sala mare a Casei Universitarilor, 22-23 martie 1981. Afiș de promovare a manifestărilor festive „Cluj-Napoca, Prezent și Perspective” din cadrul ciclului Seri Clujene, 16 martie 1983 și „Aradi Viktor-100 de ani de la naștere” la Muzeul de Artă, 24 martie 1983. Afiș de promovare a unei expoziții de pictură a artistului Alexandru Cristea la Galeriile de Artă ale municipiului București organizată în martie-aprilie 1981. [1]
288. Afiș de promovare a Salonului de Artă Fotografică „Napoca 88” organizat de Fotoclubul Cluj-Napoca, A.A.F. Filiala Transilvania din cadrul Casei Casa de Cultură a municipiului Cluj-Napoca. Afiș de promovare a activităților Universității Cultural-Științifice Cluj-Napoca, 1-27 decembrie 1988. Afiș de promovare a expozițiilor de artă culinară în luna noiembrie 1988, luna preparatelor culinare. Afiș de promovare a Spectacolului de varietăți pentru tineret „Sunt tînăr, doamnă…” organizat de Casa Tineretului și Clubul Cultural al Institutului Politehnic Cluj-Napoca. Afiș de promovare a Festivității de deschidere a anului de învățământ 1988/1989 în 31 octombrie 1988 organizată de Universitatea Cultural-Științifică Cluj-Napoca. Afiș de promovare a expoziției de pictură Maria Căprioară organizată de Asociația Artiștilor Plastici Amatori din județul Cluj, în perioada 6-14 noiembrie 1988. Afiș pentru promovarea unui spectacol de teatru „Azi, vine tata” organizat de Clubul Cultural al Institutului Politehnic Cluj-Napoca. Afiș pentru promovarea unui concert de deschidere a celei de-a XIV-a stagiune de muzică clasică, organizat de Conservatorul de Muzică Cluj-Napoca în data de 3 noiembrie 1988. Afiș pentru promovarea unui concert susținut de Orchestra Simfonică a Filarmonicii de Stat Cluj-Napoca în data de 4 noiembrie 1988. Afiș de promovare a ciclului de concerte educative pentru pionieri și școlari „Întâlniri Muzicale” sub egida Conservatorul de Muzică Cluj-Napoca și Casa Pionierilor și șoimilor patriei Cluj-Napoca, în 20 noiembrie 1988. Afiș de promovare a Zilelor Academice Clujene sub egida Academiei Republicii Socialiste România, în perioada 21-26 noiembrie 1988. Afiș pentru promovarea unui spectacol de operă Tosca cu concursul tenorului Angelo Belotti sub egida Operei Române Cluj-Napoca, în zilele de 12, 16 și 18 noiembrie 1988. Afiș de promovare a Zilelor Culturii Clujene sub egida Filarmonicii de Stat Cluj-Napoca în data de 20 noiembrie 1988. [1]
289. Afiș cu promovarea celui de-al 17-lea Colocviu de fotografie, 16-17 aprilie 1988, Cheile Turzii și al celui de-al 9-lea Salon de fotografie, 16 aprilie 1988, Cluj-Napoca, organizate de Fotoclubul „Universitatea” Cluj-Napoca. Afiș cu promovarea celui de-al 11-lea Colocviu de fotografie, „Concursul Audia ʾ 82”, Gala Diaporamelor, 10-11 aprilie 1982, organizat de Fotoclubul „Universitatea” Cluj-Napoca. Afiș cu promovarea celui de-al 16-lea Colocviu de fotografie, „Concursul Audia ʾ 87”, Expoziția color „Jurnal de călătorie” și Gala Diaporamelor, 11-12 aprilie 1987, organizat de Fotoclubul „Universitatea” Cluj-Napoca. Broșură de prezentare al celui de-al 11-lea Colocviu de fotografie, 10-11 aprilie 1982, organizat de Fotoclubul „Universitatea” Cluj-Napoca. Afiș cu programul general al celui de-al 15-lea Colocviu de fotografie, „Concursul Audia ʾ 86”, Sesiune jubiliară de comunicări, 11-13 aprilie 1986, organizat de Fotoclubul „Universitatea” Cluj-Napoca. [1]
290. Afiș cu organizarea Zilei Cărții Românești în cadrul Decadei Culturii Clujene, 10 noiembrie 1980, sub egida Festivalului Național „Cântarea României”. Graficul manifestărilor culturale al Bibliotecii Județene Cluj pe trimestrul I, 1980. Afiș Centenar Ion Agârbiceanu, 1882-1982. Afiș cu Expoziția cărții organizată de Editura Academiei Republicii Socialiste România, 22-29 iunie 1987. Calendar pentru bibliotecile comunale în anul 1982. Graficul deplasărilor de îndrumare la bibliotecile din județ elaborat de Biblioteca Județeană Cluj în 1980. Afiș de promovare a unei întâlniri cu scriitorii „Suntem în miezul unui ev aprins” dedicate aniversării a șase decenii de la crearea Partidului Comunist Român, 24 aprilie 1981. Afiș cu programul principalelor manifestări dedicate Decadei Cărții Românești, în întâmpinarea Conferinței Naționale a Partidului Comunist Român, 21-30 octombrie 1987. Afiș cu Deschiderea Festivă a „Săptămânii Cărții Științifice și Tehnice”, 22-28 noiembrie 1982. Afiș de promovare al audițiilor de poezie românească, piese de teatru, muzică simfonică, muzică de cameră, muzică de jazz, muzică ușoară, muzică populară la sediul Bibliotecii Județene Cluj. [1]
291. 12 afișe pentru Protecția Muncii în timpul muncii, dar și pentru fumători, de la Biblioteca Județeană „Octavian Goga". [1]
292. Ceasul cu cuc Majak era un ceas de perete cu pendul și greutăți fabricat în URSS. A aparținut familiei. Un ceas cu cuc este un ceas cu pendulă care marchează timpul prin sunete care imită cântecul cucului și conține un cuc mecanic care se mișcă la fiecare notă. Unii își mișcă aripile și își deschid/închid ciocurile lor în timp ce se deplasează înainte, în timp ce în alte cazuri, doar corpul păsării se deplasează înainte. „MAJAK”, înseamnă FAR, în sensul farului din port folosit ca punct de reper în întuneric. Numele a fost purtat de-a lungul vremii de mai multe produse rusești, magnetofoane sau ceasuri de mână. La jumătatea anilor ʾ60 s-a hotărât ca singurele ceasuri care poartă acest nume să fie cele produse la fabrica "Serdobsk" din regiunea Penza. Uzina avea sa producă cel mai longeviv mecanism din istoria orologeriei rusești (1921-1992). La Întreprinderea de Ceasuri „Victoria” din Arad se realizau ceasurile publice din România, care indicau ora exactă în toate pieţele publice din ţară. La Arad se produceau şi celebrele ceasuri cu cuc, însă comercializarea lor în sistemul comunist se făcea pe sub mână. Ceasurile „Victoria” s-au produs în diferite sortimente: ceasuri deşteptătoare, ceasuri de perete cu pendul, ceasuri de perete cu mecanisme cuarţ. Aproape în toate casele, ceasul cu cuc era un accesoriu la fel de important precum peștele de sticlă sau pescarul chinez. Un obiect nelipsit chiar și din decorurile unor filme românești precum: „Astă seară dansăm în familie”, „B.D. în alertă” sau „Medalia de onoare”. [1]

No data to display

Ranking by number of viewed objects

Attribute: Laikotarpis (laiko aprėptis) Aprašymas Sukūrimo/leidimo ar publikavimo vieta

Number in brackets is a sum of all reads of objects which metadata description contains given attribute value.

1. 1989[19890101~19891231] [10540]
2. 1980[19800101~19801231] [5608]
3. 1986[19860101~19861231] [4619]
4. 1981[19810101~19811231] [4384]
5. 1988[19880101~19881231] [3848]
6. 1982[19820101~19821231] [3249]
7. 1985[19850101~19851231] [3201]
8. 1987[19870101~19871231] [2262]
9. 1983[19830101~19831231] [1419]
10. 1984[19840101~19841231] [1125]
11. 1990[19900101~19901231] [1115]
12. 1989-12-23[19891223~19891223] [998]
13. 1989-12[19891201~19891231] [919]
14. 1989-01-01[19890101~19890101] [613]
15. 1989-12-21[19891221~19891221] [577]
16. 1990-1-4[19900104~19900104] [529]
17. 1989-12-22[19891222~19891222] [426]
18. 1989-11-22[19891122~19891122] [378]
19. 1989-07[19890701~19890731] [317]
20. 1989-06-21 - 1989-06-27[19890621~19890627] [317]
21. 1989-06-07[19890607~19890607] [317]
22. 1989-06-02[19890602~19890602] [317]
23. 1989-05-10 - 1989-06-03[19890510~19890603] [317]
24. 1989-05-09 - 1989-05-12[19890509~19890512] [317]
25. 1989-05-07[19890507~19890507] [317]
26. 1989-05-07 - 1989-05-23[19890507~19890523] [317]
27. 1989-05-07 - 1989-05-19[19890507~19890519] [317]
28. 1989-05-07 - 1989-05-11[19890507~19890511] [317]
29. 1989-05-07 - 1989-05-10[19890507~19890510] [317]
30. 1989-05-07 - 1989-05-08[19890507~19890508] [317]
31. 1989-05-06[19890506~19890506] [317]
32. 1989-05-06 - 1989-05-17[19890506~19890517] [317]
33. 1989-05-06 - 1989-05-12[19890506~19890512] [317]
34. 1989-05-05 - 1989-05-16[19890505~19890516] [317]
35. 1989-04-25 - 1989-05-18[19890425~19890518] [317]
36. 1989-03-29 - 1989-04-18[19890329~19890418] [317]
37. 1989-03-21 - 1989-04-05[19890321~19890405] [317]
38. 1989-03-17[19890317~19890317] [317]
39. 1989-03-16 - 1989-05-07[19890316~19890507] [317]
40. 1989-03-09 - 1989-04-24[19890309~19890424] [317]
41. 1989-03-09 - 1989-03-18[19890309~19890318] [317]
42. 1989-03-07 - 1989-03-10[19890307~19890310] [317]
43. 1989-03-02 - 1989-03-30[19890302~19890330] [317]
44. 1989-02-16 - 1989-03-29[19890216~19890329] [317]
45. 1989-02-15 - 1989-11-23[19890215~19891123] [317]
46. 1989-01-31 - 1989-03-16[19890131~19890316] [317]
47. 1976-06-29[19760629~19760629] [317]
48. 1976-06-24 - 1989-05-06[19760624~19890506] [317]
49. 1976-06-17 - 1976-06-29[19760617~19760629] [317]
50. 1975-06-02 - 1976-06-29[19750602~19760629] [317]
51. 1971-01-01 - 1989-01-01[19710101~19890101] [317]
52. 1988-11-4[19881104~19881104] [240]
53. 1987-9-3[19870903~19870903] [240]
54. 1984-9-29[19840929~19840929] [240]
55. 1978[19780101~19781231] [221]
56. 1979[19790101~19791231] [201]
57. 1981-6-29[19810629~19810629] [179]
58. 1988-6-16[19880616~19880616] [177]
59. 1982-1-30[19820130~19820130] [165]
60. 1987-9-15[19870915~19870915] [148]
61. 1987-2-1[19870201~19870201] [145]
62. 1986-7-29[19860729~19860729] [117]
63. 1988-11-14[19881114~19881114] [115]
64. 1983-11-14[19831114~19831114] [115]
65. 1989-12-04[19891204~19891204] [108]
66. 1989-12-01 - 1989-12-15[19891201~19891215] [108]
67. 1989-11-24[19891124~19891124] [108]
68. 1989-11-15[19891115~19891115] [108]
69. 1987-12-16[19871216~19871216] [105]
70. 1991-5-1[19910501~19910501] [97]
71. 1986-12-31[19861231~19861231] [97]
72. 1964-12-14[19641214~19641214] [97]
73. 1989-10-09[19891009~19891009] [94]
74. 1982-04-29 - 1982-07-28[19820429~19820728] [93]
75. 1982-04-28 - 1982-07-27[19820428~19820727] [93]
76. 1982-02-12[19820212~19820212] [93]
77. 1985-2-1[19850201~19850201] [91]
78. 1989-9-15[19890915~19890915] [89]
79. 1986-11-10[19861110~19861110] [87]
80. 1985-9-15[19850915~19850915] [87]
81. 1985-05-21[19850521~19850521] [84]
82. 1985-02-13 - 1985-05-21[19850213~19850521] [84]
83. 1985-02-13 - 1985-02-19[19850213~19850219] [84]
84. 1989-2-3[19890203~19890203] [79]
85. 1988-2-3[19880203~19880203] [79]
86. 1989-3-2[19890302~19890302] [73]
87. 1992-5-24[19920524~19920524] [72]
88. 1982-5-24[19820524~19820524] [72]
89. 1989-12-2[19891202~19891202] [66]
90. 1989-11-29[19891129~19891129] [66]
91. 1987-8-22[19870822~19870822] [64]
92. 1987-11-7[19871107~19871107] [64]
93. 1987-10-31[19871031~19871031] [64]
94. 1982-04[19820401~19820430] [63]
95. 1981-11-24[19811124~19811124] [62]
96. 1984-9-15[19840915~19840915] [59]
97. 1984-7-3[19840703~19840703] [58]
98. 1983-9-19[19830919~19830919] [57]
99. 1984-6-26[19840626~19840626] [57]
100. 1971-7-9[19710709~19710709] [57]
101. 1989-3-29[19890329~19890329] [56]
102. 1981-11-20[19811120~19811120] [56]
103. 1987-11-10[19871110~19871110] [55]
104. 1981-10-28[19811028~19811028] [55]
105. 1980-03-23[19800323~19800323] [53]
106. 1987-11-21[19871121~19871121] [52]
107. 1961[19610101~19611231] [52]
108. 1988-5[19880501~19880531] [51]
109. 1974[19740101~19741231] [51]
110. 1981-03-26[19810326~19810326] [50]
111. 1984-7-12[19840712~19840712] [49]
112. 1971[19710101~19711231] [45]
113. 1990-6-22[19900622~19900622] [43]
114. 1989-12-31[19891231~19891231] [43]
115. 1989-12-24[19891224~19891224] [43]
116. 1988-11-12[19881112~19881112] [43]
117. 1981-12-13[19811213~19811213] [43]
118. 1989-12-30[19891230~19891230] [42]
119. 1981-6-4[19810604~19810604] [42]
120. 1981-1-8[19810108~19810108] [42]
121. 1988-11-13[19881113~19881113] [41]
122. 1983-4[19830401~19830430] [41]
123. 1960[19600101~19601231] [41]
124. 1990-3[19900301~19900331] [39]
125. 1989-11[19891101~19891130] [38]
126. 1985-9-12[19850912~19850912] [37]
127. 1980-06-07[19800607~19800607] [37]
128. 1989-2-21[19890221~19890221] [36]
129. 1987-9-16[19870916~19870916] [36]
130. 1991-10-08[19911008~19911008] [34]
131. 1989-2-15[19890215~19890215] [34]
132. 1979-2-7[19790207~19790207] [34]
133. 1989-6-7[19890607~19890607] [33]
134. 1989-6-6[19890606~19890606] [33]
135. 1988-11-29[19881129~19881129] [32]
136. 1985-1-24[19850124~19850124] [32]
137. 1977[19770101~19771231] [30]
138. 1989-5-11[19890511~19890511] [28]
139. 1988-10-1[19881001~19881001] [27]
140. 1988-10-23[19881023~19881023] [26]
141. 1988-10-20[19881020~19881020] [26]
142. 1985-5-10[19850510~19850510] [26]
143. 1982-3-8[19820308~19820308] [26]
144. 1972[19720101~19721231] [26]
145. 1990-1-6[19900106~19900106] [24]
146. 1988-1-14[19880114~19880114] [24]
147. 1986-9-15[19860915~19860915] [23]
148. 1989-2-22[19890222~19890222] [22]
149. 1988-10-11[19881011~19881011] [21]
150. 1987-10-10[19871010~19871010] [20]
151. 1989-8-19[19890819~19890819] [18]
152. 1988-2-29[19880229~19880229] [18]
153. 1983-10-12[19831012~19831012] [16]
154. 1980-4-1[19800401~19800401] [16]
155. 1987-10-25[19871025~19871025] [15]
156. 1989-4-10[19890410~19890410] [12]
157. 1988-11[19881101~19881130] [12]

Number in brackets is a sum of all reads of objects which metadata description contains given attribute value.

1. Cele două Caiete de amintiri au fost realizate în anii 1981-1982 când eram elevă în gimnaziu la Școala Generală nr. 1 Ocna Mureș. Oracolul era un caiet cu un chestionar privind gusturile în materie de muzică, film etc., la care răspundeau colegii de clasă, prietenii etc. Oracolul era proprietatea fetelor și cuprindea: poze cu actori și fotomodele, reclame străine, pachete turtite de țigări Camel, scobitori și șervețele umede ambalate și lipite ca într-un ierbar, pagini arse pe margine și picurate cu ceară, inimioare și floricele cu nume înăuntru realizate cu diferite culori de carioci, declarații de dragoste cu inimioare, ursuleți, sărutări și versuri: „Albumul e inima vieții / Tezaur scump de amintiri / Cules din anii tinereții / Plin de avânt și de iubiri.” Întrebările erau despre superstiții, actorii preferați, care ar fi cele trei dorințe pe care ți le-ai pune dacă ți s-ar putea îndeplini, țara în care ți-ar plăcea să trăiești, „Ce este prietenia?", „Ce este un prieten adevărat?", „Ai un prieten adevărat?", „Ce ai face dacă un băiat/o fată ți-ar spune că te iubește?", „Crezi că banii aduc fericirea?" etc. Oracolul a fost un fel de rețea de socializare. Fiecare își citea cu atenție oracolul său, dar și pe cele ale colegelor. În felul acesta aflai ce credeau colegii despre tine și lucruri interesante despre prietenii și colegii din jur. [2110]
2. Felicitările au fost primite de la rude, prieteni, cunoștințe cu ocazia Zilei de 1 Martie. Odată cu felicitările era trimis prin Poșta Română și un mărțișor reprezentând „simbolul primăverii”. Acesta era dăruit celor dragi pentru a le aduce noroc. Sărbători, precum 1 Martie erau închinate femeii, primăverii și renașterii naturii. În general, femeile şi fetele primeau mărţişoare și le purtau pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii. Culorile roșu și alb din șnurul mărțișorului simbolizau viața și spiritualitatea. În tradiţia populară, aducătoare de noroc erau mărţişoarele care aveau formă de trifoi, inima care era simbolul iubirii, iar ancora – al credinţei. [874]
3. După grădiniţă, până la 14 ani, elevii intrau în „Organizaţia Pionierilor”, scopul organizaţiei fiind educarea noii generaţii în spirit comunist. Intrarea în rândurile pionierilor se făcea în clasa a II-a. Cei mici eram primiţi în rândurile organizaţiei de colegii noștri mai mari, din clasa a IV-a, iar intrarea se făcea sub jurământ: „Eu, …(numele și prenumele), intrând în rândurile Organizaţiei Pionierilor, mă angajez să-mi iubesc patria, să învăţ bine, să fiu harnic și disciplinat, să cinstesc cravata roșie cu tricolor”. Costumul de pionier era alcătuit din: cravata roşie cu inel, o cămaşă albă, o fustă plisată sau pantaloni negri, centura, pe a cărei cataramă se regăsea stema ţării, o bască albă, trese şi semne matricole, iar fetele purtam și o cordeluță cu două pompoane albe. Fiecare elev primea cravata, în urma unui ceremonial care se desfăşura într-un loc încărcat de „semnificaţii” (muzeu, monument, instituţie). Elevii îmbrăcau această uniformă la toate ceremoniile festive. Pionierii erau ierarhizaţi în funcţie de rezultatele la învăţătură şi disciplină. Cei buni erau făcuţi” comandanţi” şi primeau şnururi colorate în funcţie de grad: şnurul roşu pentru comandantul de grupă, şnurul galben pentru comandant de detaşament ceea ce însemna comandant de clasă, şnurul albastru pentru comandant de unitate, adică cel care conducea toată şcoala. Fotografia a fost realizată la festivitatea în care am primit cravata de pionier la sfârșitul clasei a II-a, în primăvara anului 1988, la Monumentul lui Horea, Cloșca și Crișan din Cluj-Napoca. Fotografia a fost realizată la festivitatea de premiere de la sfârșitul clasei a III-a, în iunie 1989, în curtea școlii. Elevii care obțineam note bune pe tot parcursul anului eram premiați. De altfel, se poate observa că aveam în mâini diploma de absolvire, o carte și carnetul de elev, iar pe cap purtam o coroniță de flori. [585]
4. Pagini din albumul fotografic „Martor ocular. 21 decembrie 1989, ora 15:40 minute. Piața Libertății Cluj”. Acesta cuprinde fotografii realizate de prof. Răzvan Rotta. Albumul a apărut ca supliment al Revistei „Nu”. [577]
5. Revista ilustrată „Patria liberă”, editată de Ministerul de Interne, ediție specială: prima apariție de după Revoluție (27 decembrie 1989), coperta I și coperta a IV-a. La acea dată, prin Decretul-lege nr. 2 privind constituirea, organizarea și funcționarea Consiliului Frontului Salvării Naționale, s-a reînființat Poliția română. Revista ilustrată „Patria liberă”, numărul 1 din 1990 (coperta I, pagină din interior și coperta a IV-a). [562]
6. Caietul cu rețetele de prăjituri, torturi, dulcețuri, băuturi și sucuri aparține familiei. Rețetele sunt scrise de mână și acestea făceau parte dintr-o cultură a socializării pentru că la petreceri sau cu prilejul altor evenimente, prietenele, vecinele, cunoștințele își împumutau rețetele de prăjituri, care practic se dădeau din mână în mână. Se preparau mai multe rețete, cum ar fi: plăcintă cu brânză, gogoși, cozonac, eclere, cornulețe cu gem, prăjitură cu mere, dar cele mai populare rețete erau salamul de biscuiți, crema de zahăr ars, checul, ciocolata de casă și laptele de pasăre. În lipsa mixerului se foloseau sucitorul pentru cocă şi telul din sârmă pentru cremă. Scorțișoara, stafidele, smochinele, nucile erau pe atunci cele mai extravagante ingrediente pentru prăjituri, în general, se folosea o mașină pentru măcinat nuca, iar pentru măcinarea macului și a zahărului, bunica folosea mașina de măcinat cafea. Deserturile se făceau acasă, cu ocazia sărbătorilor pascale și de iarnă sau a diferitelor evenimente în familie: nunți, botezuri, zile de naștere ș.a. Cu ocazia sărbătorilor, mai ales a celor de iarnă, se făceau șase sau șapte feluri de prăjituri și munceam împreună cu bunica, trei zile la rând, pentru prepararea și coacerea prăjiturilor și a cozonacilor întrucât aveam mulți oaspeți. Așadar, întreaga familie era răsfățată cu cele mai apetisante dulciuri. [538]
7. Documentele cuprind ziarul Viața Liberă publicat la Galați în zilele Revoluției Române, respectiv în 23 decembrie 1989, 24 decembrie 1989, 25 decembrie 1989, 26 decembrie 1989, 27 decembrie 1989, 28 decembrie 1989, 31 decembrie 1989 și 4 ianuarie 1990. Articolele au fost concepute de Apostol Gurău, Vlad Vasiliu în colaborare cu ziariștii Radu Macovei, Katia Nanu etc. [529]
8. Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Obiectele reprezintă: Almanah Flacăra, 1990 Almanah Sportul, 1989 Ediţii ale Almanahului Scânteia Publicaţie DACIA 1300 [500]
9. Felicitările erau primite de la prieteni și rude cu ocazia Zilei de 8 Martie (Ziua Femeii) și a venirii primăverii. În data de 8 martie, de Ziua Mamei, copiii făceau cadouri mamelor, bunicilor, învăţătoarelor şi profesoarelor, iar bărbaţii obișnuiau să dăruiască flori şi mici cadouri femeilor din viaţa lor – soţiilor, iubitelor, mamelor, fiicelor şi colegelor. [488]
10. Cele trei documente oficiale au aparținut soțului meu, Paul Iuhasz. Certificatul de înmatriculare pentru autoturismul OLTCIT CLUB a fost eliberat de Organul de Miliție: Min. Jud. Cluj la data de 27.04.1989. Acesta cuprindea: numărul autoturismului, deținătorul și adresa, adresa garajului, marca și culoarea mașinii, seria motorului, capacitatea cilindrică, anul de fabricație, capacitatea și numărul de locuri. Legitimația de efectuare a perioadei de practică fost eliberată în anul 1986 pentru a face practică la atelierul școlii, în perioada 1 octombrie 1985-15 iulie 1986. Soțul era elev în clasa a XII-a, Secția Mecanică la L.M. „Terapia” Cluj-Napoca. Livretul militar a fost eliberat de Ministerul Apărării Naționale și cuprindea: prenumele tatălui, data, locul nașterii și fotografia persoanei recrutate, naționalitatea, codul persoanei, data și locul recrutării, grupa sanguină și îndatoririle persoanelor cu obligații militare. A fost recrutat la data de 9.10.1986 la Centrul militar Jud. Cluj. A depus Jurământul militar în data de 30.09.1986 și a fost trecut în rezervă soldat la data de 15.01.1988. [460]
11. Documentele cuprind materiale de promovare ale manifestării Zilele Culturii Române organizată de Ioana Em. Petrescu la UCLA, mai 1983: Program al evenimentelor culturale româneşti din cadrul Lunii Culturii Bulgare şi Române organizată de Ioana Em. Petrescu în colaborare cu colega din Bulgaria în luna mai 1983, când Ioana Em. Petrescu preda ca visiting lecturer la UCLA; Program al evenimentelor culturale bulgăreşti din cadrul Luna Culturii Bulgare şi Române organizată de Ioana Em. Petrescu în colaborare cu colega din Bugaria în luna mai 1983; Programul filmelor incluse în cadrul Lunii Culturii Bulgare şi Române organizată de Ioana Em. Petrescu în colaborare cu colega din Bugaria în luna mai 1983; Program al evenimentelor dedicate culturii române din data 9 mai 1983, în cadrul Lunii Culturii Bulgare şi Române organizată de Ioana Em. Petrescu în colaborare cu colega din Bugaria în luna mai 1983; Afişul conferinţei Relaţiile româno-americane susţinută de ambasadorul român în SUA Mircea Maliţa în data de 14 mai 1983, în cadrul cadrul Lunii Culturii Bulgare şi Române organizată de Ioana Em. Petrescu în colaborare cu colega din Bugaria în luna mai 1983; Afişul expoziţei de sculptură Patriciu Mateescu realizată în cadrul Lunii Culturii Bulgare şi Române organizată de Ioana Em. Petrescu în colaborare cu colega din Bugaria în luna mai 1983; Programul evenimentelor culturale din data de 26 mai 1981, desfăşurate în cadrul Lunii Culturii Bulgare şi Române;Materiale de promovare a concertului de muzică românească susţinut Janice Foy, fostă elevă a Ioanei Em. Petrescu împreună cu formaţia sa cameră în cadrul Lunii Culturii Bulgare şi Române; Afiş al conferinţei Tradiţie şi tranziţie în arta românească susţinută de dr. Nathan Shapira în cadrul Lunii Culturii Bulgare şi Române, organizată de Ioana Em. Petrescu în colaborare cu colega din Bugaria în luna mai 1983; Broşură editată de Parohia Ortodoxă Română Misionară Sfinţii Arhangheli a comunităţii româneşti din LA în care se promovează programul Lunii Culturii Bulgare şi Române; Afișe realizate de Ioana Em. Petrescu pentru cursurile pe care urma să le susțină la UCLA în anul 1981, în calitate de visiting lecturer; Afiş-reclamă realizat de Ioana Em. Petrescu, visiting lecturer la UCLA în perioada 1981-1983, pentru atragerea studenţilor americani la cursul de Română elementară, în trimestrul de iarnă al anului 1981; Afiş-reclamă realizat de Ioana Em. Petrescu, visiting lecturer la UCLA în perioada 1981-1983, pentru atragerea studenţilor americani la cursul de Civilizaţie română, în trimestrul de iarnă al anului 1981; Afiş-reclamă realizat de Ioana Em. Petrescu, visiting lecturer la UCLA în perioada 1981-1983, pentru atragerea studenţilor americani la cursul de Literatură română, în trimestrul de primăvară al anului 1981; Afișe ale conferințelor susținute de Liviu Petrescu la University Union, LA, în perioada 1982-1983; Afişul conferinţei Romanul românesc în context european, susţinut de Liviu Petrescu în data de 21 aprilie 1983, la University Union, LA. În perioada 1981-1983, Liviu Petrescu a însoțit-o pe soția sa Ioana Em. Petrescu, bursieră Fulbright, în SUA; Afişul conferinţei Romanul românesc şi dilema sa, susţinută de Liviu Petrescu în data de 5mai 1982, la University Union, la Centrul de Studii Ruseşti şi Est Europene, UCLA. În perioada 1981-1983, Liviu Petrescu a însoțit-o pe soția sa Ioana Em. Petrescu, bursieră Fulbright, în SUA; Invitație la o După amiază românească adresată de Ioana Em. Petrescu colegilor de la UCLA, ianuarie 1983; Invitaţie realizată de Ioana Em. Petrescu, visiting lecturer la UCLA, la o acţiune de promovare a culturii româneşti şi petrecere organizată cu ocazia sărbătoririi Unirii Moldovei cu Ţara Românească, în data de 28 ianuarie 1983. [432]
12. Documentele aparțin actorului gălățean Vlad Vasiliu. Acestea cuprind: Un comunicat încheiat în 22 decembrie 1989, cu ocazia Adunării Populare ținute între orele 12.00-19.00 în fața a circa o sută de mii de locuitori ai municipiului Galați, ca urmare a schimbării regimului politic în România; Un proces-verbal întocmit în data de 23 decembrie 1989 în prima ședință a Consiliului Județean al Frontului de Salvare Națională Galați; O telegramă adresată tuturor Consiliilor Județene ale Frontului Salvării Naționale. [426]
13. Pentru elevii din vremea regimului comunist, şcoala nu însemna numai ore de curs, ci şi atelier, muncă la strung, muncă patriotică și apartenenţa la organizaţii. „Şoimii patriei”, „Pionierii” şi „UTC-iştii” erau educaţi, atât moral, cât şi civic, în spiritul umanismului, al dragostei şi respectului faţă de patrie şi popor, faţă de „Partidul Comunist Român”. Uniformele erau obligatorii, manualele erau unice, iar carnetul de note cuprindea nu mai puţin de 15 îndatoriri. Anul şcolar era împărţit pe vremea lui Ceauşescu în trei trimestre. Învăţământul era structurat în ciclu primar (clasele I-IV), gimanziu (clasele V-VIII), treapta I de liceu (IX-X) şi treapta a doua de liceu (clasele (XI-XII). După clasa a VIII-a elevii susţineau examenul de admitere la liceu. Pentru a accede în clasa a XI-a de liceu, elevii susţineau un nou examen: treapta I. Cine nu trecea ”treapta”, nu putea continua cursurile la zi la liceu. Anii de studiu în liceu se încheiau cu examenul de Bacalaureat. La sfârșitul fiecărui an școlar se organizau serbări cu diverse teme în cadrul cărora aveam de interpretat un rol. Fotografiile sunt realizate la sfârșitul clasei a II-a, cu ocazia serbării de sfârșit de an școlar, în iunie 1988. Sceneta se intitula „Furnicuțele”, motiv pentru care sunt îmbrăcată în negru cu un șorțuleț alb. Fotografiile sunt realizate la sfârșitul clasei a III-a, cu ocazia serbării de sfârșit de an școlar cu tema „Crăiesele Anotimpurilor”. Fotografia a fost realizată în iunie 1989. Sunt alături de colegii mei în sala de clasă interpretând rolul Crăiesei Anotimpurilor. Pe perete se pot observa tabloul cu Nicolae Ceaușescu, stema României în partea stângă, iar în partea dreaptă, secera și ciocanul, simbolul folosit pentru reprezentarea comunismului. [395]
14. În fiecare an mergeam în vacanță pe litoralul românesc. Părinții aveau concediul asigurat anual prin sindicat. Puţini erau aceia care aveau maşini, astfel că trenul era principala conexiune cu marea, iar cei care mergeau cu maşina, din colţurile cele mai îndepărtate ale ţării, făceau adevărate „road-tripuri” până pe litoral. Șoferii particulari puteau conduce mașinile doar două duminici lunar. Ca agreement, în stațiuni se puteau practica sporturile nautice (wind surf, hidrobiciclete), existau terenuri de minigolf și săli de bowling, biciclete pentru familii care se puteau închiria dintr-o stațiune în alta, iar ca divertisment erau parcuri de distracții, o mulţime de restaurante cu spectacole de varietăți și grădini de vară cu programe artistice. Pe litoral se găseau la restaurantele hotelurilor, delicatese rare: Pepsi-Cola, alune, cafea Amigo, bomboane cu gust de fructe exotice, ciocolată de calitate, băuturi fine etc. Tata a fost cel care a realizat toate fotografiile pentru că el era fotograful familiei. Fotografie realizată în iunie 1985 pe o terasă în stațiunea Neptun unde eram împreună cu mama și cu rudele mele. Mama și mătușa mea serveau o cafea „la nisip”. Fotografie alb-negru realizată pe litoral, în iunie 1985, într-un parc de joacă dându-mă pe tobogan. Fotografie color realizată pe malul mării în iunie 1985 în stațiunea Jupiter. Sunt împreună cu mama și rudele mele. Noi copiii aveam arsenalul de jucării: păpuși și colace colorate gonflabile pentru copii. Fotografie realizată în gara din Cluj-Napoca, în tren, înainte de a pleca la mare împreună cu familia, în anul 1986. Se vede pe vagon inscripția CFR (Căile Ferate Române). Fotografie realizată seara pe litoral sub un castan înflorit, în anul 1986. Fotografie făcută în fața restaurantului internațional în iunie 1986 în Neptun-Olimp. Eu împreună cu familia ne pregăteam să mergem la un spectacol de varietăți. Patru fotografii color realizate în camera hotelului Transilvania, stațiunea Neptun-Olimp, în luna iunie 1986. Într-una din fotografii ne uitam împreună cu familia la un meci de fotbal, iar în altă fotografie stăm pe covor și ne jucam cărți. [383]
15. Desenul în creion a fost realizat de mama în anul 1980. Aveam vârsta de 1 an și câteva luni și sunt îmbrăcată cu o ie tradițional românească cusută și lucrată manual. [380]
16. Documentul face parte din arhiva Bibliotecii Județene "Octavian Goga" și cuprinde o adresă din partea Comitetului de Cultură și Educație Socialistă a Județului Cluj către Biblioteca Județeană având anexate Dispoziția privind aprobarea Planului de măsuri pentru folosirea rațională a energiei electrice și termice, a gazelor naturale în instituțiile de cultură și Planul propriu-zis. [378]
17. În perioada comunistă, politicul stătea în fața radioului și a televiziunii, a presei în general, fiind bine stabilit prin legi și documente de partid. Ceaușescu patronează un sistem politic de tip comunist, cu partid unic și alegeri de fațadă căci pe buletinele de vot nu existau mai multe partide, astfel că P.C.R. câștiga cu 99,7%. Oamenii se prezentau la alegeri în proporție de 99,9% de frică, pentru a nu intra în vizorul Securității. Este clamată o democrație socialistă pe care oamenii trebuie să o accepte și să o laude în public. Afișele de propagandă politică se referă la programul de dezvoltare a României socialiste trasat de cel de-al XIII-lea Congres al Partidului Comunist Român, la un fragment din Raportul prezentat de Nicolae Ceaușescu la Conferința Națională a P.C.R. din 16-18 decembrie 1982, un îndemn la vot pentru candidații Frontului Democrației și Unității Socialiste, la promovarea zilei de 1 mai, Ziua Muncii, a zilei de 23 august, sărbătoarea națională a poporului român, la un program de minivacanțe oferit de Oficiul Județean de Turism Cluj, în perioada 20-24 august 1988, la Gilău, Muntele Filii, Vlădeasa, Someșul Rece, Băișoara, Cheile Turzii. În vremurile comuniste, de 1 Mai și 23 august aveau loc parade grandioase la care participau muncitori, pionieri şi şoimi ai patriei care scandau lozinci de preamărire şi înălţau pancarte elogioase. 1 Mai era motiv de propagandă și manifestații uriașe în care erau ridicate în slăvi realizările Partidului Comunist Român și ale tovarășului Nicolae Ceaușescu. [366]
18. Fotografiile au fost prelucrate după diapozitive color. Au fost realizate în vara anului 1989 când mă aflam cu părinții într-o vacanță pe litoralul românesc în stațiunea Neptun-Olimp. În fotografii a fost surprins un grup de marinari în apropierea Cazinoului din Constanța și imagini din stațiune. [348]
19. Calendarele de buzunar color datează din perioada anilor 1980-1989 și au o tematică diversă: etnografie și folclor, botanică, sport, istorie, arhitectură, cultură, artă și pictură, copilăria, femeia, transporturi, LOTO, etc. Imaginile însoțesc adeseori texte educative cum ar fi: prevenirea și stingerea incendiilor, dar și urarea tradițională pentru anul următor: La Mulți ani!. Calendarul de buzunar era util si practic. Dimensiunile convenabile, apropiate unei cărți de vizită, permiteau calendarelor de buzunar să fie ușor păstrate în portofel sau în buzunarul hainei. Mesajul ajungea foarte ușor la destinatar, oriunde ar fi fost acesta. Au fost editate de: Întreprinderea Poligrafică Cluj, de Întreprinderea de Ciorapi, Tricotaje și Blănuri Sintetice, Comitetul Județean Mureș al Crucii Roșii, Regionala de Căi Ferate, Asociația Sportivă C.F.R. Cluj-Napoca, Consiliul Județean Cluj a Organizației Pionierilor, Societatea de Cruce Roșie din Republica Socialistă România, Direcția Sanitară Județeană, Comitetul Județean al Crucii Roșii Cluj, Editura Academiei, Editura Științifică și Enciclopedică, Întreprinderea Comercială de Stat Mărfuri Industriale Dej, Comitetul de Cultură și Educație Socialistă al Județului Sibiu ș.a. [332]
20. Planșe istorice didactice elaborate în timpul lui Nicolae Ceaușescu, care surprind momente din istoria țării: epoca pietrei cioplite și șlefuite, epoca bronzului, cultura și civilizația geto-dacilor. Aceste planșe sunt confecționate din carton gros și reproduc în mod fidel imaginea regimului comunist din România, văzută din interior, din prisma obiectivelor pe care şi le propunea şi a mesajelor pe care vroia să le transmită. Profesorii de științe sociale participau la colocviile pe teme de istorie, economie, viață social-politică organizate de instituții de învățământ superior sau de cercetări de specialitate din capitală sau provincie. Pentru a fixa cunoștințele de istorie făceau vizite la muzeu și organizau concursuri, „unul dintre cele mai reușite fiind acela axat pe ideea luptei pentru unitate a poporului nostru ca permanență a istoriei românești.” Se simțea nevoia împrospătării materialelor propagandistice: noi hărți, planșe și scheme „care să mijlocească atât înțelegerea unor evenimente de seamă ale trecutului, cât și a unor procese economice și social-politice contemporane. Sau de scurt-metraje noi pe teme istorice care să se adreseze „în mai mare măsură inimii copiilor, determinând profunde trăiri sufletești”. Figura lui Nicolae Ceauşescu a fost reprodusă în ipostaze măgulitoare în picturi, mozaicuri, ţesături sau ceramică. Ceauşescu era reprezentat alături de figuri marcante ale istoriei românilor, precum Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul sau Nicolae Bălcescu, liderul comunist încarnând toate calităţile specifice unui mare om de stat. Pe lângă artele vizuale, Ceaușescu era omagiat și printr-o serie de cântece patriotice precum "Partidul, Ceaușescu, România", "Lui Ceaușescu, ziditor de țară", "Vibrant omagiu", "Cutezător fiu al poporului", "Făurarul României Socialiste" și "Trăiască omul țării cel mai bun". Cultul personalității, pe care el și oficialii săi l-au creat în jurul lui, a fost poate cel mai neobișnuit dintre toate regimurile comuniste. [312]
21. 12 afișe pentru Protecția Muncii în timpul muncii, dar și pentru fumători, de la Biblioteca Județeană „Octavian Goga". [310]
22. Diplomă obținută la concursul de fotografii artistice în cadrul etapei interjudețene a Festivalului național al educației și culturii socialiste „Cântarea României”, ediția a III-a, în anul 1981. Diplomă obținută la concursul artistic din cadrul etapei județene a Festivalului național al educației și culturii socialiste „Cântarea României”, în anul 1987. [296]
23. Felicitările erau primite de la prieteni și cunoștințe cu ocazia Anului Nou. Crăciunul şi întreaga perioadă a sărbătorilor de iarnă erau cunoscute, în vremea regimului comunist din România, sub denumirea de „luna cadourilor“. Moş Crăciun a fost transformat în Moş Gerilă, iar bradul de Crăciun era „pomul de iarnă“. Bradul era împobodit înainte de data de 25 decembrie, iar punctul culminant al sărbătorilor de iarnă era Revelionul. [292]
24. Fotografia a fost realizată la începutul anului școlar, în data de 15.09.1985 la Școala Generală din comuna Feleacu, jud. Cluj, unde sora mea, Dana Nicoară, era elevă în clasa a VII-a și pionier comandant de detașament. Pionierii purtau uniformă, cravată roşie cu tricolor, insignă şi însemnele pioniereşti. În general, pionierii erau aşezaţi în careu în ordinea descrescătoare a claselor, în sensul acelor de ceasornic; pionierii fiecărui detaşament erau încolonaţi pe grupe, în şiruri paralele, în frunte cu comandanţii de grupe. În dreapta detaşamentului stăteau pionierii care ţineau drapelele, iar pionierul comandant de detaşament stătea în faţa detaşamentului. În afara careului, având cu ei toate drapelele, stăteau gărzile port-drapel şi cei patru pionieri care aveau misiunea de a ridica drapelul pe catarg. Pionierii rosteau şi un legământ: „Voi învăţa şi voi munci pentru a deveni fiu de nădejde al patriei mele – Republica Socialistă România; voi fi credincios poporului şi Partidului Comunist Român; voi respecta neabătut îndatoririle pioniereşti”. Deviza pionierului era: „Pentru gloria poporului şi înflorirea României Socialiste, pentru cauza partidului – înainte!”, la care răspunsul era: „Tot înainte!”. [280]
25. Discurile aparțin familiei mele. Fonoteca Electrecord a familiei era formată din titluri cu producții muzicale, basme și povestiri. Printre artiștii români care au colaborat cu Electrecord amintim: Phoenix, Iris, Sfinx, Compact, Holograf, Aura Urziceanu, Mihaela Runceanu, Loredana Groza, Gabriel Dorobanțu, Daniel Iordăchioaie, Cătălin Crișan, Gabriel Cotabiță, precum și mulți alți interpreți de muzică lăutărească, jazz, rock sau folk autohton. [274]
26. Este vorba despre „Săptămâna culturală a capitalei” - revistă editată de Comitetul pentru Cultură și Educație Socialistă a municipiului București, „România literară” și „Luceafărul” - săptămânale editate de Uniunea Scriitorilor din RSR. [240]
27. Felicitare de protocol instituțional cu ocazia sărbătoririi zilei de 23 august 1985 – „a 41-a aniversare a victoriei revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă de la 23 August 1944”. Este semnată de general-maior Ioan Șerbănoiu, șeful Inspectoratului Județean Cluj al Ministerului de Interne. Felicitare de protocol instituțional cu ocazia sărbătoririi zilei de 23 august 1987 – „a 43-a aniversare a victoriei revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă de la 23 August 1944”. Este semnată de colonel Nicolae Ioniță, șeful Securității Județene Cluj. Felicitare de protocol instituțional cu ocazia sărbătoririi zilei de 23 august 1988 – „a 44-a aniversare a victoriei revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă de la 23 August 1944”. Este semnată de colonel Nicolae Ioniță, șeful Securității Județene Cluj. [238]
28. Certificat de bună apreciere în serviciul militar (ianuarie 1989): se acorda militarilor în termen la finalul satisfacerii serviciului militar, pentru rezultatele deosebite pe care le-au obținut. Fotografia 1: militar în termen – grănicer – în uniformă de vară cu caschetă. Una dintre armele în care militarii în termen puteau purta și caschetă. 8 august 1988, pichetul Dubova, Cazanele Mari. Fotografia 2: militar în termen – grănicer – în uniformă de vară cu bonetă și armă model AKM. 8 august 1988, pichetul Dubova, Cazanele Mari. Fotografia 3: militari în termen în antrenament de luptă corp la corp. Costumele de camuflaj se îmbrăcau peste uniformă și erau purtate numai de grăniceri și cercetași. 20 decembrie 1988, Ostrovul Corbului. [230]
29. Documentele cuprind manuscrise dactilografiate privind activitatea profesională a Ioanei Em. Petrescu (1941-1990) în perioada 1982-1983. Notă informativă întocmită de Ioana Em. Petrescu (1941-1990), lector la Facultatea de Filologie a Universităţii Babeş-Bolyai, asupra activităţii didactice, culturale şi obşteşti din perioada ianuarie – octombrie 1983. Cel de al doilea semestru al anului universitar 1982-1983 a fost ultima perioadă în care Ioana Em. Petrescu a predat la UCLA, SUA ca visiting lecturer. La întoarcerea în ţară îşi reia activitatea de lector la catedra de Istorie a limbii şi literaturii române. Raportul este datat 9 noiembrie 1983. Raport de activitate întocmit de Ioanei Em. Petrescu (1941-1990) pentru anul universitar 1982-1983, ultimul an când în calitate de bursieră Fulbright aceasta a predat ca visiting lecturer la UCLA, SUA. Raportul cuprinde: activitatea didactică, ştiinţifică şi culturală și este datat august 1983. [229]
30. Fotografie pentru albumul de absolvire a liceului realizată în ianuarie 1988. Sonetele au fost primite de la colegi și prieteni, dar și de la soțul meu, care a absolvit Liceul Militar „Mihai Viteazul” din Alba-Iulia în anul 1986. Cu ocazia absolvirii liceului se realizau sonete în care erau menționate: numele liceului, promoția, numele elevilor și ale profesorilor, un motto, fotografia titularului și o dedicație pentru prieteni, familie și colegi cuprinzând versuri ale autorilor: A. E. Baconsky, N. Labiș, A. P. Cehov etc. [227]
31. Cartierul Mărăști s-a format în perioada 1970 – 1980 când s-au construit numeroase blocuri dintr-o necesitate a creşterii numărului de locuinţe din oraş. Denumirea provine de la Bătălia de la Mărăști, una dintre principalele lupte desfășurate pe teritoriul României în Primul Război Mondial. Cele nouă fotografii au fost realizate pe film alb-negru Azopan PS 21. Fotografie realizată în cartierul Mărăști în anul 1986 în care au fost fotografiate blocuri care au la parterul lor magazine Alimentara și Lactate, dar și o pensiune, patiserie, bar. Se poate observa cum grupuri de oameni stăteau la coadă la Alimentara și de asemenea celebrele mașini Dacia și Skoda parcate pe trotuar. Fotografie realizată în cartierul Mărăști în anul 1986, cu Fântâna arteziană construită în spatele Bisericii Sfântul Petru. Fotografie realizată în cartierul Mărăști în anul 1986, în care se pot observa blocurile comuniste cu sute de apartamente. Fotografie realizată dintr-o parcare din cartierul Mărăști în anul 1986 cu blocurile comuniste care aveau la parterul lor diverse magazine: mercerie, galanterie, tricotaje copii și bărbați. Două fotografii realizate cu sensul giratoriu din cartierul Mărăști în anul 1986. Fotografie realizată în cartierul Mărăști în anul 1986, în care se poate observa arhitectura din perioada comunistă. Fotografie realizată cu unul din podurile din cartierul Mărăști în anul 1986. Fotografie realizată în momentul în care trece un tren peste podul CFR în anul 1986. [219]
32. Afișele au o tematică politică, economică și electorală și au fost realizate în perioada regimului comunist din România. Aceste afișe se află în fondurile Colecțiilor Speciale din cadrul Bibliotecii Județene „Octavian Goga” Cluj. Selectarea lor a urmărit readucerea în atenția publicului și a generațiilor tinere a acestui mijloc de comunicare vizuală, transformat de regimul comunist într-un instrument de propagandă comunistă cvasi-permanentă. În general, afișul este rezultatul unei combinări între text și imagine/desen, cu scopul transmiterii rapide a unor idei sau informații către un număr mare de oameni. Spre deosebire de afișele artistice, realizate de pictori și graficieni, acestea fac parte din categoria afișelor standardizate, anonime, editate de diferite întreprinderi poligrafice județene, în tiraje de la câteva sute, până la câteva mii sau chiar mai mult, în funcție de calendarul festiv din acea perioadă. Păstrarea și conservarea lor constituie o bună sursă de cercetare și informare asupra unei etape importante din istoria recentă a României. [216]
33. Clasorul de timbre a fost realizat în anul 1982. Cuprinde o colecție personală din diverse domenii: floristică, faună, etnografie, artă, istorie, astronomie, sport etc. [204]
34. Fotografiile au fost realizate pe litoralul românesc, unde ne aflam în vacanță cu familia și prietenii, în anul 1988. Fotografie realizată la Constanța. În fundal se pot observa marinari și un cântar vechi care indica greutatea corporală. Fotografie realizată în stațiunea Venus. Suntem împreună cu soțul, prietena și sora mea pe bicicletele de vacanță. Fotografie realizată în stațiunea Saturn în momentul în care ne urcam într-un „trenuleț” pentru a ne plimba în celelalte stațiuni. [202]
35. Posterele reflectă momente istorice diferite, precum sovietizarea şi impunerea modelului sovietic în economie, politică şi cultură, însoţită de decizii cu un impact major asupra societăţii româneşti, precum naţionalizarea industriei şi colectivizarea agriculturii, rusificarea culturii. Încrederea regimului în dezvoltarea economică a ţării este la rândul său reflectată de textele rezoluţiilor Congreselor partidului, precum şi de alte hotărâri cu caracter similar adoptate de Comitetul Central. [201]
36. Diplome acordate domnului Mircea Albu, artist fotograf, pentru participarea la diverse festivaluri cultural-artistice și concursuri artistice. Diplomă acordată pentru participarea la manifestările Festivalului cultural-artistic „Primăvara arădeană” la a II-a bienală de artă fotografică „Natura”, Arad 1988. A fost emisă de Comitetul pentru Cultură și Educație Socialistă al județului Arad. Diplomă acordată pentru participarea la salonul celei de-a VIII-a bienale de artă fotografică „Omul zilelor noastre”, organizat în cadrul Festivalul național „Cântarea României”, ediția a V-a, 1984. A fost emisă de Asociația Artiștilor Fotografi filiala Iași. Diplomă acordată pentru participarea la concursul artistic din cadrul etapei județene a Festivalului Național al Educației și Culturii Socialiste „Cântarea României”, 1985. A fost emisă de Fotoclubul – Casa Municipală de Cultură din localitatea Cluj-Napoca. Diplomă de Onoare acordată ca omagiu pentru lucrările și colaborarea cu Fotoclubul Cluj-Napoca, ca semn de recunoștință pentru serviciile aduse cauzei fotografiei, 1987. A fost emisă de Asociația Artiștilor Fotografi Transilvania și Fotoclubul Cluj-Napoca. Diplomă de Onoare pentru promovarea și dezvoltarea creației fotografice studențești din România, 8 mai 1983. A fost emisă de Consiliul Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din Universitatea din Brașov. Diplomă acordată pentru participarea la Festivalul de Diaporame „Napoca '81” Cluj-Napoca. A fost emisă de Casa Municipală de Cultură - Fotoclubul Cluj-Napoca. Diplomă acordată pentru fotografia color „Centrala” cu ocazia participării la Concursul sem. II din anul 1985. A fost emisă de Fotoclubul Casei Municipale de Cultură Cluj-Napoca. Diplomă acordată pentru Diaporama „Niciodată, Toamna” – Cluj-Napoca pentru participarea la ediția a IX-a '89 a Concursului Toamnă la Voroneț. A fost emisă de Comitetul de Cultură și Educație Socialistă al județului Suceava. Diplomă acordată pentru participarea la Salonul de Artă Fotografică „Omul și Automobilul”, Cluj-Napoca, 1989. A fost emisă de Asociația Artiștilor Fotografi Transilvania și de Automobil Clubul Român – Filiala Județeană Cluj. Diplomă acordată pentru participarea la al 6-lea Concurs Bănățean de Fotografie Artistică acordată de Asociația Artiștilor Fotografi Filiala Banat pentru Diapozitivul „Lacul”. Diplomă de Onoare pentru activitatea depusă în cadrul foto-cineclubului Casei de Cultură a Studenților Cluj-Napoca, 17 noiembrie 1987. A fost emisă de Uniunea Asociațiilor Studenților Comuniști Centrul Universitar Cluj-Napoca. Diplomă acordată pentru lucrarea „Pregătire” – color cu prilejul „Nedeii Vulcănene”, Vulcan, 1983. A fost acordată de Fotoclubul „Electron” în cadrul Salonului Interjudețean de Artă Fotografică „Foto-Color '83”. Diplomă acordată pentru lucrarea „Primăvara” cu prilejul „Nedeii Vulcănene”, Vulcan, 1984. A fost acordată de Fotoclubul „Electron” în cadrul Salonului Interjudețean de Artă Fotografică '84. [198]
37. Catalogul Quelle l-am primit cadou de la soțul meu, care l-a achiziționat de pe piața neagră din târgul din Cluj-Napoca („talcioc”). Acesta datează din perioada anilor 1986-1987 și îi spuneam Neckermann. Ca sector specializat în comerțul online, catalogul era practic o revistă de reclamă la diverse produse: articole de îmbrăcăminte pentru femei, bărbați și copii, încălțăminte, mobilier, produse electronice și electrocasnice, corpuri de iluminat, lenjerii de pat și covoare, articole pentru camping, bijuterii și ceasuri ș.a. În realitate, catalogul era folosit ca revistă de modă din care ne inspiram pentru a croi noi modele de rochii și costume. [190]
38. Albumul conține fotografii alb-negru de la absolvirea clasei a XII-a C la Liceul de Chimie Industrială „Terapia” din Cluj-Napoca în perioada anilor 1985-1986. Albumul are pe prima pagină fotografia mea de absolvire și un motto din Nicolae Labiș, fotografiile profesorilor, fotografiile colegilor și motto-urile dedicate de aceștia care au fost scrise cu creion alb, precum și fotografiile realizate împreună cu diriginta și cu colegii de clasă în Grădina Botanică din Cluj-Napoca. [183]
39. Presă clujeană din perioada Revoluției din decembrie 1989: „Clujul liber” din 22 decembrie 1989; „Adevărul” din 23 decembrie 1989 și din 25 decembrie 1989. [182]
40. Fotografiile conțin timbre emise de poșta Română în comunism având diferite tematici: -Canalul Dunăre-Marea Neagră -portul popular -picturi ale lui Theodor Aman -1985 Anul Internațional al Tineretului -jocurile copilăriei [181]
41. În 29 iunie 1981, militarul Cenușe Victor a primit Certificat de bună apreciere în serviciul militar: s-a distins prin obținerea de rezultate foarte bune în procesul de instruire și educare, a avut o comportare demnă pe toată durata serviciului militar și a servit patria cu abnegație și devotament. [179]
42. Documentul reprezintă un ghid de orientare școlară și profesională elaborat de Comitetul Sindicatului Învățământ sub egida Inspectoratului Școlar Județean Cluj și a Uniunii Tineretului Comunist, Comitetul Județean Cluj la Cluj-Napoca, 1988 [179]
43. Caietul de apicultor a aparținut lui Galea Augustin, care era pasionat de apicultură. Caietul a fost scris între anii 1984-1990 și a fost donat Bibliotecii Județene „Octavian Goga” Cluj. Acesta cuprinde momentele marcante de la începutul cumpărării familiilor de albine la 1 august 1984 până la întreținerea și îngrijirea acestora, dar și metode de înmulțire a familiilor de albine, marcarea mătcilor, lucrări anuale ce se fac în stupină, rețete pentru turte, scheme ale stupilor etc. Stupii de albine erau amplasați în satul Dângău Mare, județul Cluj. [178]
44. Pașaportul a aparținut unui unchi, Rusu Nicolae, care era soțul surorii tatălui meu. A fost eliberat la data de16.06.1988 și expira la data de 16.06.1993. A călătorit în Republica Federală Germania în anul 1988. [177]
45. Fotografiile au fost realizate când soțul meu, Paul Iuhasz a fost recrutat în armată la Unitatea Militară Sibiu, în perioada anilor 1986-1987 și se afla în permisie la Cluj-Napoca. [171]
46. Almanah din 1982 ce cuprinde un cuvânt al tovarășului Nicolae Ceaușescu și articole pe diferite teme: agricultură, arheologie, biologie, geografie etc. [165]
47. Fotografii realizate în iunie 1981 la vârsta de un an și zece luni în parcul de joacă din cartierul Mănăștur, Cluj-Napoca. În fotografii apar împreună cu părinții care îmi dădeau să mănânc înghețată și mă dădeau într-un leagăn. Fotografii realizate în iarna anului 1982 la vârsta de doi ani și jumătate, în același spațiu de joacă, unde sunt îmbrăcată într-o salopetă de iarnă din fâș și cu mănușile tatălui în mână. [159]
48. Casetele audio sunt marca ELECTRECORD (cea mai veche casă de discuri din România) sau marca ORWO (RDG) și aparțin familiei. Una din casetele audio este cu Tangouri celebre, o altă casetă este cu Adrian Daminescu, interpret de muzică ușoară românească și a fost achiziționată în 1 august 1989, iar a treia casetă a fost reînregistrată cu muzică populară bănățeană. [159]
49. Ciorne cu calcule de cheltuieli şi extrase bancare ale Ioanei Em. Petrescu (1941-1990), bursier Fulbright între 1981-1983 la University of California Los Angeles (UCLA). Documentele reprezintă manuscrise olografe și documente bancare ale Ioanei Em. Petrescu (1941-1990), bursier Fulbright, din perioada detaşării la U.C.L.A. (S.U.A., Los Angeles) ca lector de limba română. În primul an, bursa asigura beneficiarului următoarele drepturi: 50 $ pe zi pentru o perioadă de 270 de zile; 600 $ pentru costuri legate de program, 100 $ alocaţie de acomodare, iar în următorul an 55 $ pe zipentru o perioadă de 300 de zile; 650 $ pentru costuri legate de program, 100 $ alocaţie de acomodare, veniturile fiind impozabile. În realitate, conform Decretului nr. 22/1974 referitor la cetăţenii români care lucrau în străinătate, Ioana Em. Petrescu beneficiază de o diurnă de 13 $ şi 25 % pentru soţ, restul banilor trebuind să fie transferaţi statului român lunar „pentru întreţinerea familiilor şi acoperirea celorlalte obligaţii”. [158]
50. În anul 1985, Cenușe Victor a obținul premiul III și titlul de laureat al lucrării Variațiuni și rondo pentru cvartet de coarde și insignă la concursul artistic de interpretare din cadrul etapei republicane a Festivalului Național al educației și culturii socialiste Cântarea României. [157]
51. Pașaportul și Carnetul de membru de sindicat au aparținut soțului, Gomboș Andrei. Pașaportul a fost eliberat de Inspectoratul Județean Cluj (Ministerul de Interne) la data de 20.07.1983. A călătorit numai în Republica Populară Ungară, iar la întoarcerea în țară se făceau verificări de către organele de securitate ale statului. Carnetul de membru de sindicat a fost eliberat în data de 18.07.1981. Carnetul cuprindea: numele și prenumele persoanei, profesia, data primirii în sindicat, fotografia titularului și cotizațiile începând cu anul 1981. [154]
52. Am absolvit Liceul Gheorghe lazăr din Sibiu. Cartea am cumpărat-o în 1985 pentru a-mi "lucra"creierul. Ne întâlneam colegi, prieteni și ne întreceam în găsirea de soluții și răspunsuri. Era o carte care ne-a unit și ne-a interconectat. [150]
53. Cărțile poștale au fost primite de la prieteni, rude, cunoștințe, cu ocazia zilei de naștere sau a Paștelui și a Anului Nou. O parte din cărțile poștale sunt trimise de mine de la București unde mă aflam la cursuri de perfecționare profesională. [149]
54. Caietul cu rețetele de prăjituri a aparținut doamnei Rus Maria, care lucra la Cooperativa Meșteșugărească din Teiuș, județul Alba. Rețetele au fost împrumutate de la o colegă pe nume Viorica din satul Stremț, județul Alba. Cele două rețete „Negresă în pijama” și blatul de tort au fost scrise în 1 februarie 1987. În perioada comunistă nu prea se găseau dulciuri în magazine. Acestea se făceau acasă. Cele mai cunoscute prăjituri erau: Albă ca zăpada, Mignon cu nuci, Negresa, Televizor, Isoscel, Denisa, Linzer, prăjitura cu miere, salamul de biscuiți, ciocolata de casă ș.a. [145]
55. Procesele verbale au fost încheiate cu ocazia ședințelor C.O.M. (Consiliul Oamenilor Muncii) la Biblioteca Județeană Cluj în perioada 1987-1989. Acestea cuprindeau numărul de participanți, problemele discutate pe ordinea de zi, măsurile care se impuneau pentru îmbunătățirea activității și semnăturile participanților. [144]
56. Unul din hobby-urile des întâlnite în perioada comunistă a fost filatelia. Clasorul a fost primit în dar din partea tatălui, cu ocazia zilei de naștere în anul 1988. Conține timbre tematice: flora, fauna, arhitectura, portul popular românesc, circulația navală, aeriană, feroviară și rutieră, astronomia, peisaje, crucea roșie, personalități, sport și artă. [143]
57. Diplomele aparțin pionierului Moșoiu Daniel, acordate de Organizația de pionieri din Republica Socialistă România, pentru merite deosebite la: învățătură și purtare, concursul Omagiu Partidului Iubit, concursul Cine știe cîștigă și pentru rezultate în activitățile politico-educative. [142]
58. Fotografiile au fost realizate în anul 1988 în cartierul Mănăștur din Cluj-Napoca. Numele satului și a cartierului de azi are la origine termenul maghiar „monostor“, care înseamnă mănăstire. În 1895, „satul mănăstirii“ s-a unit cu Clujul, iar începând cu anul 1965 cea mai mare parte a caselor vechiului Mănăștur au fost demolate, pentru a face loc unui mare cartier de blocuri, cel mai mare din oraș, după proiectele unor arhitecți nord-coreeni. Pentru popularea sa au fost aduși oameni de la sate din întregul județ. Groapa Moșului, deasupra străzii Negoiu din cartierul Mănăștur; Cartierul Mănăștur parțial strada Mehedinți; Două fotografii panoramice cu cartierul Mănăștur; Viața la bloc, cu strada Negoiu din cartierul Mănăștur. [139]
59. Epoleți militari și accesorii pentru uniforma de miliție pentru subofițeri, maiștri militari, ofițeri inferiori și ofițeri superiori. Eticheta interioară brodată cu fir albastru indică producătorul uniformei: fabrica „Drumul Nou” din Cluj-Napoca. [139]
60. În anii ’80, băieții admiși la facultate aveau de efectuat un stagiu militar de 9 luni (cu termen redus), spre deosebire de cei care nu urmau forme de învățământ superior și care erau obligați la efectuarea unui stagiu militar de un an si 4 luni. Fotografiile atașate sunt din perioada septembrie 1983 – iunie 1984, după depunerea jurământului. Obligația de a face armata le revenea însă și studentelor. Astfel, dacă îndeplineai anumite condiții fizice si de sănătate erai considerată aptă pentru armată. Pe parcursul primilor trei ani de facultate se desfășura, o dată pe săptămână, pregătirea militară teoretică (practică mai rar), iar la sfârșitul anului I, respectiv anului III, erau așa-numitele convocări, în care se desfășura partea de instrucție practică: marș, trageri la țintă, aruncarea grenadei etc. Fotografiile atașate sunt din perioada 1982 - 1985, probabil din convocarea de la sfârșitul anului I. [138]
61. Felicitările au fost primite cu ocazia sărbătorilor de iarnă de la rude și prieteni. Acestea cuprindeau urări de sănătate, fericire și prosperitate cu ocazia Anului Nou, alături de mesajele: Crăciun Fericit și La mulți ani. [133]
62. Cartierul Mărăști s-a format în perioada 1970 – 1980 când s-au construit numeroase blocuri dintr-o necesitate a creşterii numărului de locuinţe din oraş. Denumirea provine de la Bătălia de la Mărăști, una dintre principalele lupte desfășurate pe teritoriul României în Primul Război Mondial. Una din clădirile cu o arhitectură aparte, este „blocul spray”. Fotografiile au fost realizate pe film alb-negru Azopan PS 21. Fotografie realizată în cartierul Mărăști în anul 1986 în care au fost fotografiate blocuri care au la parterul lor magazine Alimentara și Lactate, dar și o pensiune, patiserie, bar. Se poate observa cum grupuri de oameni stăteau la coadă la Alimentara și de asemenea celebrele mașini Dacia și Skoda parcate pe trotuar. Fotografie realizată în cartierul Mărăști în anul 1986, cu Fântâna arteziană construită în spatele Bisericii Sfântul Petru. Fotografie realizată în cartierul Mărăști în anul 1986, în care se pot observa blocurile comuniste cu sute de apartamente. Fotografie realizată dintr-o parcare din cartierul Mărăști în anul 1986 cu blocurile comuniste care aveau la parterul lor diverse magazine: mercerie, galanterie, tricotaje copii și bărbați. Două fotografii realizate cu sensul giratoriu din cartierul Mărăști în anul 1986. Fotografie realizată în cartierul Mărăști în anul 1986, în care se poate observa arhitectura din perioada comunistă. Fotografie realizată cu unul din podurile din cartierul Mărăști în anul 1986. Fotografie realizată în momentul în care trece un tren peste podul CFR în anul 1986. [128]
63. Manuscrise dactilografiate și cu însemnări olografe aparținând Ioanei Em. Petrescu, lector la Facultatea de Filologie a Universității Babeș-Bolyai Cluj, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, cuprinzând planificarea tematicii, programa și bibliografia cursului și a seminariilor facultative de Poetică și critică literară pentru anul IV, secția – română și a cursului și seminariilor de Istoria literaturii române, aferentă pentru anul II, secția - română pentru anul universitar 1986-1987. [127]
64. E vorba de 7 cărți poștale primite sau cumpărate de proprietar. In acea vreme nu existau e-mail-uri, sms-uri sau alte rețele de socializare, astfel gândurile bune și locațiile unde ai fost le trasmiteai cu ajutorul vederilor sau a cărților poștale. [125]
65. Manuscrise dactilografiate și cu însemnări olografe aparținând Ioanei Em. Petrescu, lector la Facultatea de Filologie a Universității "Babeș-Bolyai" Cluj, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, cuprinzând propuneri de planuri calendaristice pentru cursul de Istoria literaturii române, secția - română pentru anul universitar 1987-1988. Programa analitică a disciplinelor studiate la Facultatea de Filologie a Universității "Babeș-Bolyai" Cluj, în cadrul cursului Fără Frecvență – anul III, secția Română – limbă străină, pentru anul universitar 1987-1988. Broșură editată de Facultate de Filologie, Universitatea "Babeș-Bolyai" Cluj conținând planul de învățământ, programele analitice și bibliografiile tuturor diciplinelor studiate în cadrul cursului Fără Frecvență – anul III, secția Română – limbă străină, pentru anul universitar 1987-1988. Programa analitică a disciplinelor studiate la Facultatea de Filologie a Universității "Babeș-Bolyai" Cluj, în cadrul cursului Fără Frecvență – anul I, secția Română – limbă străină, pentru anul universitar 1987-1988. Broșură editată de Facultate de Filologie, Universitatea "Babeș-Bolyai" Cluj conținând planul de învățământ, programele analitice și bibliografiile tuturor diciplinelor studiate în cadrul cursului Fără Frecvență – anul I, secția Română – limbă străină, pentru anul universitar 1987-1988. [124]
66. CEC-ul aparține domnului Popescu Lucian și a fost emis în data de 16 martie 1988. În el sunt consemnate sumele depuse și restituite, precum și unele lămuriri pentru depunători. Buletinul de identitate a fost eliberat de miliția municipiului Cluj-Napoca la data de 18 aprilie 1980 cu termen de valabilitate până în 17 aprilie 1990. [124]
67. Una din puținele vederi primită de familia noastră de la o verișoara plecată prin căsătorie în Suedia, păstrată cu mult drag de mama mea. [117]
68. Albumele de diapozitive aparțin familiei mele și datează din perioada comunistă. O parte din diapozitive sunt marca ORWO (RDG).Diapozitivele înrămate se păstrau în albume (clasoare) sau în cutii. O parte au fost achiziționate (de ex. cu Valea Vinului, cu regiunea Sucevei) și o altă parte au fost realizate de familie. Diapozitivele puteau fi proiectate la un diaproiector sau la diavizor. Diaproiectorul ETUDE - 2c a fost fabricat în URSS și a fost achiziționat în 29 martie 1988. Costul a fost de 450 lei. Avea o serie de alte componente: cablu, rame, cutie, instrucțiuni de folosire. Diavizorul portabil pentru diafilme și diapozitive este de fabricație românească. Diapozitivul care se găsește în diavizor îl înfățișează pe bunicul meu într-un lan de grâu cu flori de maci. [116]
69. Documentele cuprind fișele de apreciere pentru activitatea profesională a angajaților pe anul 1988. Textele erau scrise de mână sau dactilografiate la mașina de scris. Acestea cuprindeau: numele și prenumele, locul și data nașterii, funcția și locul de muncă, studiile, vechimea în specialitate, calificativul angajatului, conținutul aprecierii, recomandările și semnăturile comisiei de evaluare. [115]
70. Broșura "Indicații privind organizarea și desfășurarea etapei de masă a Festivalului Național Cîntarea României", ediția a V-a, a Comisiei Centrale de organizare, București, 1983 Broșura "Zilele Culturii Clujene" din cadrul Festivalului Național Cîntarea României, ediția a X-a, 14-20 noiembrie 1988 [115]
71. Buletinul intitulat „File de Istorie” elaborat de Muzeul Etnografic al Transilvaniei Cluj-Napoca și Consiliul Județean al Sindicatelor Cluj în 1988. Buletinele cu întrebări din istoria țării și a Partidului Comunist Român cuprindeau un talon de participare și urmau să fie expediate pe adresa Muzeului Etnografic al Transilvaniei Cluj-Napoca, str. 30 Decembrie nr. 21 Cluj-Napoca până la data de 10 noiembrie 1988. Urmau să se acorde premii și mențiuni pentru cele mai bune răspunsuri, constând din diferite obiecte: aparate radio, biciclete, aparate de fotografiat, cristaluri, stilouri, rechizite școlare, obiecte de artizanat etc. Festivitatea de premiere urma să se desfășoare în cadrul unui spectacol în cinstea zilei de 1 Decembrie 1988. [114]
72. Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Documentele reprezintă: Carnet de membru 1980, livret militar Carnet de studio, carnet de aspirant ACR Carnet de asistenţă tehnică Carnete CEC libret de economii cu dobândă, fanioane Carnet CONGRESUL AL IX-LEA AL PCR Carnet CONGRESUL AL III-LEA AL PMR Carnet ARLUS [113]
73. Felicitări din partea unor oficialități, transmise cu ocazia unor aniversări personale (zile de naștere). *Felicitare semnată general-maior Mihai Pacepa. (Mihai Pacepa a deținut funcțiile de șef adjunct al Departamentului de Informații Externe a României comuniste și consilier personal al președintelui Nicolae Ceaușescu. A cerut azil politic în Statele Unite în anul 1978.) *Felicitare semnată de general-maior Constantin Nuță, adjunct al ministrului de interne, șef al Inspectoratului General al Miliției, datată 1988. *Felicitare semnată de general-locotenent Iulian N. Vlad. (Acesta a îndeplinit funcțiile de ministru secretar de stat la Ministerul de Interne și șef al Departamentului Securității Statului.) [110]
74. Fotografia a fost prelucrată după un diapozitiv și a fost realizată în vara anului 1988 de pe Cetățuie. Cetățuia Cluj este o fortificație habsburgică construită între anii 1715 – 1735, după planurile arhitectului militar Giovanni M. Visconti. Cu ziduri sub formă de stea, vechea fortificație cuprindea o redută și un turn, fiind înconjurată de bastioane, iar în exterior era împrejmuită de un val de pământ. Ridicată cu scopul de a asigura un post de apărare, precum și un punct de control al trupelor austriace asupra orașului, Cetatea Norilor, cum a mai fost numită, a fost de multe ori folosită și ca închisoare, mai ales în perioada Revoluției de la 1848. Aici, în anul 1849, unul dintre eroii Revoluției, pastorul sas Stephan Ludwig Roth, a fost întemnițat și executat. Ridicarea hotelului Belvedere, în anii ’70, a adus cu sine o notă de modernitate, dar, totodată, a dus și la demolarea clădirilor de pe latura sudică a cetății. În zilele noastre, din vechea cetățuie a mai rămas puțin: porțile de acces din sud-est și nord, o parte din ziduri, câteva clădiri și reduta, transformată între timp în Turnul Parașutiștilor. În anul 1995, pe Cetățuia Cluj, a fost înălțată o imensă cruce din fier, în locul celei distruse în perioada comunismului, în anii ’50, care a fost inițial ridicată în memoria celor întemnițați aici. Cetățuia este cu siguranță unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din Cluj, atât pentru valoarea istorică pe care o are, cât și pentru minunata priveliște panoramică de care te poți bucura odată ajuns sus, pe zidurile ei. [109]
75. Fotografiile aparțin doamnei Rus Maria. Ele surprind câteva momente importante din viața acesteia din aniiʾ 80: prima zi de școală a fiicei, Emilia Rus, cu învățătorul Dobre în 20 septembrie 1988; o nuntă în familie la care a participat în 8 iunie 1989, fotografii realizate la Foto Stanoiu Aiud; nepoțelul, Marius, surprins în două fotografii în 4 octombrie 1981, la trei luni și jumătate și în 1982 la un an și șase luni; o cununie civilă în familie; doamna Rus Maria împreună cu soțul și cu fiica Emilia, la vârsta de cinci luni, în 21 aprilie 1981, iar ultima fotografie este realizată într-o iarnă, la locul de muncă cu colegii. [107]
76. Albumul „Tovarășul Nicolae Ceaușescu. Omagiul dragostei nemărginite din inimile noastre de copii”, publicat la a 35-a aniversare a Organizației Pionierilor de Consiliul Național al Organizației Pionierilor. [107]
77. Raportul Comitetului Central cu privire la activitatea Partidului Comunist Român în perioada dintre Congresul al XII-lea și Congresul al XIII-lea și activitatea de viitor a partidului, în vederea înfăptuirii obiectivelor dezvoltării economico-sociale în cincinalul 1986-1980 din 19 noiembrie 1984 și o Cuvântare la încheierea lucrărilor Conferinței Naționale din 16 decembrie 1987. [105]
78. Fotografiile sunt realizate în anul 1987 în orașul Cluj-Napoca. Peisaj din cartierul Mănăștur în care apare un cioban cu o turmă de vite; Peisaj Făget Mănăștur spre străzile Mehedinți-Negoiu din cartierul Mănăștur; Iarna pe lacul 1 Gheorgheni; Marginea Clujului deasupra străzii Negoiu/Făget spre cartierul Zorilor. [103]
79. Fotografiile au fost realizate de fotograful Răzvan Rotta, în decembrie 1989, la Cluj-Napoca. Clujeanul Răzvan Rotta era pe atunci asistent universitar pasionat de fotografie şi nedespărţit de aparatul foto. A ajuns în Piaţa Libertăţii, locul unde s-a aprins scânteia Revoluţiei la Cluj, pentru a-şi lua acasă fiica care ieşise în oraş împreună cu două prietene. Ajuns în Piaţa Libertăţii, lucrurile au luat turnură neaşteptată, atunci când două transportoare cu militari înarmaţi şi pregătiţi să tragă în orice moment au sosit acolo. Atunci, liderii celor ieşiţi în stradă, între care actorul Călin Nemeş, au luat atitudine. Răzvan Rotta şi-a dat seama că lucrurile vor degenera şi, chiar dacă frica pusese stăpânire pe el, instinctul de fotograf nu l-a trădat. Rolul lui era să imortalizeze momentele ce aveau să devină istorie. În câteva momente, totul avea să se schimbe. Revoluţionarii, care stăteau cu pieptul dezgolit în faţa armatei, au fost seceraţi de o ploaie de gloanţe. 45 de persoane au murit la Cluj în timpul evenimentelor din decembrie 1989, iar clujeanul a intrat în istorie prin fotografiile în care a surprins tragicul eveniment, imagini care au făcut înconjorul lumii. [103]
80. Manuscrise dactilografiate aparținând Ioanei Em. Petrescu, lector la Facultatea de Filologie a Universității Babeș-Bolyai Cluj, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, cuprinzând planificarea tematicii cursului de Introducere în literatură și a seminariilor de Istoria literaturii române și bibliografiile aferente pentru anul I și II, secțiile de română și română – limbă străină: engleză, franceză, germană, rusă pentru anul universitar 1980-1981. Bibliografia seminarului de Istoria literaturii române susţinut de Ioana Em. Petrescu (1941-1990), lector la Facultatea de Filologie, Catedra de literatură română, semestrul I, anul universitar 1980-1981, anul II Limbaromână. Planul calendaristic al seminarului de Istoria literaturii române susţinut de IoanaEm. Petrescu (1941-1990) la Facultatea de Filologie, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, semestrul II, anuluniversitar 1980-1981, anul I Limba engleză. Planul calendaristic al seminarului de Istoria literaturii române susţinut de IoanaEm. Petrescu (1941-1990) la Facultatea de Filologie, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, semestrul II, anul universitar 1980-1981, anul I Limba germană. Planul calendaristic al seminarului de Istoria literaturii române susţinut de Ioana Em. Petrescu (1941-1990) la Facultatea de Filologie, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, semestrul I, anul universitar 1980-1981, anul I Limba rusă. Planul calendaristic al seminarului de Istoria literaturii române susţinut de IoanaEm. Petrescu (1941-1990) la Facultatea de Filologie, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, semestrul II, anuluniversitar 1980-1981, anul I Limbafranceză. Bibliografia cursului de Introducere în literatură susţinut de IoanaEm. Petrescu (1941-1990) la Facultatea de Filologie, Catedra de literatură română, semestrul II, anul universitar 1980-1981, anulI Limba franceză, germană, rusă. Planul calendaristic al seminarului de Istoria literaturii românes usţinut de IoanaEm. Petrescu (1941-1990) la Facultatea de Filologie, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, semestrul I, anul universitar 1980-1981, anul II Limba română. [101]
81. Carnetul de evidențiere a activității pionierului a aparținut fiului adoptiv, Gomboș Zoltán. Anul primirii în organizație a fost 1979. Carnetul cuprindea: datele de identificare și legământul pionierului, funcțiile îndeplinite în cadrul Organizației Pionierilor, aprecierile anuale asupra activității pionierului, distincțiile și alte recompense primite, premiile și mențiunile obținute la concursuri, olimpiade și alte festivaluri pe diverse domenii de activitate. [100]
82. Fotografii panoramice realizate în anul 1983 dinspre cartierele Mănăștur și Mănăștur-Grigorescu din orașul Cluj-Napoca. [98]
83. Articolele fac parte din ziarul Făclia din 11 ianuarie 1981 și descriu expoziția de fotografie care a fost organizată de artiștii fotografi din Cluj-Napoca în cadrul etapei municipale a Festivalului „Cântarea României”, interviul lui Ion Miclea „A fotografia înseamnă a te angaja într-o cursă împotriva dispariției, a timpului și uitării” și un testimonial referitor la un calendar-album al fotoreporterului Ion Miclea Mihale. Articol din ziarul Făclia din 1981 referitor la al X-lea colocviu studențesc de fotografie organizat de Fotoclubul studențesc „Universitatea” în zilele de 10-12 aprilie 1981 la Cluj-Napoca. [98]
84. Fotografiile conțin două carnete de elev: -pentru clasele I-IV (1980-1983) -pentru clasele V-VIII (1983-1986) [97]
85. Fotografie realizată în 31 decembrie 1986 în casa părintească în localitatea Chendremal, comuna Zimbor, județul Sălaj. Bradul de Crăciun era întotdeauna natural și era împodobit cu globuri colorate, bomboane fondante și bomboane învelite în staniol, ghirlande și lumânări. De obicei, seara de Revelion o petreceam în familie cu rudele și prietenii. În mod cu totul excepţional, după discursul lui Nicolae Ceauşescu, televiziunea publică difuza aproape toată noaptea muzică uşoară şi populară, dar şi scenete cu cei mai cunoscuţi actori ai momentului: Ştefan Bănică, Stela Popescu, Florin Piersic, Tamara Buciuceanu-Botez, Draga Olteanu Matei, Marin Moraru ș.a. Erau și câteva secvențe cu vedete internaționale, la rubrica „Varietăți internaționale”. În zilele următoare se redifuzau la rubrica „Dacă doriți să revedeți selecțiuni din programul de Revelion”. Revelionul în stradă sau în vreo capitală europeană era ceva de neconceput înainte de 1989. [97]
86. Cărțile poștale au fost primite de mine și familia mea de la rude și prieteni care se aflau în vacanțe în stațiunile de pe litoralul românesc: Jupiter, Neptun, Saturn, Venus. [97]
87. Cartea de muncă a aparținut doamnei Rus Maria. A fost eliberată de Întreprinderea Industrială de Stat „Dezrobirea”, localitatea Brașov și sunt scrise datele privitoare la activitatea în muncă din anii '80 la Cooperativa Meșteșugarul Teiuș. [97]
88. Afiș de promovare a Salonului de Artă Fotografică „Napoca 88” organizat de Fotoclubul Cluj-Napoca, A.A.F. Filiala Transilvania din cadrul Casei Casa de Cultură a municipiului Cluj-Napoca. Afiș de promovare a activităților Universității Cultural-Științifice Cluj-Napoca, 1-27 decembrie 1988. Afiș de promovare a expozițiilor de artă culinară în luna noiembrie 1988, luna preparatelor culinare. Afiș de promovare a Spectacolului de varietăți pentru tineret „Sunt tînăr, doamnă…” organizat de Casa Tineretului și Clubul Cultural al Institutului Politehnic Cluj-Napoca. Afiș de promovare a Festivității de deschidere a anului de învățământ 1988/1989 în 31 octombrie 1988 organizată de Universitatea Cultural-Științifică Cluj-Napoca. Afiș de promovare a expoziției de pictură Maria Căprioară organizată de Asociația Artiștilor Plastici Amatori din județul Cluj, în perioada 6-14 noiembrie 1988. Afiș pentru promovarea unui spectacol de teatru „Azi, vine tata” organizat de Clubul Cultural al Institutului Politehnic Cluj-Napoca. Afiș pentru promovarea unui concert de deschidere a celei de-a XIV-a stagiune de muzică clasică, organizat de Conservatorul de Muzică Cluj-Napoca în data de 3 noiembrie 1988. Afiș pentru promovarea unui concert susținut de Orchestra Simfonică a Filarmonicii de Stat Cluj-Napoca în data de 4 noiembrie 1988. Afiș de promovare a ciclului de concerte educative pentru pionieri și școlari „Întâlniri Muzicale” sub egida Conservatorul de Muzică Cluj-Napoca și Casa Pionierilor și șoimilor patriei Cluj-Napoca, în 20 noiembrie 1988. Afiș de promovare a Zilelor Academice Clujene sub egida Academiei Republicii Socialiste România, în perioada 21-26 noiembrie 1988. Afiș pentru promovarea unui spectacol de operă Tosca cu concursul tenorului Angelo Belotti sub egida Operei Române Cluj-Napoca, în zilele de 12, 16 și 18 noiembrie 1988. Afiș de promovare a Zilelor Culturii Clujene sub egida Filarmonicii de Stat Cluj-Napoca în data de 20 noiembrie 1988. [95]
89. Fotografiile sunt prelucrate după diapozitive color. Au fost realizate în vara anului 1989 când mă aflam împreună cu părinții într-o vacanță pe litoralul românesc în stațiunea Neptun-Olimp. Piesa jucată cu actori români se intitula „Zbor deasupra unui cuib de Cuci” și a avut loc la un teatru de vară. [94]
90. Fotografiile au fost realizate pe litoralul românesc, în stațiunea Eforie Nord în anii 1983 și 1986, când am mers în vacanță împreună cu familia. Ca agrement şi diverisment pe litoral se puteau practica sporturi nautice (wind surf, hidrobiciclete), existau terenuri de minigolf, săli de bowling și erau restaurante cu programe artisice. Într-una din fotografii sunt cu sora mea într-o bărcuță, iar în cealaltă fotografie într-o hidrobicicletă împreună cu familia, eu și sora mea având două mingi uriașe din plastic multicolore cu dop. Pe hidrobicicletă apare marcajul RSR (Republica Socialistă România). Fotografiile sunt color și au fost contracost. [93]
91. Carte din colecțiile Bibliotecii Județene "Octavian Goga" din 1985 a Frontului Democrației și Unității Socialiste ce descrie în cifre și fapte realizările cetățenilor patriei [91]
92. În anul 1985 eram studentă la Facultatea de Medicină unde aveam și colegi din străinătate. Primul cadou primit de la un străin (actualmente este medic ginecolog în arabia saudită) a fost o cutie de Vitamina C, de care am fost fascinată, pastilele le-am savurat ca pe niște bomboane. Păstrez și azi cutia pe post de portfard [90]
93. Manuscris dactilografiat cu însemnarea olografă a Ioanei Em. Petrescu, lector la Facultatea de Filologie a Universității "Babeș-Bolyai" Cluj, pentru cursul de Teoria literaturii, anul I – Engleză pentru semestrul II al anului universitar 1985-1986. [87]
94. Fotografiile datează din perioada anilor 1984-1987. Fotografii realizate când eu și soțul meu eram elevi în anul 1984. Fotografii realizate într-o excursie cu colegii la Șuior, județul Maramureș, în anul 1985. Fotografii realizate împreună cu colegele la Suceava în anul 1985. Fotografii realizate cu ocazia majoratului în anul 1985 și cu ocazia participării la un concurs de „Miss și Mister”, unde am obținut locul al doilea în anul 1986. Fotografii realizate la schi și la săniuș la Șuior, județul Maramureș, în anul 1986. Fotografii realizate la un picnic de 1 Mai în anul 1986. Fotografii realizate cu ocazia zilei de naștere a soțului în anul 1986. Fotografii realizate împreună cu colegii în Grădina Botanică din Cluj-Napoca în anul 1986. Fotografii realizate în perioada de practică culegând mere în Livada Palocsay în anul 1986. Fotografii realizate în anul 1987 când soțul și-a luat permisul de conducere. Fotografii realizate primăvara și vara anului 1987 în comuna Feleacu, județul Cluj. Fotografii realizate în anul 1987 când soțul meu se afla în permisie de la Unitatea Militară Sibiu. Pe ultima pagină a albumului sunt lipite abţibilduri. [85]
95. Instrucțiuni de folosire ale unor aparate electronice produse de Electromureș, la sfârșitul anilor 80 Instrucțiuni de folosire și schemă pick-up PDEM 02 produs de Electromureș, companie de referință a regimului comunist din România în fabricarea de echipamente electronice. Cartea tehnică a unui amplificator stereo produs de Electromureș, companie de referință a regimului comunist din România în fabricarea de echipamente electronice. [84]
96. Manualul de Geografia României, vol II, Geografia Umană și Economică a apărut la Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, 1984. Manualele şcolare erau cele care aplicau cel mai bine politica de îndoctrinare comunistă de la cele mai fragede vârste ale elevului. Manualul este plin de fotografii cu fabricile şi uzinele comuniste, cu orașele și stațiunile climaterice din țară, cu hărți reprezentând industria alimentară, textilă, a confecțiilor, a construcțiilor de mașini și a prelucrării metalelor, cu complexe și ferme agricole, cu unități și complexe de creștere a ovinelor, bovinelor, cu terenurile pomicole ș.a. [83]
97. Documentele cuprind acte de corespondență privind organizarea centenarului morții lui Mihai Eminescu. Printre acestea se numără o cerere de înregistrare pe bandă de magnetofon a unor fragmente din creația lui Mihai Eminescu, o adresă de solicitare a unor lucrări dedicate Poetului Național din patrimoniul Muzeului de artă Cluj-Napoca, o altă adresă privind popularizarea fondului de carte, solicitarea de expediere a unor plachete și a altor materiale editate cu ocazia centenarului Eminescu, invitația și răspunsul la cererea de participare la un simpozion la Botoșani pe aceeași temă, o adresă de solicitare a unor plante ornamentale pentru organizarea expoziției „Centenar Eminescu”. [83]
98. Albumul foto aparține bunicilor și cuprinde fotografii de familie alb-negru din perioada anilor 1987-1989. Albumul avea forma unei cărți cu foi groase, cartonate, în care pozele se lipeau sau se plasau între colțuri. A fost achiziționat de pe piața neagră. [83]
99. Fotografiile alb-negru au fost realizate cu ocazia serbării de sfârșit de an la grădiniță în anul 1985. Serbarea s-a desfășurat pe scena Clubului „Someșul”. Eram îmbrăcată în costum popular și recitam o poezie. În spatele scenei se pot vedea tabloul cu Nicolae Ceaușescu, o pancardă cu mesajul „Tovarăși, să depunem toate eforturile pentru realizarea sarcinilor de plan, pe anul 1985.”, stema României în partea stângă, iar în partea dreaptă, secera și ciocanul, simbolul folosit pentru reprezentarea comunismului. În cea de-a două fotografie sunt împreună cu educatoarea și cu un coleg de la grădiniță. [82]
100. Am crescut într-o familie de oameni simpli, la țară în satul Cergău Mic. Nu aveam bibliotecă. În anul 1984 am primit bani de la tata să îmi cumpăr ce vreau eu, mi-am dorit o carte. Am mers la librărie și am cumpărat cea mai ieftină, mai atrăgătoare carte pe care am găsit-o. Nu am citit-o niciodată. E în limba rusă (I. A. Kuznețova-Galeria Națională din Londra) pe care nu o cunosc. Dar era frumoasă și era a mea. Învățătura lui tata din această întâmplare: o carte când o cumperi se răsfoiește, iar învățătura se plătește. [82]
101. Montaj literar din decembrie 1984 intitulat REPUBLICII DIN LAUDE CUNUNĂ dedicat celei de-a 37-a aniversări a proclamării Republicii, împreună cu invitația din partea Bibliotecii Județene Cluj către 78 de biblioteci comunale de participare la acesta. [81]
102. Manuscrise dactilografiate și cu însemnări olografe aparținând Ioanei Em. Petrescu, lector la Facultatea de Filologie a Universității Babeș-Bolyai Cluj, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, cuprinzând planificarea tematicii cursului și a seminariilor de Istoria literaturii române și bibliografiile aferente pentru anul I și II, secțiile de română și română – limbă străină: engleză, franceză, germană, rusă pentru anul universitar 1981-1982. Planul calendaristic al seminarului de Istoria literaturii române susţinut de Ioana Em.Petrescu (1941-1990) la Facultatea de Filologie, Catedra de literatură română şi teorialiteraturii, semestrul I, anul universitar 1981-1982, anul II Limba română. Bibliografia cursului de Istoria literaturii române susţinut de Ioana Em. Petrescu (1941-1990) la Facultatea de Filologie, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, semestrul I, anul universitar 1981-1982, anul II Limba română. Programa cursului de Istoria literaturii române susţinut de Ioana Em. Petrescu (1941-1990) la Facultatea de Filologie, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, semestrul I, anul universitar 1981-1982, anul II Limba română Planul calendaristic al seminarului de Istoria literaturii române susţinut de Ioana Em. Petrescu (1941-1990) la Facultatea de Filologie, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, semestrul I, anul universitar 1981-1982, anul II Limba română, dactilografiat şi cu însemnările olografe ale Ioanei Em. Petrescu. Programa cursului de Istoria literaturii române susţinut de Ioana Em. Petrescu (1941-1990) la Facultatea de Filologie, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, anul universitar 1981-1982, anul II Limba română. Bibliografia cursului de Istoria literaturii române susţinut de Ioana Em. Petrescu (1941-1990) la Facultatea de Filologie, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, anul universitar 1981-1982, anul II Limba română, dactilografiaţă şi cu însemnări olografe ale Ioanei Em. Petrescu. [81]
103. Setul de cărți de joc din 32 de piese este de proveniență cehoslovacă și a aparținut familiei. În fiecare familie exista câte o pereche de cărţi de joc. Jocul de cărți reprezenta o modalitate plăcută de petrecere a timpului liber, ajutând la socializare sau la timpul petrecut cu drag în familie. Cele mai populare jocuri de cărți erau: Kems, Macao, Tabinet, Poker, Popa Prostu', Șeptică Românească sau Americană. Șeptica este, în general, un joc foarte interesant care dezvoltă capacitatea de memorare, atenția și spiritul competitiv. Regulamentul de joc la Șeptica Americană era următorul: • Pentru acest joc se folosește un singur set de cărți. Se amestecă bine cărțile. • La începutul jocului se împart câte 5 cărți fiecărui jucător, iar o carte este așezată cu fața în jos, iar lângă aceasta se așeaza restul cărților rămase. • Peste cartea așezată cu fața în sus jucătorii vor așeza câte o carte care are fie acelați simbol, fie același număr. • Jucătorul care nu are ce carte să dea jos poate trage din pachetul de cărți rămase. • Jucătorul care dă jos cartea cu cifra „7” este liber să aleagă care va fi cartea următoare. • Cel care dă jos cărțile cu cifra „2” sau valetul (J) îl obligă pe următorul să ridice două cărți. • Jucătorul care dă jos un as îl obligă pe următorul jucător să stea o tură. • Atunci când un jucător mai are două cărți în mână el trebuie să anunțe pentru a nu fi penalizat. • Câștigător este cel care rămâne primul fără cărți în mână. [80]
104. Documentele fac parte din arhiva Bibliotecii Județene „Octavian Goga” Cluj din anul 1989 și reprezintă oferte și comenzi de cărți și discuri, confirmări de donație carte, corespondență referitoare la reînnoirea abonamentelor la reviste. Pentru dactilografierea textelor s-a folosit mașina de scris. [80]
105. Diverse bilete din anii 1988-1989: Bilet-taxe forfetare, Bilet de intrare la cinematograful sătesc, Permis pentru călătoria gratuită a personalului CFR. [79]
106. Fragmente de jurnal din perioada 1979 - 1980, scris în jurul vârstei de 15 ani, înainte de admiterea în treapta a doua de liceu. Printre întrebări, frustrări, modă, sentimente neîmpărtășite și greșeli de exprimare am găsit episodul cu citarea la Miliție a unei persoane din familie, cumpărarea produselor prohibite din căminele studențești (jeans) și o sărbătoare de Crăciun despre care aproape că nu-ți dai seama că a existat. [78]
107. Carte poștală trimisă de la Sângeorz-Băi, județul Bistrița-Năsăud. A fost trimisă de o colocatară doamnei Crăciun care era administratoare a blocului în anul 1986, cu instrucțiuni pentru un student din bloc. Se poate observa portul popular tradițional năsăudean, care era compus din năframă, cămaşă, poale , zadii (sau şurţ) la femei, iar ca un semn distinctiv al portului popular bărbătesc era pălăria cu pană de păun. [78]
108. Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Documentele reprezintă: Publicaţie instrucţiuni de folosire televizoare alb negru cu tranzistoare Publicaţie instrucţiuni de utilizare maşină de spălat ALBALUX Publicaţie instrucţiuni de folosire congelatoare ARCTIC Publicaţie DACIA 1300 [77]
109. Biletele de transport urban și de maxi-taxi erau eliberate de IJTL (Întreprinderea Judeţeană de Transport Local) care asigura activitatea de transport public în toate municipiile din judeţ. Biletele pentru 2 călătorii costau 2.50 lei, cele pentru 4 călătorii costau 5 lei, iar cele pentru maxi-taxi costau între 4 și 5 lei și trebuiau păstrate pentru control. [76]
110. Felicitări de protocol instituțional expediate cu prilejul aniversării proclamării republicii în data de 30 decembrie (stabilită în anul 1947, odată cu abdicarea regelui Mihai I). Prilejul era folosit și pentru a transmite urări de An Nou. De Anul Nou copiii așteptau venirea lui Moș Gerilă, înlocuitorul lui Moș Crăciun, întâmpinat în ajunul sărbătorii creștine a Crăciunului. *Felicitare din 30 decembrie 1985, semnată de lt.-col. Stoian Rusu, șeful Miliției Județene Cluj. *Felicitare trimisă în 30 decembrie 1988, semnată de colonel Vasile Mihalache, comandantul Brigăzii Securitate Cluj. *Felicitare de 30 decembrie și Anul Nou, nedatată. Interesantă este ștampila Serviciului Independent de Miliție Transporturi pentru Regionala C.F. Cluj; această unitate a fost desființată la câțiva ani după Revoluție, apoi a fost reînființată, fiind necesară pentru combaterea infracțiunilor pe căile ferate. Felicitarea este semnată de lt.-col. Ioan Salvan, șeful Serviciului. [75]
111. Fotografiile au fost realizate cu ocazia lansării unei cărți a scriitorului Marin Sorescu la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, în anul 1987. La manifestare au fost prezenți actorul Dorel Vișan și pictorul clujean Teodor Botiș. Marin Sorescu a fost un scriitor român, membru titular al Academiei Române. Studiile universitare le-a făcut la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, la Facultatea de Filologie (1955-1960), licențiat în limbi moderne. A fost membru al Programului Internațional pentru Scriitori la Universitatea din Iowa - SUA. Marin Sorescu debutează în 1964, la vârsta de 28 de ani, cu volumul de parodii "Singur printre poeți". Până la moartea sa, în 1996, mai publică încă 23 de volume, devenind o figură marcantă a poeziei românești contemporane. În 1966 primește Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul "Poeme", reușind să repete această performanță de încă 5 ori pe parcursul carierei sale. Printre volumele cele mai cunoscute se numără "Tușiți" (1970), "Suflete, bun la toate" (1972), precum și ciclul de 4 volume intitulat "La lilieci" (1975, 1977, 1980, 1988), un univers poetic construit pornind de la un cimitir ce poartă acest nume. Marin Sorescu a excelat în poezii parodice, a dat aproape echivalențe la versuri de Maria Banuș, Nina Cassian, Veronica Porumbacu, a compus excelente parodii la cântecele lui Miron Radu Paraschivescu, versurile lui Ion Horea, Victor Felea, Ion Gheorghe, Adrian Păunescu, Eugen Frunză, Nicolae Stoian, Toma George Maiorescu. Poezia lui Sorescu acoperă o zonă literară largă, stilul său ironic și degajat trezind în cititor spiritul ludic al copilăriei. De altfel multe dintre volumele sale sunt dedicate celor mici ("Unde fugim de acasă?" - 1967, "Cirip-ciorap" - 1993). Dramaturgia lui Marin Sorescu abordează cu precădere tematica teatrului poetico-parabolic în trilogia ”Setea Muntelui de sare”, care cuprinde piesele Iona, Paracliserul și Matca. Paracliserul întruchipează tragedia artistului creator consumat de propria-i flacără ce nu lasă în trecerea sa prin lume decât impalpabile vestigii, niște „vorbe pe pereți.” Uneori autorul abordează fie teatrul contemporan, precum în Există nervi, teatrul istoric (în A treia țeapă și Răceala) sau comedii, precum Vărul Shakespeare, al căror armă primordială este chiar ironia mușcătoare, împrumutată din lirica soresciană. S-a făcut remarcat și prin preocuparea pentru pictură, deschizând numeroase expoziții în țară și în străinătate. A tradus versuri ale lui Boris Pasternak. În perioada 1978-1990, Marin Sorescu a fost redactor-șef la revista craioveană Ramuri, de unde a fost forțat să plece în 1991, în urma unei scrisori semnate de mai mulți redactori ai revistei. La moartea scriitorului au rămas în manuscris cincisprezece volume, poezie, eseu, jurnal și roman. [74]
112. Tușiera pentru ștampile de cauciuc marca „Pescăruș” a fost achiziționată de tatăl meu în data 2 martie 1989 și a costat 12 lei. Se folosea pentru a data diverse documente și fotografii. [73]
113. Tovarășul Codrean Ion a fost răsplătit pentru munca depusă, prin depășirea normei impuse, cu acestă insignă. Era o metodă simplă, de a stimula munca, de creștere a stimei de sine, dar și de a crea o concurență între muncitori. [73]
114. Numere din suplimentul literar-artistic al publicației „Scînteia tineretului”, apărută la București. [73]
115. Fotografiile au fost realizate pe film alb-negru Azopan PS 21. Fotografie realizată în iarna anului 1989 cu intrarea la Casa Tineretului, actualul Hotel Univers T. Aici se serbătorea Ziua Tineretului în anii comunismului, care se încheia cu discoteci, serate de muzică folk și brigăzi artistice. Fotografie realizată în anul 1989 cu Casa Universitarilor din Cluj-Napoca. Fotografie realizată în iarna anului 1989 cu lacul din Gheorgheni, care devenise o adevarata atracție de petrecere a timpului liber și unde locuitorii puteau să se plimbe cu barca sau să facă plimbări pe malul lacului. [73]
116. Felicitările erau primite de la prieteni și cunoștințe cu ocazia Sărbătorilor Pascale, în acest caz felicitarea fiind trimisă de la Brașov. În noaptea de Înviere, Partidul Comunist Român organiza discotecă cu program prelungit, în același timp cu slujba de înviere, la Casa Tineretului din Dej. Despre evenimentele religioase nu se vorbea public. [73]
117. Corespondența aparține Bibliotecii Județene „Octavian Goga” Cluj. Documentele cuprindeau adrese referitoare la deschiderea unei noi filiale în cartierul Grigorescu, scrisori de mulțumire pentru acordarea de locuințe personalului instituției, cereri de anulare a penalizărilor pentru nerestituirea cărților la termen, cereri de reducere a indicatorilor pentru județul Cluj în condițiile verificării fondului de publicații la Secția pentru adulți și a desfășurării inventarierii fondului de publicații la Biblioteca Orășenească din Gherla, lista documentelor, datelor și informațiilor cu caracter secret de serviciu, informare privind activitatea cenaclului epigramiștilor clujeni „Satiricon”, adresă de informare referitoare la organizarea unei manifestări culturale „Luna cărții la sate” și cu ocazia zilei de naștere a președintelui țării, adresă de donație a revistei Meridiane din partea Uniunea Scriitorilor Slovaci. [73]
118. Pașaportul aparține bunicului meu. Pașaportul conținea 44 de pagini și a fost eliberat de Inspectoratul Județean Sălaj (Ministerul de Interne) la data de 24.05.1982 și a expirat la 24.05.1987. A fost prelungit în anul 1990 până la data de 24.05.1992. Bunicul a călătorit în anul 1982 în Republica Populară Ungară, iar în anul 1990 pe teritoriul Comunității Statelor Independente. [72]
119. Obiectele decorative aparțin bunicilor și au fost cumpărate de la târgul de la Negreni. Târgul cu o tradiţie de câteva secole se organiza în toamna fiecărui an, în al doilea sfărşit de săptămână a lunii octombrie, pe malul Crişului Repede, în localitatea Negreni. La tradiționalul “Târg de la Fechetău”, aşa cum mai era cunoscut Târgul de toamnă de la Negreni, se vindeau obiecte noi de uz general, haine, încălţăminte, dar tot aici se puteau găsi diferite vechituri, de exemplu: port popular, cusături, farfurii pictate, cărţi, mobilier, scule, picturi etc. Tabloul a fost realizat prin imprimarea imaginii pe o placă de faianță, cu tema port popular românesc de pe Valea Mureșului. Prezintă și o ramă specială. Cel de-al doilea obiect reprezintă o farfurie decorativă din ceramică pentru perete. [72]
120. Manuscrise dactilografiate și cu însemnări olografe aparținând Ioanei Em. Petrescu, lector la Facultatea de Filologie a Universității Babeș-Bolyai Cluj, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, cuprinzând planificarea tematicii, și bibliografia cursului și a seminariilor facultative de Poetică și critică literară pentru anul IV, secția – română și a cursului și seminariilor de Istoria literaturii române, aferentă pentru anul II, secția - română pentru anul universitar 1988-1989. [72]
121. Manuscrise dactilografiate și cu însemnări aparținând Ioanei Em. Petrescu, lector la Facultatea de Filologie a Universității "Babeș-Bolyai" Cluj , Catedra de literatură română şi teoria literaturii, cuprinzând programa pentru concursul profesional, anul II, secția Română pentru anul universitar 1989-1990. [71]
122. Este afișul operei Siciliana prezentat de Teatrul de Revistă și Comedie ”ION VASILESCU” din București, celebra comedie a lui Aurel Baranga avându-l pe DEM. RĂDULESCU în rolul principal. [71]
123. Diplomă pentru Premiul I la un concurs interjudețean de electronică din anul 1985, a pionierului de atunci Dudescu Mircea. Concursul a fost organizat de Consiliul Municipal Turda al Organizației Pionierilor. [71]
124. Povestea se referă la două fotografii care surprind ipostaze diferite din sistemul de educație preșcolar existent la începutul anilor 1980. În prima fotografie e surprinsă d-na Panea împreună cu fiul ei îmbrăcat în uniformă de șoim al patriei. Poza e făcută cu ocazia împlinirii vârstei de 3 ani, sărbătorită la grădiniță cu tort și suc. A doua fotografie a fost făcută tot la grădiniță și surprinde o scurtă scenetă organizată cu ocazia serbării de sfârșit de an, în care toți copiii sunt costumați în greierași. [70]
125. Carnetul Inspectorului Obștesc cu Protecția Muncii a fost emis de Comitetul Sindical C.F. Cluj, Regionala de Căi Ferate Cluj în anul 1988 pentru uz intern. Cuprinde: Numele persoanei din Comitetul sindical, unitatea unde este încadrat, locul de muncă unde va acționa în prevenirea accidentelor de muncă, Sarcinile sindicatelor privind controlul obștesc asupra activității de protecție a muncii, Extrasul din Legea nr. 5/1965 privind protecția muncii, Decretul 400/1981, Sancțiunile, Extrasul din normele tehnice cu caracter metodologic pentru aplicarea H.C.M. 2896/1966 privind accidentele în muncă, Vizele anuale, Notițe. [70]
126. Manuscrise dactilografiate și cu însemnări olografe aparținând Ioanei Em. Petrescu, lector la Facultatea de Filologie a Universității Babeș-Bolyai Cluj, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, cuprinzând planificarea tematicii cursului și a seminariilor de Istoria literaturii române, programa și bibliografia aferentă pentru anul II, secția - română pentru anul universitar 1985-1986. Datate 15 septembrie 1985. [69]
127. Printre jocurile de cărți și de masă, jocurile de table și șah, unul din hobby-urile preferate din perioada comunistă era tenisul de masă. Paleta de tenis marca HANOI este o paletă pentru amatori și a aparținut tatălui meu. Tenisul era practicat în bazele sportive pentru plăcerea de a face mișcare și pentru relaxare. [68]
128. Unul din hobby-urile din perioada comunistă a fost traforajul. Piesele au fost realizate de tatăl meu și erau folosite ca: obiecte decorative, lămpi și veioze, rame fotografice, suporturi de cărți ș. a. Traforajul era un procedeu de ornamentare, constând în decuparea unei figuri sau a unui motiv decorativ dintr-o placă subțire de lemn. Era necesar: un fierăstrău cu pânză subțire, un burghiu, un ciocan, o bucată de placaj. La una din piese a folosit conuri de brad. [67]
129. Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Obiectele reprezintă: Peşti din sticlă, obiecte frecvent întâlnite în decorul locuinţei în perioada respectivă Mileuri, broderii decorative pentru uz casnic Coşuri confecţionate din sticlă colorată, folosite ca obiecte decorative sau pentru fructe Alte bibelouri, folosite ca obiecte decorative Peşti din sticlă, bibelouri pe raft [67]
130. Carnet de student la Conservatorul de Muzică „Gh. Dima” Cluj-Napoca și Certificat de definitivare în învățământ. [67]
131. Invitație din partea Academiei R. S. România primită de Biblioteca Județeană Cluj de participare la o sesiune de comunicări dedicate celei de-a 40-a Aniversări a Eliberării Patriei și a celui de-al XIII-lea Congres al PCR. [66]
132. Documentul se referă la Zilele Fotografice Clujene, manifestare organizată în perioada 29 noiembrie 1989-2 decembrie 1989 la Casa Tineretului din Cluj-Napoca și cuprinde programul manifestărilor, participanții la al 18-lea colocviu de fotografie și regulamentul de participare. [66]
133. Felicitările au fost primite cu ocazia zilei mele de naștere sau a părinților mei de la rude și prieteni. Erau realizate din flori presate sau erau tip carte poștală cu o floare în imagine. Cuprindeau urări de bine și sănătate, alături de mesajul: La mulți ani. [65]
134. Invitațiile aparțin familiei și au fost primite de la rude, prieteni, cunoștințe cu ocazia căsătoriei acestora. Acestea cuprindeau un motto, numele familiilor, al mirilor și al nașilor, locația, data și ora evenimentului. [64]
135. Trusa compas Original Richter fabricată în RDG (Germania). Este în cutia originală și a aparținut surorii mamei. A fost cumpărată de pe piața neagră. Este o trusă profesională folosită pentru desen tehnic și proiectare. [63]
136. Jurnalul a fost realizat de Monica Rodica Hui, în timpul unei expediții pionierești organizată cu elevii Școlii Generale nr. 1 din Cluj-Napoca în anul 1978. Este redată experiența personală din aceste zile, activitățile zilnice ale celor 40 de copii în vârstă de 12 ani, aflați în această expediție în Munții Trascăului. Oglindă a acestei expediții, jurnalul a ajuns la o vecină a autoarei lui și a fost recuperat și retranscris după 40 de ani. [63]
137. Decretele erau emise de Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România. Decret privind organizarea și desfășurarea referendumului în legătură cu reducerea, de către Republica Socialistă România, cu cinci la sută, a armamentelor, efectivelor și cheltuielilor militare. Referendumul urma să fie organizat în data de 23 noiembrie 1986. Decret privind Aplicarea normei de retribuire în acord global și a altor forme de retribuire specifice unor ramuri sau activități. Prevederile acestui decret urmau să se aplice cu data de 1 octombrie 1983. Decret privind Majorarea retribuției personalului muncitor în perioada anilor 1983-1984. Decret privind Unele măsuri privind întărirea autoconducerii și autoaprovizionării teritoriale, precum și asigurarea aprovizionării în bune condiții a populației cu pâine, făină și mălai, în cursul anilor agricoli 1981-1983. [62]
138. Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Documentul reprezintă o cartelă de mâncare din perioada comunistă. Programul de alimentație rațională a avut ca scop reducerea cheltuielilor statului în vederea plății datoriei externe. Planul de alimentație ”științifică” din anii 1980 nu a fost o noutate în cadrul regimului comunist românesc. Normele de alimentație rațională, după criterii medicale, bazate pe indicatori de vârstă, gen, profesie, consum energetic, stare fiziologică etc., fuseseră elaborate din 1964. Programul implementat în anii ’80 a fost văzut de regimul comunist ca o necesitate a momentului, deoarece vechile norme erau considerate depășite sub raport științific. Pentru a realiza acest obiectiv, conducerea statului a apelat la cadre medicale(specialiști în nutriție, boli metabolice, etc.), persoane din cadrul Ministerului Agriculturii, industriei alimentare. A fost implicată presa comunistă dar și sindicatele și alte organizații de masă, politice sau obștești. Practic, pentru o alimentație rațională a societății, statul comunist a pus în mișcare un uriaș aparat de elaborare, propagandă și implementare a programului care se dorea a corespunde ”noilor realități”. Scopul declarat era acela de a îmbunătăți starea de sănătate a populației. Totul avea însă legătură cu situația economică la zi. Dacă statisticile oficiale vorbeau de un progres economic general și constant, realitatea era aceea a unei economii sufocate de ambiția de a plăti datoriile externe și proiectele megalomanice și costisitoare ale lui Nicolae Ceaușescu. Cartela, insuficientă în sine prin cantitățile înscrise pe ea, nu asigura pe nimeni că acele produse puteau fi achiziționate. În funcție de zonele geografice și de contextul politic al momentului, rațiile puteau fi mai draconice. Populația a dezvoltat o economie subterană în care primau relațiile personale, schimburile în natură și felurite subterfugii necesare supraviețuirii. Fenomenul cozilor a devenit la rându-i un bun comun al poporului, întreaga viață socială desfășurându-se practic în jurul obsesiei alimentare. ”A te descurca” era o sintagmă des uzitată în acest context. [61]
139. Manuscrise dactilografiate și cu însemnări olografe aparținând Ioanei Em. Petrescu, lector la Facultatea de Filologie a Universității Babeș-Bolyai Cluj, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, cuprinzând planificarea tematicii cursului și a seminariilor de Istoria literaturii române, programa și bibliografia aferentă pentru anul II, secția - română pentru anul universitar 1983-1984. Datate 15 septembrie 1983. [61]
140. Instrucțiuni apărute sub egida Ministerului Industriei Chimice și Petrochimice privind purjarea apei din recipiente și conducte care lucrează cu fluide toxice și inflamabile. [61]
141. Globurile aparțin familiei și au fost achiziționate în perioada anilor 1986-1988. Sărbătorile de iarnă purtau numele de „serbările pomului de iarnă”. Brazii de Crăciun erau numai naturali, iar majoritatea ornamentelor de pom erau fabricate la Turda. Bradul de Crăciun era împodobit cu bomboane de pom, globuri, instalații de plastic cu becuri în formă de steluțe sau clopoței, lumînări în formă de îngeraș sau brad, beteala era confecționată din hârtie creponată, iar pe crengi se puneau steluţe din vată. Vacanța de iarnă o petreceam la bunici. În seara de Crăciun satul era plin de cete de colindători. Băieții colindau cu Viflaimul și cu Stelele, iar fetele cu traista. Colindătorii mergeau pe la porţile şi ferestrele caselor strigând: „Primiţi cu colindul?” Se primeau nuci, mere și bani. În perioada comunistă a fost introdus Moș Gerilă, care era un substitut al lui Moș Crăciun, tendința autorităților fiind de a înlătura tradițiile religioase. Zilele de 25 şi 26 decembrie au fost transformate în zile lucrătoare, iar sărbătorile de iarnă începeau, oficial, după 27 decembrie. În această perioadă la Cluj se deschidea orăşelul copiilor, în Parcul Feroviarilor. Copiii se dădeau cu trenuţelul, făceau poze cu Moş Gerilă, se jucau, primeau dulciuri şi admirau uriaşul pom de iarnă împodobit montat în mijlocul parcului. Orășelul copiilor funcționa doar în timpul vacanței școlare. De jur împrejur erau căsuțe din lemn de unde se puteau cumpăra dulciuri, hăinuțe pentru copii, cărți și globuri. [61]
142. Dactilograme cu însemnări autografe aparținând lui Liviu Petrescu, lector la Facultatea de Filologie a Universității Babeș-Bolyai Cluj, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, cuprinzând planificarea calendaristică a cursului și seminariilor de Literatură comparată pentru anul II, secția de română pe anul universitar 1988-1989. [61]
143. Lucrarea de licență a fost elaborată în anul 2002 și avea titlul „Comunitatea greco-catolică din orașul Sângeorz-Băi, județul Bistrița-Năsăud în perioada comunistă 1948-1989”. Biserica Română Unită a fost scoasă în afara legii în timpul regimului comunist, începând cu anul 1948 și până în 1989. Fragmentul descris cuprinde declarația unui preot greco-catolic despre persecutarea de către Securitate a celor de religie greco-catolică din parohia Maieru și din împrejurimi (județul Bistrița-Năsăud) în perioada 1980-1989. Securitatea era numele dat serviciului de informații din România în perioada comunistă. În calitate de instrument al Partidului Comunist Român, ale cărui directive le ducea la împlinire, Securitatea a jucat un rol principal în menținerea unui climat al terorii, făcându-se vinovată de nenumărate crime și încălcări ale drepturilor omului. [60]
144. Bibelourile aparțin familiei. Obiectele din porţelan sau sticlă, produse în serie se găseau în fiecare casă, aşezate în bibliotecă, pe alte piese de mobilier sau pe televizor. Balerina, Pescarul chinez, Fata cu cobiliță, Băiatul cu cățel sau peştii coloraţi sunt adevărate „branduri” în acest domeniu. În funcție de dimensiuni, costau în jur de 200-300 de lei. Cele care apucau să iasă finisate pe poarta fabricii erau gata vopsite, însă pe „piața neagră” apăreau și bibelouri albe, neterminate, scoase din fabrică și care se vindeau și la prețuri cu 40-50% mai mici. [59]
145. Autorizație de parcare din 03.07.1984. Se elibera pentru anumite zone în care parcarea era interzisă (aceasta vizează Podul Grant din București). [58]
146. Plic pentru hârtie fotografică din perioada comunistă, cu mențiunea: Combinatul Chimic Târnăveni. [58]
147. Pentru a preveni producerea unor manifeste dactilografiate, în anii 80 regimul Ceaușescu emite Decretul nr. 98 din 28 martie 1983 privind regimul aparatelor de multiplicat, materialelor necesare reproducerii scrierilor şi al maşinilor de scris. Pentru obținerea autorizației de deținere a unei mașini de scris trebuia ca pe lângă comunicarea tipului de maşină, posesorul să anexeze o foaie de hîrtie dactilografiată cu întregul setul de caractere al maşinii de scris, astfel încât miliția să poată identifica proveniența oricărui document dactilografiat. [57]
148. PG 737/ 09.07.1971 – permis grăniceresc pentru pescuit în zona de graniță a Republicii Socialiste România. PG/26.06.1984 – permis grăniceresc pentru pescuit în zona de graniță a Republicii Socialiste România. Cu aceste permise pescarii primeau dreptul de a pescui numai în anumite zone. Erau acordate în special pentru zonele apropiate graniței, iar pentru cele din centrul țării se primeau numai în anumite condiții și cu recomandări. Pentru obținerea acestora se depunea o solicitare la organele de stat; se puteau acorda în urma unor verificări. [57]
149. Document referitor la Salonul de artă fotografică „Viață, Imagine, Artă” organizat la Cluj-Napoca în 20 noiembrie 1981. Cuprinde o introducere realizată de Alexandru Cristea, juriul și statistica salonului, un cuvânt de încheiere adresat de Dr. Iuliu V. Albini. [56]
150. Carte din colecțiile Bibliotecii Județene "Octavian Goga" editată de Organizația Pionierilor Consiliul Județean Cluj în 29 martie 1989 cu ocazia Simpozionului aniversării a 40 de ani de la crearea organizației pionierilor. [56]
151. Documentele cuprind cereri de călătorie temporară în străinătate ale angajaților Bibliotecii Județene Cluj și adeverințe emise de instituție privind aprobarea deplasării angajaților conform concediului de odihnă. Solicitările erau realizate pentru deplasările în următoarele țări: Republica Federală Germania, Republica Populară Ungară,Republica Socialistă Cehoslovacă, Elveția, Austria, Franța, Spania, Italia, U.R.S.S. Este interesant faptul că instituția garanta pentru un comportament corespunzător al angajatului în străinătate. [55]
152. Broșuri din colecțiile Bibliotecii Județene Octavian Goga, ediatte de Comitetul Județean de Partid Cluj: PLAN DE MĂSURI privind acțiunile politico-ideologice și cultural-educative ce au fost organizate în perioada noiembrie 1986-martie 1987 Măsuri privind îmbunătățirea organizării și desfășurării învățământului politico-ideologic în anul de studiu 1986-1987 [55]
153. Broşura Newsletter, vol 6 (1982), nr. 1 editată de Societatea de Studii româneşti din Boston În numărul 1/1982 al broșurii Newsletter, Societatea de Studii româneşti din Boston promovează manifestările culturale inițiate pentru sărbătorirea Centenarului George Enescu şi Nicolae Titulescu în cadrul întâlnirii anuale organizate la Boston College, în perioada 30 aprilie – 1 mai 1982 . [53]
154. Manuscrise dactilografiate cuprinzând planificarea activităților de patronare a catedrei de limba română a Liceului Ady-Șincai (azi, Colegiul Național Gheorghe Șincai), liceu cu profil uman, de către Ioana Em. Peterescu, lector la Facultatea de Filologie a Universității Babeș-Bolyai Cluj între anii 1986-1989. [52]
155. Fotografie panoramică cu orașul Cluj-Napoca realizată de pe Cetățuie, în anul 1982. Se observă turnurile Bisericii Sf. Mihail și al Bisericii Unitariene. [52]
156. Documente oficiale ce se returnau persoanelor la ieșirea din activitate. Carnetul de muncă, deschis în anul 1961, constituie dovada vechimii în muncă și a modificărilor salariale apărute în cariera soacrei mele. Acesta i-a fost returnat la pensionare, în anul 1988, alături de Fișa de lichidare. [52]
157. Diplomă acordată domnului Mircea Albu care la faza județeană a concursului sindical al fotoamatorilor, organizată la Dej, a obținut mențiune pentru diapozitivul color Poteca. [52]
158. Codrean Ioan participă în 21 noiembrie 1987 la Conferința extraordinară a organizației județene Harghita a P.C.R. în calitate de delegat, conform delegației mandat. [52]
159. În anul 1984 aflându-se la Los Angeles, SUA, Liviu Petrescu trimite acasă un pachet cu alimente și produse de igienă care nu se găseau în țară: orez, lapte praf, cafea, cacao, condimente, detergent, șervețele. [51]
160. Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Documentele reprezintă: Fanion UTC Ploieşti, Fanion Brigadă evidenţiaţă în întrecerea socialistă Brevete acordate pentru activitatea în cadrul partidului şi pentru contribuţia la opera de construire a socialismului Decoraţie R.S.R. ORDINUL MUNCII CLASA A III- A, Medalie comemorativă “A 40-a aniversare a revelaţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă” Insignă aniversară 50 de ani întreprinderea textilă TÎRNAVA MEDIAŞ Obiect simbol Conferinţa Municipală UTC Mediaş, ianuarie 1988 [51]
161. Manuscrise dactilografiate și cu însemnări olografe aparținând Ioanei Em. Petrescu, lector la Facultatea de Filologie a Universității Babeș-Bolyai Cluj, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, cuprinzând planul activităților de autoperfecționare, planificarea tematicii, programa și bibliografia cursului și a seminariilor facultative de Poetică și critică literară pentru anul IV, secția - română pentru anul universitar 1987-1988. [51]
162. Instrumentele pentru desen tehnic erau utilizate de studenții de la facultățile tehnice în perioada anilor 1987-1989. „Trăgătoare de tuș”, trusă pentru desen tehnic pe hârtie de calc, marca ROTRING Trusă compas, Original Richter, RDG, Germania. Instrumentele erau folosite în proiectare. [51]
163. Fotografiile au fost realizate de tatăl meu, Câmpean Lazăr, în luna mai a anului 1988 în comuna Zimbor din județul Sălaj. Biserica de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” de pe valea Almașului nu este datată, dar se presupune că a fost construită la mijlocul secolului al XVII-lea. O inscripție de pe vechea poartă de intrare în cimitir indică: "Ani de la Is Hs 1643". Este interesantă folosirea de litere latine și chirilice în această inscripție. Corul este datat din anul 1892. Inițial era o biserică fără turn, așezată direct pe pământ. În pictura interioară motivul de bază este cel al frânghiei, care apare de la ancadramentul intrării. Dintre trăsăturile vechi întâlnite aici se pot menționa: fereastra cu oblon prins în structura pereților pe latura de nord a navei, piciorul de altar sculptat în formă de potir, lipsa inițială a turnului, tipul simplu de chetoare adeseori închisă cu cep și altele. Este declarată monument istoric și aici se află cimitirul comunei. [51]
164. Învățătoarea, Aurelia Vescan de la Școala Generală Ticu, comuna Aghireșu, județul Cluj a primit acest brevet pentru contribuția deosebită adusă la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Român. [50]
165. Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Obiectele reprezintă: Monede şi bancnote din perioada comunistă Suport de sticlă pentru primirea și restituirea banilor la ghișee [50]
166. Fotografii din copilăria lui Răzvan și Ioan Crișan. [50]
167. Planurile tematice și bibliografiile pentru cursurile de studiere a statutului Partidului Comunist Român. Tiparul a fost executat de Întreprinderea Poligrafică Cluj în 1988. [49]
168. Numere din săptămânalul de cultură „Tribuna”, editat de Consiliului Culturii și Educației Socialiste, apărut la Cluj-Napoca. [49]
169. Ieșirea la picnic era una din activitățile preferate ale familiei la sfârșit de săptămână în perioada comunismului. Mergeam la pădure cu prietenii, rudele, cunoștințele, vecinii de bloc și cu această ocazie se făcea un foc de tabără și ne duceam, de obicei, pături, mingi, rachete de badminton, cărți de joc, o tablă de șah sau table, care erau folosite în scop de socializare. Tabla de șah aparține familiei și este din lemn lăcuit cu 32 de piese originale, care putea fi folosită și pentru jocul de table cu 30 de piese și zaruri. [49]
170. Fotografie din clasa a XII-a, anul școlar 1981/1982, în curtea Liceului Industrial „George Coșbuc”, aceasta fiind denumirea liceului într-o epocă în care majoritatea liceelor teoretice au fost transformate în licee industriale, conform Legii educației şi învățământului din 1978. [49]
171. Carnetul de membru U.T.C. (Uniunea Tineretului Comunist) a fost eliberat la data de 12 iulie 1984 de Comitetul Județean U.T.C. Sălaj, sub sloganul: „Proletari din toate țările, uniți-vă!”. Data primirii în organizație a fost 5 iulie 1984. Uniunea Tineretului Comunist a fost organizația de tineret a Partidului Comunist Român. [49]
172. Calculator de mână utilizat în facultate pentru calcule matematice, în perioada anilor 1987-1989. [49]
173. Documentele scanate sunt mărturia sistemului de învățământ introdus prin Legea educației din 1978, care a introdus principiul obligatoriu al integrării învățământului cu producția. Astfel, absolvenții aveau o calificare la sfârșitul fiecărei trepte de liceu, dar și o repartizare în producție la finalizarea acestuia. [48]
174. Mărţişoarele și felicitările au fost primite cu ocazia Zilei de 8 Martie și a sosirii primăverii. Mărțișoarele aveau un rol simbolic şi îmbrăcau diferite forme: figuri biomorfe, inspirate din natura primăverii, potcoave aurite sau coșari pentru că se spunea că poartă noroc, o gărgăriță, un ghiocel, o inimioară etc. la care era atașat tradiționalul șnur roșu și alb. Acestea erau purtate cu bucurie în piept, de către fete și femei. [47]
175. Fotografie realizată în centrul istoric al orașului Oradea, unde eram într-o excursie împreună cu colegele mele, în perioada 27 iunie-1 iulie 1987. Din obiectivele turistice vizitate menționez: Palatul Vulturul Negru care a fost construit în stil seccesion, Biserica cu Lună, Cetatea Oradea, Muzeul Țării Crișurilor, lacul cu nuferi din Băile Felix s.a. [47]
176. Fotografiile au fost realizate în anii 1982-1983 la Cluj-Napoca și la bunici, în care sunt împreună cu sora mea, iar în cea de-a doua fotografie sunt pe leagăn împreună cu un verișor. Patul era acoperit cu un lepedeu țesut manual la război cu diferite modele, iar dedesubt era un cearșaf cu cipcă (dantelă). Lepedeul era o țesătură groasă din lână cu rol decorativ, acesta acoperind la țară, lada de zestre, masa, patul, leagănul. [46]
177. Dactilograme aparținând lui Liviu Petrescu, lector la Facultatea de Filologie a Universității Babeș-Bolyai Cluj, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, cuprinzând planuri de învățământ pentru specializările Limba și literatura română – o limbă străină și Limba și literatura maghiară – o limbă străină pentru ciclul universitar 1987-1990. [46]
178. Fotografie reprezentând-o pe Maria Crișan, în locuința ei din Luna de Sus, în ultimii ani de viață. [45]
179. Din carnetul de abonat al utilizatorului Mureșan Gherasim se poate observa tariful trimestrial la radio și televizor în perioada anilor 80. [45]
180. Contractele de asigurare privind asigurarea facultativă a gospodăriilor persoanelor fizice datează din perioada anilor 1988-1990. Termenul de valabilitate era de 1 an. [45]
181. Angajat în Toplița, tovarășul Codrean Ion primea de la maistrul său cele mai dificile sarcini și depășea planul în fiecare lună. De aceea fost pus la panoul de onoare în holul intreprinderii și a primit locul I, fiind fruntaș în întrecerea socialistă. [45]
182. Ceasul cu cuc Majak era un ceas de perete cu pendul și greutăți fabricat în URSS. A aparținut familiei. Un ceas cu cuc este un ceas cu pendulă care marchează timpul prin sunete care imită cântecul cucului și conține un cuc mecanic care se mișcă la fiecare notă. Unii își mișcă aripile și își deschid/închid ciocurile lor în timp ce se deplasează înainte, în timp ce în alte cazuri, doar corpul păsării se deplasează înainte. „MAJAK”, înseamnă FAR, în sensul farului din port folosit ca punct de reper în întuneric. Numele a fost purtat de-a lungul vremii de mai multe produse rusești, magnetofoane sau ceasuri de mână. La jumătatea anilor ʾ60 s-a hotărât ca singurele ceasuri care poartă acest nume să fie cele produse la fabrica "Serdobsk" din regiunea Penza. Uzina avea sa producă cel mai longeviv mecanism din istoria orologeriei rusești (1921-1992). La Întreprinderea de Ceasuri „Victoria” din Arad se realizau ceasurile publice din România, care indicau ora exactă în toate pieţele publice din ţară. La Arad se produceau şi celebrele ceasuri cu cuc, însă comercializarea lor în sistemul comunist se făcea pe sub mână. Ceasurile „Victoria” s-au produs în diferite sortimente: ceasuri deşteptătoare, ceasuri de perete cu pendul, ceasuri de perete cu mecanisme cuarţ. Aproape în toate casele, ceasul cu cuc era un accesoriu la fel de important precum peștele de sticlă sau pescarul chinez. Un obiect nelipsit chiar și din decorurile unor filme românești precum: „Astă seară dansăm în familie”, „B.D. în alertă” sau „Medalia de onoare”. [45]
183. Lada frigorifică pentru camping, picnic sau plajă a aparținut bunicilor mei și era folosită pentru conservarea alimentelor și a băuturilor la rece atunci când mergeam în excursii sau când ieșeam la picnic în familie. Călătoream cu Dacia 1310 și se puneau în portbagajul mașinii următoarele accesorii: cortul, măsuţa și scaunele pliabile de camping, lada frigorifică, un termos și paharele de plastic, salteaua gonflabilă ș.a. [44]
184. Scînteia a fost organul de presă al Partidului Comunist Român, până la căderea lui Ceaușescu în decembrie 1989. Prima ediție a fost tipărită pe o singură față și a fost distribuită gratuit. A doua zi, pe 23 decembrie 1989, a mai apărut un al doilea număr, după care s-a trecut la titlul "Adevărul". Scînteia Poporului din 23 decembrie 1989 a avut pe prima pagină câteva titluri care au rămas în istorie: "Glorie patriei libere, poporului erou!", "Trăiască libertatea, trăiască răspunderea!", "Revoluția populară a învins! Acum e nevoie de rațiune, calm și vigilență în apărarea libertății și valorilor naționale!". Tot pe prima pagină a apărut și "Comunicatul către țară al Consiliului Frontului Salvării Naționale". În pagina trei a fost preluată și "Declarația Frontului Democratic Român din Timișoara". Dumitru Tinu, unul dintre fondatorii ziarului Adevărul, semna pe ultima pagină a ziarului Scînteia poporului un articol sub titlul "România nu este izolată, Europa, întreaga lume sînt alături de România!". Pe aceeași pagină, ziarul trecea în revistă "ecoul" avut de Revoluție în presa internațională. Europa de Vest "respira ușurată" și spunea că "o etapă tragică s-a încheiat" (Paris), că "Bucureștiul trăiește o atmosferă de entuziasm" (Madrid), iar Vaticanul condamna "violența folosită contra populației pașnice din România". Primul ministru al Marii Britanii, Margaret Thatcher saluta răsturnarea regimului Ceaușescu în România. Cea cunoscută și sub numele de "Doamna de Fier" spunea într-un interviu pentru postul "Sky News": "Aceasta este o noutate minunată pentru poporul României, pentru noi toți. 1989 s-a dovedit a fi un an istoric, cel mai fantastic dintre toți". De asemenea, la Washington, președintele SUA, George Bush, saluta răsturnarea de la putere a lui Ceaușescu și că are în vedere ajutoare economice pentru România în cazul când țara va trece la democrație. În plus, guvernul american afirma, în sâmbăta datei de 23 decembrie 1989, că nu deține nicio informație privind soarta lui Ceaușescu. Ediția din 23 decembrie 1989 a cotidianului politic și social "Scînteia Poporului" a avut patru pagini și s-a vândut la prețul de 50 de bani. Scînteia Poporului din 24 decembrie 1989 a avut pe prima pagină alte câteva titluri în care cetățenii, membri ai formațiunilor Gărzilor Patriotice erau chemați să acționeze împreună cu unitățile armatei. În 31 decembrie 1989 ziarul apărea deja sub titlul „Adevărul”. Pe prima pagină articolele se refereau la Istoria României 1989, „Dictatura a căzut, Poporul Hotărăște! Trăiască România Liberă!”, „La mulți ani, Demnitate!”, La mulți ani, Democrație!”, mesaje de Anul Nou și Plugușorul celor mici. Ediția din 31 decembrie 1989 a avut 4 pagini și a costat 50 de bani. Ziarul „Azi”, cotidianul Frontului Salvării Naționale din 22 iunie 1990 a avut 4 pagini și a costat 1 leu. [43]
185. Invitație adresată domnului Mircea Albu de către Întreprinderea Chimică Turda și președintele Montan Club „Cheile Turzii” pentru a participa la concursul de diapozitive „Ștafeta Diapozitivului de Aur”, ediția a III-a, în calitate de președinte al juriului. Manifestarea urma să aibă loc la Teatrul de Stat din Turda în zilele de 19-20 noiembrie 1988. [43]
186. Fotografii realizate cu ocazia turneului Asamblului „Mărțișorul” al Casei de Cultură a Studenților Cluj, la Iași și Slănic Moldova. [43]
187. Fotografie realizată în anul 1980 cu căsuțele de lemn din Făget. Campingul din Făget era folosit pentru popasuri turistice. Făgetul Clujului este o arie protejată de interes național, respectiv o rezervație naturală de tip mixt, situată în județul Cluj, pe teritoriul administrativ al municipiului Cluj-Napoca. Rezervația naturală aflată în partea sudică a Clujului are o suprafață de 10 ha și reprezintă o arie împădurită cu arborete de fag și gorun, în amestec cu stejar și carpen, cu o deosebită importanță floristică, faunistică și peisagistică din județul Cluj. [43]
188. Mesaj adresat artiștilor fotografi clujeni în 30 decembrie 1989 în vederea organizării unei întâlniri pentru elaborarea unei platforme program la sfârșitul lunii ianuarie 1990. [42]
189. Invitație adresată domnului Mircea Albu, artist fotograf pentru a participa la o lecție metodică despre arta realizării diasonului, în perioada 15-16 ianuarie 1981 la Râmnicu Vâlcea. Invitația a fost elaborată de Centrul de Îndrumare a Creației Populare și a Mișcării Artistice de Masă, județul Vâlcea. Invitație de participare la ciclul de manifestări de artă fotografică și diapozitive „Vâlcea 2000”, adresată Fotoclubului Studențesc „Universitatea” Cluj-Napoca de Casa Științei și Tehnicii pentru tineret Râmnicu Vâlcea. Manifestările au avut loc în perioada 16-17 iunie 1981. [42]
190. Cutia cu hârtie fotografică alb-negru Azo 9 X 14 cu 100 de bucăți a aparținut tatălui meu. Era un carton cu suport polietinat alb lucios fabricat la Azomures - Târgu-Mureș, care era brandul fotografic național. A costat 78,50 lei și era folosită la prelucrarea pozelor. [42]
191. Manuscrise dactilografiate și cu însemnări olografe aparținând Ioanei Em. Petrescu, lector la Facultatea de Filologie a Universității "Babeș-Bolyai" Cluj, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, cuprinzând propuneri de programă și bibliografia aferente pentru cursul de Istoria literaturii române - anul III-fără frecvență, programa și bibliografia pentru cursul de Teoria literaturii și bibliografia aferentă pentru anul I, subiecte pentru teze de licență pentru anul universitar 1983-1984. [41]
192. Documentul prezintă numărul personalului Bibliotecii Județene Cluj și retribuirea acestuia în anul 1983. [41]
193. Clasorul cu cărți de vizită a fost donat Bibliotecii Județene „Octavian Goga” Cluj. A aparținut unui primar din București în perioada anilor 1960-1980. Cărțile de vizită aparțin unor personalități ale epocii (ex. miniștri și adjuncți ai miniștrilor, ambasadori și consuli, secretari ai Comitetului de Partid, profesori, arhitecți, scriitori etc.). Acestea cuprindeau datele de contact ale persoanei și pe verso erau notate mesaje personalizate scrise de mână sau comandate la tipografie, cu ocazia diferitelor evenimente (1 Mai, 23 August, Anul Nou, zile de naștere). [41]
194. Dactilograme aparținând lui Liviu Petrescu, lector la Facultatea de Filologie a Universității Babeș-Bolyai Cluj, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, cuprinzând planificarea calendaristică a cursului de Literatură comparată pentru anul II, secția de română și a seminariilor facultative de Cultură și civilizație greacă pentru anul III, secția de română pe anul universitar 1986-1987. [40]
195. Uscătorul de păr - marca Diana a aparținut familiei și a fost produs de Întreprinderea Electroargeș din Romania. Uscătoarele de păr erau foarte căutate pentru că pe piață nu se găseau, însă la Curtea de Argeș exista un magazin al fabricii. Era fabricat sub licență, dar produs integral în România, respectiv la Electroargeș, inclusiv motorul. Doar plasticul special, termorezistent, era importat. În afara de calitatea de a fi rezistent la temperatura ridicată specifică uscătorului de păr, modelul de export trebuia să aibă culori frumoase. La uscătoarele de păr diferea și funcționalitatea celor două butoane: la modelul de export, unul era On/OFF, iar la celălalt, treapta I sau II de încălzire. [39]
196. Scriitoarea Persida Rugu a publicat în martie 1990 în revista Uniunii Scriitorilor din Cluj-Napoca articolul ”Cei care făuresc istoria” care face parte din ”Primăvara în decembrie”, Jurnalul unei revoluții. Articol în care descrie momentul izbucnirii revoluției în Timișoara, implicarea medicilor și agitația din spitalele orașului, precum și mărturii ale unor persoane implicate și rănite în revoluție, muncitori tineri și copii dar și bucuria acestora în ceea ce privește sfârșitul regimului comunist cu toate suferințele pe care le îndurau datorită rănilor provocate de gloanțe. [39]
197. Fotografiile aparțin surorii mele, Ancuța Câmpan. Una din fotografii datează din anul 1984 la grădiniță, iar cealaltă fotografie a fost realizată în clasa I, în anul școlar 1985-1986. În ambele fotografii este îmbrăcată în costum de Șoim al Patriei. Costumul special era alcătuit din: pantaloni albaştri, cămaşa portocalie, cravată triunghiulară şi pălăriuţă albastră. Printre îndatoririle preşcolarului se număra intonarea imnului „Șoimilor Patriei”. [39]
198. Broșură cu programele celei de-a 7-a consfătuiri de chirurgie vasculară periferică și prima consfătuire de microchirurgie desfășurată la Cluj-Napoca între 13 și 14 octombrie 1988. [39]
199. Pliantul aparține familiei și datează din anul 1980. Acesta era destinat angajaților Întreprinderii de Tricotaje „Someșul” din Cluj-Napoca și cuprinde istoricul întreprinderii, formele ce trebuiau îndeplinite la angajare, obligațiile conducerii instituției, datele de contact ale întrepinderii și mijloacele de transport cu care se putea ajunge la aceasta. [38]
200. Notițe ale unui cadru didactic, de la învățământul politico-ideologic, de la un cerc pedagogic și o masă rotundă privind Modalitățile și procedeele didactice pentru integrarea documentelor Congresului XIV în lecții. [38]
201. Fotografiile aparțin surorii mele, Ancuța Câmpan. Una din fotografii este de la festivitatea în cadrul căreia a primit cravata de pionier în anul 1986. Festivitatea a avut loc la Muzeul de Istorie din Cluj-Napoca. Cealaltă fotografie datează din anul școlar 1986-1987 când era elevă în clasa a II-a. Costumul de pionier cuprindea: nelipsita cravată roşie cu inel, o cămaşă albă, o fustă plisată sau pantaloni negri, cureaua, pe a cărei cataramă se regăsea stema ţării și o bască albă. [38]
202. Felicitare de protocol instituțional cu ocazia sărbătoririi zilei de 1 Mai – ziua solidarității internaționale a celor ce muncesc. Este semnată de general-maior Ioan Șerbănoiu, șeful Inspectoratului Județean Cluj al Ministerului de Interne. [38]
203. Benzile de magnetofon sunt de proveniență germană, marca ORWO (RDG) sau de proveniență cehoslovacă pe role de 18 si 15 cm , cu carcase de plastic. Erau înregistrate cu muzică ușoară străină (ex. Modern Talking, Bad Boys Blue, Al Bano & Romina Power, Jennifer Rush, C.C.CATCH, Stevie Wonder, Kenny Rogers etc). Se foloseau ca element de divertisment la petrecerile private. [38]
204. Afiș de promovare a Zilei Arhivelor în cadrul Decadei Culturii Clujene, organizată sub egida Festivalului Național „Cântarea României”, 11 noiembrie 1980. Afiș de promovare a Spectacolului de Diaporame Itinerare Europene „De la Dunăre la Marea Nordului” organizat la Casa de Cultură Cluj-Napoca, 21 mai 1981. Afiș de promovare a Galei de Diaporame Popas la Stupca organizată la Casa Municipală de Cultură Cluj-Napoca, 29 februarie 1980. Afiș de promovare a manifestărilor organizate în cadrul Zilelor Academice Clujene sub egida Academiei Republicii Socialiste România Filiala Cluj-Napoca, 22-26 noiembrie 1982. Afiș de promovare a unei expoziții speciale cu descoperiri și achiziții muzeale recente organizată de Muzeul de Istorie al Transilvaniei, 21 aprilie 1981. Afiș de promovare a Serbării Tradiționale Pintea Grigore Viteazul intitulată „La Măgoaja” organizată de Consiliul comunal de educație politică și cultură socialistă al comunei Chiuiești, 13 septembrie 1981. Afiș de promovare a celei de-a IV-a ediții a Decadei Culturii Clujene organizată sub egida Festivalului Național „Cântarea României”, Cluj-Napoca, 1982. Afiș de promovare a Spectacolului Extraordinar de Poezie și Muzică cu actorul Ion Caramitru și pianistul Dan Grigore organizat Casa de Cultură Cluj-Napoca în Sala mare a Casei Universitarilor, 22-23 martie 1981. Afiș de promovare a manifestărilor festive „Cluj-Napoca, Prezent și Perspective” din cadrul ciclului Seri Clujene, 16 martie 1983 și „Aradi Viktor-100 de ani de la naștere” la Muzeul de Artă, 24 martie 1983. Afiș de promovare a unei expoziții de pictură a artistului Alexandru Cristea la Galeriile de Artă ale municipiului București organizată în martie-aprilie 1981. [38]
205. Afiș cu promovarea celui de-al 17-lea Colocviu de fotografie, 16-17 aprilie 1988, Cheile Turzii și al celui de-al 9-lea Salon de fotografie, 16 aprilie 1988, Cluj-Napoca, organizate de Fotoclubul „Universitatea” Cluj-Napoca. Afiș cu promovarea celui de-al 11-lea Colocviu de fotografie, „Concursul Audia ʾ 82”, Gala Diaporamelor, 10-11 aprilie 1982, organizat de Fotoclubul „Universitatea” Cluj-Napoca. Afiș cu promovarea celui de-al 16-lea Colocviu de fotografie, „Concursul Audia ʾ 87”, Expoziția color „Jurnal de călătorie” și Gala Diaporamelor, 11-12 aprilie 1987, organizat de Fotoclubul „Universitatea” Cluj-Napoca. Broșură de prezentare al celui de-al 11-lea Colocviu de fotografie, 10-11 aprilie 1982, organizat de Fotoclubul „Universitatea” Cluj-Napoca. Afiș cu programul general al celui de-al 15-lea Colocviu de fotografie, „Concursul Audia ʾ 86”, Sesiune jubiliară de comunicări, 11-13 aprilie 1986, organizat de Fotoclubul „Universitatea” Cluj-Napoca. [38]
206. În perioada 1982-1984, Cenușe Victor a primit numeroase premii la: concursuri de interpretare în cadrul unor conferințe ale cercurilor științifice studențești, ansambluri folclorice, concursuri de creație și festivaluri. [37]
207. Proiect manuscris al unei reviste literare „Apollo. Revistă literară și de artă”, concepută de Daniel Moșoiu în anul 1985. [37]
208. Manuscrise dactilografiate aparținând Ioanei Em. Petrescu, lector la Facultatea de Filologie a Universității "Babeș-Bolyai" Cluj, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, cuprinzând planificarea tematicii cursului și a seminariilor de Istoria literaturii române, programa și bibliografia aferentă pentru anul II, secția – română, pentru anul universitar 1984-1985. Documentele mai cuprind: Programe analitice ale disciplinelor studiate la Facultatea de Filologie a Universității "Babeș-Bolyai" Cluj, în cadrul cursului Fără Frecvență – anul III, secția Română – limbă străină, pentru anul universitar 1984-1985. Manuscrise dactilografiate conținând Planul de învățământ și programele analitice pentru disciplinele studiate la Fără frecvență, la Facultatea de Filologie, anul III – 1984-1985. [37]
209. Broșură conținând Constituția RSR, cu anul publicării 1986. [37]
210. Afiș cu organizarea Zilei Cărții Românești în cadrul Decadei Culturii Clujene, 10 noiembrie 1980, sub egida Festivalului Național „Cântarea României”. Graficul manifestărilor culturale al Bibliotecii Județene Cluj pe trimestrul I, 1980. Afiș Centenar Ion Agârbiceanu, 1882-1982. Afiș cu Expoziția cărții organizată de Editura Academiei Republicii Socialiste România, 22-29 iunie 1987. Calendar pentru bibliotecile comunale în anul 1982. Graficul deplasărilor de îndrumare la bibliotecile din județ elaborat de Biblioteca Județeană Cluj în 1980. Afiș de promovare a unei întâlniri cu scriitorii „Suntem în miezul unui ev aprins” dedicate aniversării a șase decenii de la crearea Partidului Comunist Român, 24 aprilie 1981. Afiș cu programul principalelor manifestări dedicate Decadei Cărții Românești, în întâmpinarea Conferinței Naționale a Partidului Comunist Român, 21-30 octombrie 1987. Afiș cu Deschiderea Festivă a „Săptămânii Cărții Științifice și Tehnice”, 22-28 noiembrie 1982. Afiș de promovare al audițiilor de poezie românească, piese de teatru, muzică simfonică, muzică de cameră, muzică de jazz, muzică ușoară, muzică populară la sediul Bibliotecii Județene Cluj. [37]
211. Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Documentele reprezintă: Sticle de lapte şi de PEPSI-COLA Sticle de lapte [36]
212. Notă de comandă eliberată la data de 31 martie 1988 de Administrația Parcurilor și Străzilor Cluj-Napoca pentru 1 coș. Chitanță eliberată de Direcția Generală a Poștelor și Telecomunicațiilor. [36]
213. Documentul face parte din arhiva Bibliotecii Județene „Octavian Goga” Cluj și conține o adresă din partea Comitetului de Cultură și Educație al Județului Cluj către bibliotecă ce cuprinde oferta de diapozitive produse de Animafilm, în vederea stabilirii unui necesar pentru achiziționare. [36]
214. Carnet de sănătate pentru militarii în termen din 1987 Carnetul donatorului de sînge din 1987 [36]
215. Dactilograme aparținând lui Liviu Petrescu, lector la Facultatea de Filologie a Universității Babeș-Bolyai Cluj, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, cuprinzând planificarea calendaristică a cursului și a seminariilor de Literatură comparată pentru anul II, secția de română pe anul universitar 1987-1988. [35]
216. Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Documentele reprezintă: Ziarul Scânteia, 15 februarie 1989 Ziarul România Liberă, 7 februarie 1979 [34]
217. Fotografia a fost realizată cu ocazia Zilei de 8 Martie în anul 1989, prilej cu care se ofereau cadouri de Ziua Mamei. Sunt îmbrăcată în costumul de Șoim al Patriei, iar în coșul de flori se observă ghiocei și ramuri de mâțișori, care simbolizau venirea primăverii. Pe fotografie apare următorul mesaj: „Măicuță iubită/Azi e ziua ta, să fii fericită/Din inimă aș vrea!” Suportul a fost realizat manual la școală împreună cu învățătoarea. [34]
218. Cartela de pâine din decembrie 1989 a aparținut lui Ianc Vasile și a fost eliberată pentru trei persoane. Limitarea consumului de alimente a fost controlată de vechiul regim prin introducerea cartelelor. Fiecare familie era arondată unui magazin din cartierul unde avea domiciliul. Pâinea, zahărul şi uleiul se cumpărau numai pe cartelă şi doar de la alimentarele de cartier. Raţionalizarea pâinii a fost introdusă în 1982 şi a fost pregăitită treptat de comunişti prin adoptarea mai multor legi menite să oficializeze reducerea porţiilor de mâncare. În unele judeţe cartele se eliberau pentru o lună, în altele pentru trei luni. [34]
219. Afiș pentru spectacolul „Iașii în carnaval”, jucat la Teatrul Național Cluj-Napoca în decembrie 1989. [34]
220. Industria modei – ca și celelalte industrii – era condusă de către stat. În loc de case de modă, existau uniuni ale meșteșugarilor: UCECOM (Uniunea Națională a Cooperației Meșteșugărești) și UBCM (Uniunea din București a Cooperației Meșteșugărești), unde lucrau meșteșugarii. Singurul loc de unde îţi puteai cumpăra îmbrăcăminte era lanțul de magazine deținut de stat, Romarta. Aici erau doar haine făcute de uniunile meșteșugarilor care, la rândul lor, luau materialele de la Ministerul de Industrii Ușoare. „Moda” era singura revistă de modă disponibilă, care apărea de două ori pe an şi, evident, era deţinută de stat. Articolele reprezintă baticuri pentru copii. Se purtau la gât sau pe cap, primăvara și toamna. Au aparținut Ramonei Câmpean. [33]
221. Filtrul de marcă ORWO a fost produs în Germania de Est și a aparținut tatălui meu. Era folosit la prelucrarea fotografiilor alături de alte materiale fotografice, cum ar fi filmele, soluțiile și hârtia fotografică. [33]
222. E vorba de 2 documente oficiale, importante in viața unui copil. Primul care îi atestă calitatea de elev, mai ales cu note bune, o adevărată mândrie și fișa de bibliotecă tradițională pe care o aveau toți utilizatorii bibliotecii. [33]
223. Broșura se referă la o manifestare politico-educativă și metodico-științifică, care s-a desfășurat la Beclean, în perioada 6-7 iunie 1989. [33]
224. În perioada comunistă, cultura de masă din România, cu destinația ei specifică, a avut parte de un program politic, fiind utilizată din punct de vedere ideologic. Comunismul înțelegea cultura, în sens generic, ca un fenomen de masă specific clasei muncitoare, definit ca și „cultură a proletariatului”. Cu atât mai interesante sunt cercetările asupra acestor fenomene culturale și sociale care au concentrat și propagat în mentalul colectiv modele care sunt și astăzi parte din societate. Expresia „Epoca de Aur” a fost atribuită de către propaganda oficială a anilor ’80, dictaturii totalitare a lui Nicolae Ceaușescu, în diferitele sale forme și funcții politice și publice între anii 1965-1989. Această perioadă istorică este considerată azi marcată de național comunism și de cultul personalității conducătorului Republicii Socialiste România. Societatea comunistă a „Epocii de Aur” nu este una care să se fi dezvoltat fără amestecul ideologiei și a manipulărilor prin programe politice, sociale și culturale. Afișele de propagandă politică promovează cea de-a VIII-a ediție a simpozionului „Cluj-Napoca pe Coordonatele Epocii Nicolae Ceaușescu” organizat sub egida Festivalului Național „Cântarea României”, în 10 noiembrie 1986 și simpozionul „126 de ani de la formarea Statului național român modern. 24 ianuarie 1859 ” la Biblioteca Centrală Universitară, în 24 ianuarie 1985. Simpozioanele au fost organizate de Consiliul de Educație Politică și Cultură Socialistă al municipiului Cluj-Napoca. [32]
225. Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Documentele reprezintă: Extras revistă timp liber, branduri româneşti autohtone. Singurul loc de unde îţi puteai cumpăra îmbrăcăminte era lanțul de magazine deținut de stat, Romarta. Aici erau doar haine făcute de uniunile meșteșugarilor care, la rândul lor, luau materialele de la Ministerul de Industrii Ușoare. Extras din revistă, foto reprezentând uzina AUTOMECANICA din Mediaş Extras revistă asigurare auto ADAS [32]
226. Fotografii cu studenți ai Conservatorului din Cluj. Intr-una din fotografii apare prof. Ede Tereny. [32]
227. Documentul este o scrisoare din partea directorului Bibliotecii Județene Cluj către Mitropolitul Ardealului, dr. Antonie Plămădeală, din data de 29 noiembrie 1988, scrisoare de mulțumire pentru donarea volumelor "Contribuțiile istorice privind perioada 1918/1939" și "Calendarul de inimă românească", de solicitare pentru ținerea la curent cu noile apariții și urări pentru sărbătorile ce urmează. [32]
228. Ruleta metalică de 2 m chinezească, din perioada comunistă a aparținut tatălui meu. Ruleta era gradată în inch și m (centimetri) și avea capacitatea de a se strânge prin rulare într-o casetă cilindrică, dotată cu un mecanism pentru retractarea panglicii. Era un instrument folosit pentru măsurarea lungimilor și distanțelor. [31]
229. Inginerul Gordan Mircea de la I.M.M.R. „16 Februarie", Cluj-Napoca era membru la Uniunea Sindicatelor, ramura Transporturi și Telecomunicații din anul 1981, plătea lunar cotizația și participa la ședințele de sindicat. [31]
230. Fotografie realizată la absolvirea clasei a VIII-a în anul 1983, comuna Zimbor, jud Sălaj. Eu și colegele mele suntem îmbrăcate în uniforma școlară cu cravata de pionier și cordeluța albă. [30]
231. E vorba despre două carnete de elev ale aceleiași persoane, Mosoiu Daniel, pentru clasele I-IV și V-VIII. Ce se poate observa sunt materiile care se făceau în clasele respective, limbile străine, precum rusa, latina, cum se notau elevii, adresa, etc. [30]
232. În anii 80 tovarășul Codrean Ion era angajat în Toplița și era depunător la Casa de Economii și Consemnațiuni. Din talonul respectiv se poate observa obligațiunile C.E.C. 4℅ cu câștiguri de 200, 100, 50 și 25 lei. Venitul de obligațiuni se plătea sub formă de câștiguri, prin trageri la sorți lunare. [28]
233. Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Obiectele reprezintă modele de aparate de telefonie fixă. [28]
234. La 100 de ani de la moartea poetului național, Mihai Eminescu (1850 - 1889), Centrul Universitar din Timișoara îi oferă Ioanei Em. Petrescu (1941-1990), care fusese premiată în același an de Uniunea Scriitorilor din România cu premiul „Mihai Eminescu” pentru întreaga activitate, Medalia „Centenar Mihai Eminescu”. [28]
235. Doamna Marian își aduce aminte de fotografia făcută în clasa I ca fiind ipostaza clasică de fotografiere a elevilor în această clasă: cu Abecedarul în fată, deschis la prima pagină, mâinile așezate una pese alta, cu cordeluța albă pe cap, guler alb detașabil, și uniformă, aceasta fiind obligatorie. Doamna Marian își amintește despre plusurile sistemului de învățământ de atunci: regulile impuse ce trebuiau respectate de toți. Copii erau îmbrăcați la fel, aveau aceleași rechizite, nu erau diferențe prea mari; orele începeau cu 10 minute de încălzire fizică. Ca și minus – nu i-a plăcut că trebuia să manifeste dragoste față de conducătorul țării. [28]
236. Broșură cuprinzțnd instrucțiuni propii de protecția muncii, în activitatea Depoului de locomotive Cluj-Napoca. [28]
237. Aparatul foto LC-A cu film, marca rusească LOMO, a aparținut tatălui meu. Aparatul funcționa pe bază de baterii. Se realizau fotografii alb-negru sau color cu ocazia unor drumuri prin țară, respectiv în excursii și vacanțe sau cu ocazia unor evenimente private (ex. nunți, Revelioane, zile de naștere, festivități etc.). Detalii tehnice: Minitar 1, 1:28, 32 mm. [28]
238. Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Obiectul reprezintă un model de hartă din plastic, cu principalele oraşe ale României. [27]
239. Este vorba despre revistele „Limba și literatura română” - revistă trimestrială pentru elevi, editată de Societatea de Științe Filologice și „Pandurul” - revista elevilor Liceului Militar „Tudor Vladimirescu”. [27]
240. Document din arhiva Bibliotecii Județene Cluj ce cuprinde o invitație de participare la Zilele Bibliotecii Județene Dolj, ediția a treia. [27]
241. Invitație la prima conferință de matematică aplicată și mecanică de la Cluj, din 20-23 octombrie 1988. Cuprinde membrii Comitetului de organizare și Talon de participare. [26]
242. Fișă contract și de împrumut utilizată în bibliotecile comunale în anii '80. [26]
243. E vorba de un carnet de membru de partid în care se poate observa cotizația plătită care variază foarte mult de-a lungul anilor, de la 0,50 bani la 5 lei, apoi brusc la 9 lei, motivele fiind necunscute. [26]
244. Copilul poet Moșoiu Daniel îi dăruiește mamei sale în ziua de 8 martie 1982 felicitarea Pentru tine, mamă dragă! Era un obicei practicat la grădiniță sau în clasele mici la școală să se confecționeze diferite felicitări pentru a fi dăruite mamelor, simbolizând dragostea copiilor pentru mamele lor. [26]
245. Cununia civilă oficializată într-o comună din județul Cluj, în octombrie 1989. Ce se poate remarca: este o fotografie tipică pentru un astfel de eveniment, prezenți fiind ofițerul stării civile cu tricolorul petrecut peste piept, viitorii soți stând în fața lui foarte timizi, doamna având coafura numită ”permanent” care era foarte populară și purtată la evenimente speciale sau sărbători, îmbrăcămintea specifică aceleiași perioade. Deasemena pe perete este același text de propagandă omniprezent. [25]
246. Articol apărut la în jurul anilor ’80 în ziarul local „Cuvântul liber” (Târgu-Mureș) după participarea echipelor mureșene de tenis de masă la campionatul național de juniori. Soțul meu a fost component al echipei de la categoria 13 – 14 ani, iar activitatea lui competițională a continuat până la vârsta de 16 - 17 ani, când a renunțat pentru a se pregăti pentru admiterea la facultate. [25]
247. Scrisoare adresată de Asociația Artiștilor Fotografi din Republica Socialistă România domnului Mircea Albu cu invitația de a trimite copii ale lucrărilor celor mai valoroase în scopul îmbunătățirii portofoliului cu lucrări de artă fotografică al asociației. [24]
248. Manuscrise dactilografiate și cu însemnări olografe aparținând Ioanei Em. Petrescu, lector la Facultatea de Filologie a Universității "Babeș-Bolyai" Cluj, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, cuprinzând propuneri de planuri calendaristice pentru cursul de Istoria literaturii române, secția - română pentru anul universitar 1987-1988. Programa analitică a disciplinelor studiate la Facultatea de Filologie a Universității "Babeș-Bolyai" Cluj, în cadrul cursului Fără Frecvență – anul III, secția Română – limbă străină, pentru anul universitar 1987-1988. Broșură editată de Facultate de Filologie, Universitatea "Babeș-Bolyai" Cluj conținând planul de învățământ, programele analitice și bibliografiile tuturor diciplinelor studiate în cadrul cursului Fără Frecvență – anul III, secția Română – limbă străină, pentru anul universitar 1987-1988. Programa analitică a disciplinelor studiate la Facultatea de Filologie a Universității "Babeș-Bolyai" Cluj, în cadrul cursului Fără Frecvență – anul I, secția Română – limbă străină, pentru anul universitar 1987-1988. Broșură editată de Facultate de Filologie, Universitatea "Babeș-Bolyai" Cluj conținând planul de învățământ, programele analitice și bibliografiile tuturor diciplinelor studiate în cadrul cursului Fără Frecvență – anul I, secția Română – limbă străină, pentru anul universitar 1987-1988. [24]
249. Discursul intitulat „Unde-ai fost domnule reporter?” a fost rostit de domnul inginer Mircea Albu în cadrul unei întâlniri cu operatorii culturali de tineret, la Casa Tineretului din Cluj-Napoca, în 6 ianuarie 1990, la câteva zile de la Revoluția din decembrie 1989. Articolul a fost publicat în ziarul „Făclia”. [24]
250. Dactilograme aparținând lui Liviu Petrescu, lector la Facultatea de Filologie a Universității Babeș-Bolyai Cluj, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, cuprinzând planificarea calendaristică a cursului și seminariilor pentru disciplina Literatură comparată pentru anul II, secția de română, pe anul universitar 1985-1986. [24]
251. Sonet cu absolvenți ai Liceului Economic Cluj-Napoca, oferit Domniței Golban în anul 1979. [23]
252. Manuscrise dactilografiate și cu însemnări olografe aparținând Ioanei Em. Petrescu, lector la Facultatea de Filologie a Universității “Babeș-Bolyai” Cluj, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, cuprinzând Bibliografia cursului și seminarului facultativ de poetică și critică literară, anul IV, secția - română pentru anul universitar 1986-1987. Subiecte pentru teze de licență pentru anul universitar 1986-1987. [23]
253. E vorba de un libret de economii al lui Gordan Mircea din anii 1982-1988. [23]
254. Pușculiță realizată din ceramică pictată în formă de pară, din perioada copilăriei. Era prevăzută dedesubt cu un capac din plastic, astfel încât să nu fie nevoie ca pușculița să fie spartă pentru recuperarea banilor. Puteau avea diferite forme: porcușor, lebădă etc. Se folosea și ca obiect decorativ și se așeza pe milieu. Milieul se așeza ca ornament pe masă sau pe mobilă. [22]
255. Manuscrise dactilografiate aparținând Ioanei Em. Petrescu, lector la Facultatea de Filologie a Universității "Babeș-Bolyai" Cluj, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, cuprinzând planificarea tematicii cursului și a seminariilor de Istoria literaturii române, programa și bibliografia aferentă pentru anul II, secția – română, pentru anul universitar 1984-1985. Documentele mai cuprind: Programe analitice ale disciplinelor studiate la Facultatea de Filologie a Universității "Babeș-Bolyai" Cluj, în cadrul cursului Fără Frecvență – anul III, secția Română – limbă străină, pentru anul universitar 1984-1985. Manuscrise dactilografiate conținând Planul de învățământ și programele analitice pentru disciplinele studiate la Fără frecvență, la Facultatea de Filologie, anul III – 1984-1985. [22]
256. Documentul face parte din arhiva Bibliotecii Județene Octaqvian Goga Cluj și conține o adresă din partea Comitetului de Cultură și Educație al Județului Cluj către bibliotecă cuprinzând oferta de diapozitive produse de Animafilm, în vederea stabilirii unui necesar pentru achiziționare. [22]
257. Institutul Oncologic Cluj-Napoca lansează o invitație-program în foaierul Casei Universitarilor la o Sesiune Științifică cu tema Probleme actuale de diagostic, tratament și cercetare oncologică (11-12 octombrie 1988). [21]
258. Evenimente culturale desfășurate în perioada 1987-1988 la Cluj-Napoca organizate de Teatrul Maghiar de Stat și Uniunea Artiștilor Plastici. [21]
259. Articol din presă referitor la Salonul de artă fotografică „Premfoto '88”, care a fost organizat la Galeria de Artă din Oradea, în 13 noiembrie 1988, la care au participat 150 de invitați din toată țara. În cadrul salonului s-au desfășurat un colocviu cu tema: „Salonul orădean și mișcarea de artă fotografică din România” și o proiecție de diapozitive color. [21]
260. În anul 1988 bărbatul din fotografie a rămas deseori în pană de curent, fiind obligat să lucreze la mașina de cusut în semiîntuneric. El a folosit lanterna, pentru a continua munca, alții foloseau lumânări, dar cel mai mult s-a utilizat lampa cu gaz. În anii 80 frecvent era pană de curent. [20]
261. Broșură din anul 1988 a Asociației Sportive C.F.R. Cluj-Napoca cu programul meciului de fotbal din Divizia C. Apare și repartizarea în teren a fotbaliștilor. [20]
262. Almanahul Magazin'87 donat bibliotecii județene, conține articole care descriu mărețele realizări ale poporului din diverse domenii de activitate, printre ele fiind presărate reclame ale CEC, ADAS (Administrația asigurărilor de stat), LOTOPRONOSPORT etc. [20]
263. Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Obiectele reprezintă: aparate de radio și peşti decorativi din sticlă. [19]
264. Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Obiectele reprezintă lămpi cu petrol folosite în casele țărănești din satele românești. [19]
265. Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Documentul reprezintă o publicaţie despre cutremurul din 1977. [19]
266. Fanion „Universitatea” Cluj-Napoca, realizat pentru a marca 70 de ani de la înființarea clubului sportiv clujean. [19]
267. Prezenta adeverință s-a eliberat pentru a-l ajuta pe Gordan Mircea, angajat la Întreprinderea 16 Februarie Cluj-Napoca, în funcția de inginer, pentru Cooperația Deservirea pentru închirieri. Se poate observa și salariul pe care îl avea la acea vreme un inginer, 3060 lei. [18]
268. Număr din cotidianul „Năzuința”, organ al Comitetului Judeșean Sălaj al PCR și al Consiliului Popular Județean. [18]
269. Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Obiectele reprezintă: Radio PACIFIC, ceasuri deşteptătoare Ceas cu cuc Majak de perete cu pendul [18]
270. Manuscrise dactilografiate și cu însemnări aparținând Ioanei Em. Petrescu, lector la Facultatea de Filologie a Universității "Babeș-Bolyai" Cluj , Catedra de literatură română şi teoria literaturii, cuprinzând programa pentru concursul profesional, anul II, secția Română pentru anul universitar 1989-1990. [18]
271. Un proces verbal eliberat în 1 aprilie 1980 pentru permis de conducere auto a lui Mureșan Gherasim, acesta fiind declarat reușit și promovat în clasa specială. [16]
272. Un articol din ziarul Făclia din 12 octombrie 1983 referitor la Mircea Albu, artist fotograf, conducătorul Fotoclubului „Universitatea”. Artistul fotograf inaugurase la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, o expoziție de 100 de fotografii alb-negru și color, o retrospectivă a celor 20 de ani în domeniul fotografiei. Articolul este semnat de Ilie Calian. [16]
273. Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Documentul reprezintă „Ghidul staţiunilor balneoclimatice din România”, ediția 1978, conține și o hartă. [16]
274. Manuscrise dactilografiate și cu însemnări olografe aparținând Ioanei Em. Petrescu, lector la Facultatea de Filologie a Universității "Babeș-Bolyai" Cluj, Catedra de literatură română şi teoria literaturii, cuprinzând propuneri de programă și bibliografia aferente pentru cursul de Istoria literaturii române - anul III-fără frecvență, programa și bibliografia pentru cursul de Teoria literaturii și bibliografia aferentă pentru anul I, subiecte pentru teze de licență pentru anul universitar 1983-1984. [16]
275. Este vorba despre două fotografii, prima - de grup, realizată cu prilejul unei călătorii în Moldova, iar a doua - realizată la Luna de Sus, la un eveniment de familie. În prima fotografie, apare Domnița Golban, alături de soțul ei și alte persoane, toți membrii Oștii Domnului. [16]
276. Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Obiectele reprezintă: Trusă corpuri geometrice pentru preşcolari Ierbar şcolar [15]
277. Invitație de participare a domnului Mircea Albu la vernisajul Salonului Internațional de Artă Fotografică al României care a avut loc la București în 1987. Invitația a fost elaborată de Asociația Artiștilor Fotografi din România. [15]
278. Cotizația unui membru de partid pe ultimul trimestru al anului 1980. [15]
279. Comunicare privind acordarea titlului de „Membru de Onoare” domnului Mircea Albu pentru merite deosebite în dezvoltarea artei fotografice clujene în cadrul festivității din 25 octombrie 1987, la Casa Municipală de Cultură Cluj-Napoca. [15]
280. Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Obiectele reprezintă: Cutie ace de gămălie Flaro, cutie pasta de ghete Guban, ambalaj ciocolata ROM. [14]
281. Sonet de la absolvirea Liceului Industrial „George Barițiu", promoția 1985. Sonetele se dăruiau colegilor de clasă și apropiaților, cu dedicații. [13]
282. Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Obiectele reprezintă: Steagul Partidului Comunist Român PCR și tablouri înfăţişând portretul tovarășului Nicolae Ceauşescu. [13]
283. Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Obiectele reprezintă lanterne din metal fabricate în China și lanternă marca Elba din perioada comunistă. [13]
284. Fotografia reprezintă un concert folk cu Emeric Imre și Călin Nemeș în cadrul Clubului Echinox, în 1988. Emeric Imre este un chitarist, muzician, interpret și compozitor român. A făcut parte din Cenaclul „Nicolae Tăutu” al Casei Armatei din Cluj. A ajuns acolo împreună cu Ghita Cucui, o colegă de liceu cu voce extraordinară. Aici i-a cunoscut pe Sorin Lăcătuș, Jean Emanuel Anton, Iosif Szabo, Călin Nemeș, Ioan Gyuri Pascu, Didi Ivănescu, Dan Marius Drăgan, Giusepe Poenaru, Florin Constantin Verdeș, Dorin Andone, Nicu Todea, Lucian Matiș, Eugen Pascu, Ina Marginean și alții. Erau „gașcă nebună și frumoasă a Clujului”, de pe vremea cenaclurilor studențești clujene din '83-'87. Primul mare spectacol oficial al „găștii de nebuni” a avut loc pe scena Casei de Cultura a Studenților din Cluj-Napoca. Se cânta folk, se făcea pantomimă, umor și poezie. Din repertoriul „găștii nebune” făceau parte piese proprii și ale celor de la Cenaclul Flacăra, căci „folkul era rege atunci în România”. Pe lângă Casa Armatei, repetițiile mai erau găzduite de Casa Municipală de Cultură sau Casa Tineretului. Dintre coordonatorii grupului au făcut parte Emilia Ivanov, Traian Bradea, Mircea Olaru-Zainescu și Cornel Udrea. Cenaclul lui Adrian Păunescu si-a încetat activitatea prin anul 2000. Emeric Imre a luptat, însă, mai departe pentru promovarea folkului. Călin Alexandru Nemeș a fost un actor clujean, care în timpul Revoluției din 1989 a fost împușcat și grav rănit în luptele de stradă din Cluj. Pe 21 decembrie 1989 a mers în Piața Libertății împreună cu un grup de prieteni printre care profesorul Ladiu, Lucian Matiș și profesorul Pedestru. În total, erau aproximativ 10 persoane mobilizate de artist care spunea că „trebuie să facem și noi ceva", referindu-se la manifestațiile din Timișoara. Grupul aflase că muncitorii din fabricile din Cluj au început să iasă în stradă așa că membrii grupului au hotărât să aștepte coloanele de muncitori în Piața Libertății. Pentru că muncitorii întârziau, fiind blocați de armată, cei din grup au început să strige "Timișoara-Timișoara " și "Libertate", grupului raliindu-și și alți cetățeni. De asemenea mulți alți cetățeni priveau de pe margine nefăcând însă semne clare de solidarizare cu manifestanții. O dată cu sosirea celor trei plutoane ale Armatei în piață, mai mulți manifestanți printre care și Călin Nemeș și-au descheiat hainele, dezvelindu-și piepturile în semn demonstrativ în fața soldaților. La un anumit moment, Călin a ieșit din mulțimea de manifestanți aflați în locul care avea să devină Piața Libertății din Cluj și îndreptându-se către soldați a strigat „Trageți, am o singură inimă". Se pare că în două rânduri Călin Nemeș a avut contact fizic cu căpitanul Dando. Prima dată, acesta l-a îmbrâncit pe Călin și artistul a căzut la pământ. A doua oară, au căzut amândoi, moment în care s-a deschis focul la ordinul expres al căpitanului de armată care comanda dispozitivul. Soldații au deschis focul către manifestanți fără avertismentele normale în astfel de cazuri. De asemenea, s-a tras înspre Călin Nemeș și căpitanul de armată care a fost și el rănit în incident. Aproximativ 20 de persoane au fost rănite, înregistrându-se 13 morți. Deși inițial ambulanțele nu au fost lăsate să ia răniții, soldații executând foc asupra ambulanțelor sosite, într-un final actorul a fost adus la spital unde a primit îngrijirile medicale. Neresemnându-se cu onorurile și recompensele oferite de noua putere tuturor celor cărora le era îndatorată, Călin Nemeș după ce și-a revenit, a cerut cu insistență aducerea în fața justiției a celor răspunzători de moartea sau rănirea a zeci de demonstranți pașnici din centrul Clujului. Nefiind luat în seamă nici de organele în drept, și nici chiar de către opinia publică, Nemeș și-a pus capăt vieții, în ziua de 8 iulie 1993. La doar 32 de ani, acesta s-a spânzurat în podul casei sale. [13]
285. Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Obiectele reprezintă un pick-up şi discuri cu muzică. [12]
286. Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Obiectele reprezintă casete audio cu bandă din perioada comunista care erau înregistrate la Electrecord. Acestea sunt obiecte de colecție interesante din categoria industriei electronice muzicale românești. [12]
287. Invitație de participare a domnului Mircea Albu, în calitate de președinte al juriului la prima bienală de artă fotografică pionierească „Foto-Grafica”, care urma să fie organizată în data de 15 aprilie 1989 de Casa Pionierilor și Șoimilor Patriei Câmpia Turzii. [12]
288. Documentul reprezintă Cuvântul de deschidere din cadrul discursului domnului inginer Mircea Albu, președintele Fotoclubului Cluj-Napoca la inaugurarea Salonului „Napoca ʾ88” organizat la Cluj-Napoca, în luna noiembrie 1988. Au fost prezentate 140 de lucrări de artă fotografică. [12]
289. Proiecție cu două aspectomate, Audia 1983, Cluj-Napoca, cu Petrica Mercea și Mircea Albu. Diaporamele digitale sunt lucrări complexe de imagine, sunet, text, concepute de către autori, artişti fotografi, cu intenţia de a transmite publicului, sentimente şi trăiri percepute în periplurile lor creative. AUDIA , una dintre puţinele manifestări artistice de acest gen din lume şi singura din România a fost iniţiată şi organizată pentru prima dată în anul 1974 de către Fotoclubul “Universitatea” Cluj-Napoca, preluată de către Asociaţia ArtImage Cluj-Napoca în anul 2006. [10]
290. Uscătorul de păr marca Diana aparține colecționarului Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu, unde are amenajată o „Cameră Nostalgică”. Aceasta este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. [9]
291. Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Obiectele reprezintă: Cască de miner și lampă de miner Romania carbit oxiacetilena, lungime 19 cm, latime 10 cm din epoca comunistă Fanion cu însemnele Frontului Salvării Naţionale din epoca postrevoluționară. [9]
292. Fotografia lui Ioan Crișan, la vârsta de 5-6 ani, în uniformă de șoim al patriei. [9]

No data to display

Ranking by total number of objects

Attribute: Laikotarpis (laiko aprėptis) Aprašymas Sukūrimo/leidimo ar publikavimo vieta

Number in brackets is a number of all objects which metadata description contains given attribute value.

1. 1989-8-23[19890823~19890823] [50]
2. 1989-4-14[19890414~19890414] [14]
3. 1991-2-24[19910224~19910224] [6]
4. 1989-01-01[19890101~19890101] [3]
5. 1989-9-3[19890903~19890903] [2]
6. 1984[19840101~19841231] [2]
7. 1994-12-1[19941201~19941201] [1]
8. 1993-3-19[19930319~19930319] [1]
9. 1992[19920101~19921231] [1]
10. 1992-12-15[19921215~19921215] [1]
11. 1991[19910101~19911231] [1]
12. 1991-8-21[19910821~19910821] [1]
13. 1991-8-20[19910820~19910820] [1]
14. 1991-12[19911201~19911231] [1]
15. 1991-10-08[19911008~19911008] [1]
16. 1990-8-23[19900823~19900823] [1]
17. 1989[19890101~19891231] [1]
18. 1989-9-2[19890902~19890902] [1]
19. 1989-9-11[19890911~19890911] [1]
20. 1989-8[19890801~19890831] [1]
21. 1989-8-9[19890809~19890809] [1]
22. 1989-6-16[19890616~19890616] [1]
23. 1989-4-1[19890401~19890401] [1]
24. 1989-3-2[19890302~19890302] [1]
25. 1989-12-10[19891210~19891210] [1]
26. 1989-12-04[19891204~19891204] [1]
27. 1989-12-01 - 1989-12-15[19891201~19891215] [1]
28. 1989-11-24[19891124~19891124] [1]
29. 1989-11-21[19891121~19891121] [1]
30. 1989-11-15[19891115~19891115] [1]
31. 1989-10-09[19891009~19891009] [1]
32. 1989-07[19890701~19890731] [1]
33. 1989-06-21 - 1989-06-27[19890621~19890627] [1]
34. 1989-06-07[19890607~19890607] [1]
35. 1989-06-02[19890602~19890602] [1]
36. 1989-05-10 - 1989-06-03[19890510~19890603] [1]
37. 1989-05-09 - 1989-05-12[19890509~19890512] [1]
38. 1989-05-07[19890507~19890507] [1]
39. 1989-05-07 - 1989-05-23[19890507~19890523] [1]
40. 1989-05-07 - 1989-05-19[19890507~19890519] [1]
41. 1989-05-07 - 1989-05-11[19890507~19890511] [1]
42. 1989-05-07 - 1989-05-10[19890507~19890510] [1]
43. 1989-05-07 - 1989-05-08[19890507~19890508] [1]
44. 1989-05-06[19890506~19890506] [1]
45. 1989-05-06 - 1989-05-17[19890506~19890517] [1]
46. 1989-05-06 - 1989-05-12[19890506~19890512] [1]
47. 1989-05-05 - 1989-05-16[19890505~19890516] [1]
48. 1989-04-25 - 1989-05-18[19890425~19890518] [1]
49. 1989-03-29 - 1989-04-18[19890329~19890418] [1]
50. 1989-03-21 - 1989-04-05[19890321~19890405] [1]
51. 1989-03-17[19890317~19890317] [1]
52. 1989-03-16 - 1989-05-07[19890316~19890507] [1]
53. 1989-03-09 - 1989-04-24[19890309~19890424] [1]
54. 1989-03-09 - 1989-03-18[19890309~19890318] [1]
55. 1989-03-07 - 1989-03-10[19890307~19890310] [1]
56. 1989-03-02 - 1989-03-30[19890302~19890330] [1]
57. 1989-02-16 - 1989-03-29[19890216~19890329] [1]
58. 1989-02-15 - 1989-11-23[19890215~19891123] [1]
59. 1989-01-31 - 1989-03-16[19890131~19890316] [1]
60. 1988-8[19880801~19880831] [1]
61. 1988-8-23[19880823~19880823] [1]
62. 1987-1[19870101~19870131] [1]
63. 1985[19850101~19851231] [1]
64. 1985-05-21[19850521~19850521] [1]
65. 1985-02-13 - 1985-05-21[19850213~19850521] [1]
66. 1985-02-13 - 1985-02-19[19850213~19850219] [1]
67. 1983[19830101~19831231] [1]
68. 1982-04[19820401~19820430] [1]
69. 1982-04-29 - 1982-07-28[19820429~19820728] [1]
70. 1982-04-28 - 1982-07-27[19820428~19820727] [1]
71. 1982-02-12[19820212~19820212] [1]
72. 1981-12-13[19811213~19811213] [1]
73. 1981-11-24[19811124~19811124] [1]
74. 1981-10-28[19811028~19811028] [1]
75. 1981-03-26[19810326~19810326] [1]
76. 1980-06-07[19800607~19800607] [1]
77. 1980-03-23[19800323~19800323] [1]
78. 1979[19790101~19791231] [1]
79. 1976-06-29[19760629~19760629] [1]
80. 1976-06-24 - 1989-05-06[19760624~19890506] [1]
81. 1976-06-17 - 1976-06-29[19760617~19760629] [1]
82. 1975-06-02 - 1976-06-29[19750602~19760629] [1]
83. 1971[19710101~19711231] [1]
84. 1971-01-01 - 1989-01-01[19710101~19890101] [1]

Number in brackets is a number of all objects which metadata description contains given attribute value.

1. Ametiühingu esimehe valimine Eesti Rahvusraamatukogus 14. aprillil 1989. Pildil tollane raamatukogu kollektiiv ja laste raamatukogu kollektiiv. [8]
2. Koosolek õpetajate maja ees, rahvas kuulamas raekoja platsil. 1989. või 1990. aastal. [3]
3. Õppekeskuse ülem Johan Saar kõnet pidamas [1]
4. värviline diapositiiv Balti ketist 23.08.1989 [1]
5. rüüstati pidevalt, aga ka taastati jälle [1]
6. paberileht vene keeles valimiste boikoteerimise tagajärgedest [1]
7. lk. 12 tervenisti. artiklid ERÜ Veljesto versus suur vend. Tamo Laasi: Maailma on palju juhuseid ja kokkusattumusi [1]
8. koopia ajalehest [1]
9. foto RR-i ehitamisest [1]
10. Väljavõte piirileppe raamatus olevast fotost teletorni juures oleva vene tankide lahkumise ajal olevast ainukesest Eesti lipust, 21. aug. 1991. Lippu kandsid Paavo Eenla, Urmas Eenla ja Uku Hakk. [1]
11. Väljalõige ajalehest "Nõukogude Õpetaja" (1. aprill 1989) artikkel Urve Buschmann "Sammaste püstitamise aegu" [1]
12. Viis meest kultuurimaja laval. Rohkemat kõneleja sellest pildist ei mäleta. [1]
13. Venekeelne pöördumine [1]
14. Urve Buschmanni mälestused aastast 1989 [1]
15. Toompea kaitsmine [1]
16. Tallinna Teadlaste Majas toimunud arutelude dokumendid, lisatud diskussioonides osalejad [1]
17. Tallinna Invaspordi ja Invaühingu liikmed, kes osalesid Balti ketis [1]
18. Sinimustvalge lipuga Balti ketis Tõdva küla Rapla mnt.-l [1]
19. Selle lipuga käidi 1991.aastal toimunud putši ajal Teletorni kaitsmas. [1]
20. Rohelised korraldasid 3. sept. 1989 Rohukülas lisa-Balti keti, pildid on sellest sündmusest. [1]
21. Rivi ees on veltveebel hr. Lillemägi [1]
22. Remniku õppekeskuse juhtkond, "Eesti Kodukaitse" juhtkond ja õppekeskuse staabiülem hr. Eldor Luhaväli [1]
23. Raporti vormis ülevaade tegevusest Connecticutis USA-s Balti keti toimumise ajal [1]
24. Rahvas jutlust kuulamas Pilistvere kirikus 1988. aastal. Hoitakse ka Eesti lippe. [1]
25. Rahvarinde Eesti Rahvusraamatukogu esitab A/ü esimehe kandidaadiks Kai Idarand´i [1]
26. Raamatus avaldatud foto Balti ketist ning kokkuvõte 23. augustist [1]
27. Punane Sony raadio, patareitoitel [1]
28. Pilt jutustajast [1]
29. Pilt Eesti Rahvusraamatukogu ehitusest [1]
30. Pildil on Balti ketis osalenud ja mälestusi jaganud inimene. [1]
31. Paraadiks rivistumise ootel, ees rühmaülem A. Tikk. Pildil õppekeskuse 1. kompanii [1]
32. Oluline on ajaloolase Evald Laasi artikkel "Schritte auf dem Weg zur Kapitulation" [1]
33. Müügi otstarbel, hind 20kop, lipu motiivid [1]
34. Metsas okste korjamine, valmistumine risti püstitamiseks Pilistveres [1]
35. Memento rinnamärk [1]
36. Meie lootus ei lõpe. Meie tõde ei tagane. [1]
37. MRP aastapäevaks valmistatud [1]
38. Lipu toomine rivi ette [1]
39. Käru lähedal Viljandi maanteel - TK Ühenduse inimesed [1]
40. Koosolekul arutati Nõukogu tegevust augustikuul, sealjuures ka osalemist Balti ketis [1]
41. Koosolek õpetajate maja ees, rahvas kuulamas raekoja platsil. 1989. või 1990. aastal. Kõneleb praegune kirikuõpetaja Aavo Üprus [1]
42. Koosolek õpetajate maja ees, rahvas kuulamas raekoja platsil. 1989. või 1990. aastal. Kõneleb kirikuõpetaja. Pildil ka Tunne Kelam. [1]
43. Koopia raamatu Molotov Ribbentropi paktist baaside lepinguni esikaanest, mille iga Teadlaste Maja esindaja saiketis osalemise eest kingituseks [1]
44. Kleit, mida lapseootel Terje kandis Balti ketis, seistes Türi kesklinna ristmikul. Kleit oli ostetud pulmapäevaks samal suvel. [1]
45. Kleeps, mille järgi Väino Ermel tegi ühe loosungitest, mida hoidsid käes Balti ketis seisnud EKE projekti töötajad [1]
46. Klaas, 200 ml [1]
47. Keraamiline rinnamärk-sini, must-, valge [1]
48. Kalju Mätiku osalemisest põrandaaluse liikumise tegevusest 1971-1974. 1974-1980 järgenes Gulag. Seadusevälised repressioonid aastatel 1980 kuni tänaseni [1]
49. Inimkett Lauluväljakul ja Pirital, Roheliste rügement organiseeris [1]
50. Inimese kirjapandud mälestused Balti ketist [1]
51. Hümni laulmine [1]
52. Hr. Harald-August Koidumaa osales Balti ketis 30 km Tallinnast Pärnu maanteel [1]
53. Hr. Ants Roomets hankis õlleankru, et tähistada õnnestunud Balti keti suvailas Kiisal [1]
54. Harju Madise koguduse esindus Balti ketis, fotod [1]
55. Fotod on võetud Toompeal, Tõnismäe tänaval ja Pärnu maanteel. [1]
56. Fotod EKE projekti inimestest Balti ketis. Väino Ermeli tehtud. [1]
57. Foto Rahvusraamatukogu ehitusest [1]
58. Foto Rahvusraamatukogu ehitamisest [1]
59. Foto Kaarli kirikule RR-i katuselt [1]
60. Evald Laasi ekslibris [1]
61. Enn Kärmase plakat filmile "Hitler & Stalin 1939" [1]
62. Eesti õigusevastaselt represseeritute liit. Liikmekaart nr 558 [1]
63. Eesti ostukaart Tallinn Kalinini raj. [1]
64. Eesti kodanike komitee tõend nr. TLN 075803 [1]
65. Eesti Vabariigi välispass välja antud 23. august 1990 New Yorkis Tarmo Laasi nimele [1]
66. Eesti Kodukaitse kaart Tarmo Laasile Inglismaal [1]
67. ERSP (Eesti Rahvusliku Sõltumatuse Partei) asutajad ja loojad. Kõneleja ka ise üks liikmetest. [1]
68. ERSP (Eesti Rahvusliku Sõltumatuse Partei) Teataja nr. 9/10, august 1989 [1]
69. Balti kett Rapla lähedal Alu teeristil [1]
70. Balti ketis osaleja toetuskaart Rahvarindele [1]
71. Balti ketis kaasas olnud lipp [1]
72. Balti keti päevast jutustaja foto [1]
73. Balti keti pildid CD-ROMil [1]
74. Balti keti ajal Mairel seljas olnud mantel. Hommikul välja minnes oli ilm jahedapoolne, kuid õhtul läks ilusamaks. [1]
75. Avaldus Eestist Stokholmi konverentsile [1]
76. 9. augustil 1989 peetud sünnipäevapidu. Sain 55 ja läksin pensionile [1]
77. 1988. aastal risti püstitamine Pilistveres, rist on veel pikali. [1]
78. 1988. aastal risti püstitamine Pilistveres, rist alles pooleldi püsti. [1]
79. 1988. aastal Pilistveres risti püstitamine ja selle tähistamine. Pildil lehvimas Eesti lipud. [1]
80. 1988. aastal Pilistveres risti püstitamine ja selle tähistamine. Pildil ka kirikuõpetajad. [1]
81. 1988. aastal Pilistveres risti püstitamine ja selle tähistamine. Kivide panek risti püsti hoidmiseks. [1]
82. 1988. aastal Pilistvere risti püstitamine. Käsil risti tassimine õigesse kohta. [1]
83. 1988. aastal Pilistvere risti püstitamine, käsil risti püsti tõstmine. [1]
84. 19. märtsil 1993 välja antud Eesti Kodukaitse dokument [1]
85. 14. aastase lapse päeviku leheküljed, mis kirjeldavad 23. augustil toimunud Balti ketil osalemist. [1]
86. 1. Foto Tammsaare pargis 2. Öölaulupidu 1988/Baltika naiskoorist [1]
87. 1 ületrükitud Eesti kroon koos vastava dokumendiga [1]

No data to display

Ranking by number of viewed objects

Attribute: Laikotarpis (laiko aprėptis) Aprašymas Sukūrimo/leidimo ar publikavimo vieta

Number in brackets is a sum of all reads of objects which metadata description contains given attribute value.

1. 1989-8-23[19890823~19890823] [6765]
2. 1989-4-14[19890414~19890414] [1686]
3. 1989-01-01[19890101~19890101] [613]
4. 1991-2-24[19910224~19910224] [460]
5. 1989-8[19890801~19890831] [383]
6. 1984[19840101~19841231] [336]
7. 1989-07[19890701~19890731] [317]
8. 1989-06-21 - 1989-06-27[19890621~19890627] [317]
9. 1989-06-07[19890607~19890607] [317]
10. 1989-06-02[19890602~19890602] [317]
11. 1989-05-10 - 1989-06-03[19890510~19890603] [317]
12. 1989-05-09 - 1989-05-12[19890509~19890512] [317]
13. 1989-05-07[19890507~19890507] [317]
14. 1989-05-07 - 1989-05-23[19890507~19890523] [317]
15. 1989-05-07 - 1989-05-19[19890507~19890519] [317]
16. 1989-05-07 - 1989-05-11[19890507~19890511] [317]
17. 1989-05-07 - 1989-05-10[19890507~19890510] [317]
18. 1989-05-07 - 1989-05-08[19890507~19890508] [317]
19. 1989-05-06[19890506~19890506] [317]
20. 1989-05-06 - 1989-05-17[19890506~19890517] [317]
21. 1989-05-06 - 1989-05-12[19890506~19890512] [317]
22. 1989-05-05 - 1989-05-16[19890505~19890516] [317]
23. 1989-04-25 - 1989-05-18[19890425~19890518] [317]
24. 1989-03-29 - 1989-04-18[19890329~19890418] [317]
25. 1989-03-21 - 1989-04-05[19890321~19890405] [317]
26. 1989-03-17[19890317~19890317] [317]
27. 1989-03-16 - 1989-05-07[19890316~19890507] [317]
28. 1989-03-09 - 1989-04-24[19890309~19890424] [317]
29. 1989-03-09 - 1989-03-18[19890309~19890318] [317]
30. 1989-03-07 - 1989-03-10[19890307~19890310] [317]
31. 1989-03-02 - 1989-03-30[19890302~19890330] [317]
32. 1989-02-16 - 1989-03-29[19890216~19890329] [317]
33. 1989-02-15 - 1989-11-23[19890215~19891123] [317]
34. 1989-01-31 - 1989-03-16[19890131~19890316] [317]
35. 1976-06-29[19760629~19760629] [317]
36. 1976-06-24 - 1989-05-06[19760624~19890506] [317]
37. 1976-06-17 - 1976-06-29[19760617~19760629] [317]
38. 1975-06-02 - 1976-06-29[19750602~19760629] [317]
39. 1971-01-01 - 1989-01-01[19710101~19890101] [317]
40. 1991-12[19911201~19911231] [236]
41. 1987-1[19870101~19870131] [236]
42. 1989-9-3[19890903~19890903] [216]
43. 1988-8[19880801~19880831] [193]
44. 1991-8-20[19910820~19910820] [170]
45. 1993-3-19[19930319~19930319] [169]
46. 1989-9-2[19890902~19890902] [168]
47. 1991[19910101~19911231] [167]
48. 1991-8-21[19910821~19910821] [144]
49. 1983[19830101~19831231] [135]
50. 1988-8-23[19880823~19880823] [133]
51. 1992-12-15[19921215~19921215] [125]
52. 1989-8-9[19890809~19890809] [122]
53. 1989-4-1[19890401~19890401] [121]
54. 1989-6-16[19890616~19890616] [113]
55. 1989[19890101~19891231] [108]
56. 1989-12-04[19891204~19891204] [108]
57. 1989-12-01 - 1989-12-15[19891201~19891215] [108]
58. 1989-11-24[19891124~19891124] [108]
59. 1989-11-15[19891115~19891115] [108]
60. 1971[19710101~19711231] [107]
61. 1989-9-11[19890911~19890911] [106]
62. 1990-8-23[19900823~19900823] [100]
63. 1989-12-10[19891210~19891210] [96]
64. 1989-11-21[19891121~19891121] [96]
65. 1989-10-09[19891009~19891009] [94]
66. 1982-04-29 - 1982-07-28[19820429~19820728] [93]
67. 1982-04-28 - 1982-07-27[19820428~19820727] [93]
68. 1982-02-12[19820212~19820212] [93]
69. 1979[19790101~19791231] [89]
70. 1992[19920101~19921231] [87]
71. 1994-12-1[19941201~19941201] [84]
72. 1985-05-21[19850521~19850521] [84]
73. 1985-02-13 - 1985-05-21[19850213~19850521] [84]
74. 1985-02-13 - 1985-02-19[19850213~19850219] [84]
75. 1985[19850101~19851231] [76]
76. 1989-3-2[19890302~19890302] [73]
77. 1982-04[19820401~19820430] [63]
78. 1981-11-24[19811124~19811124] [62]
79. 1981-10-28[19811028~19811028] [55]
80. 1980-03-23[19800323~19800323] [53]
81. 1981-03-26[19810326~19810326] [50]
82. 1981-12-13[19811213~19811213] [43]
83. 1980-06-07[19800607~19800607] [37]
84. 1991-10-08[19911008~19911008] [34]

Number in brackets is a sum of all reads of objects which metadata description contains given attribute value.

1. Ametiühingu esimehe valimine Eesti Rahvusraamatukogus 14. aprillil 1989. Pildil tollane raamatukogu kollektiiv ja laste raamatukogu kollektiiv. [937]
2. Urve Buschmanni mälestused aastast 1989 [383]
3. Käru lähedal Viljandi maanteel - TK Ühenduse inimesed [319]
4. Koosolek õpetajate maja ees, rahvas kuulamas raekoja platsil. 1989. või 1990. aastal. [315]
5. Pilt jutustajast [286]
6. Harju Madise koguduse esindus Balti ketis, fotod [256]
7. Eesti kodanike komitee tõend nr. TLN 075803 [256]
8. Fotod on võetud Toompeal, Tõnismäe tänaval ja Pärnu maanteel. [237]
9. Raporti vormis ülevaade tegevusest Connecticutis USA-s Balti keti toimumise ajal [236]
10. Balti keti pildid CD-ROMil [236]
11. Tallinna Invaspordi ja Invaühingu liikmed, kes osalesid Balti ketis [218]
12. Pilt Eesti Rahvusraamatukogu ehitusest [207]
13. Fotod EKE projekti inimestest Balti ketis. Väino Ermeli tehtud. [203]
14. Avaldus Eestist Stokholmi konverentsile [201]
15. ERSP (Eesti Rahvusliku Sõltumatuse Partei) Teataja nr. 9/10, august 1989 [197]
16. 1. Foto Tammsaare pargis 2. Öölaulupidu 1988/Baltika naiskoorist [193]
17. Balti kett Rapla lähedal Alu teeristil [180]
18. Kleit, mida lapseootel Terje kandis Balti ketis, seistes Türi kesklinna ristmikul. Kleit oli ostetud pulmapäevaks samal suvel. [177]
19. 14. aastase lapse päeviku leheküljed, mis kirjeldavad 23. augustil toimunud Balti ketil osalemist. [176]
20. Selle lipuga käidi 1991.aastal toimunud putši ajal Teletorni kaitsmas. [170]
21. 19. märtsil 1993 välja antud Eesti Kodukaitse dokument [169]
22. Rohelised korraldasid 3. sept. 1989 Rohukülas lisa-Balti keti, pildid on sellest sündmusest. [168]
23. Inimese kirjapandud mälestused Balti ketist [168]
24. Toompea kaitsmine [167]
25. Balti keti päevast jutustaja foto [167]
26. Punane Sony raadio, patareitoitel [155]
27. Väljavõte piirileppe raamatus olevast fotost teletorni juures oleva vene tankide lahkumise ajal olevast ainukesest Eesti lipust, 21. aug. 1991. Lippu kandsid Paavo Eenla, Urmas Eenla ja Uku Hakk. [144]
28. Koosolek õpetajate maja ees, rahvas kuulamas raekoja platsil. 1989. või 1990. aastal. Kõneleb praegune kirikuõpetaja Aavo Üprus [139]
29. lk. 12 tervenisti. artiklid ERÜ Veljesto versus suur vend. Tamo Laasi: Maailma on palju juhuseid ja kokkusattumusi [135]
30. Balti keti ajal Mairel seljas olnud mantel. Hommikul välja minnes oli ilm jahedapoolne, kuid õhtul läks ilusamaks. [133]
31. Enn Kärmase plakat filmile "Hitler & Stalin 1939" [132]
32. Hr. Ants Roomets hankis õlleankru, et tähistada õnnestunud Balti keti suvailas Kiisal [127]
33. foto RR-i ehitamisest [125]
34. Eesti Kodukaitse kaart Tarmo Laasile Inglismaal [125]
35. 9. augustil 1989 peetud sünnipäevapidu. Sain 55 ja läksin pensionile [122]
36. Väljalõige ajalehest "Nõukogude Õpetaja" (1. aprill 1989) artikkel Urve Buschmann "Sammaste püstitamise aegu" [121]
37. Sinimustvalge lipuga Balti ketis Tõdva küla Rapla mnt.-l [120]
38. ERSP (Eesti Rahvusliku Sõltumatuse Partei) asutajad ja loojad. Kõneleja ka ise üks liikmetest. [117]
39. Keraamiline rinnamärk-sini, must-, valge [116]
40. Inimkett Lauluväljakul ja Pirital, Roheliste rügement organiseeris [116]
41. koopia ajalehest [113]
42. 1988. aastal Pilistveres risti püstitamine ja selle tähistamine. Pildil ka kirikuõpetajad. [113]
43. Koosolek õpetajate maja ees, rahvas kuulamas raekoja platsil. 1989. või 1990. aastal. Kõneleb kirikuõpetaja. Pildil ka Tunne Kelam. [111]
44. Viis meest kultuurimaja laval. Rohkemat kõneleja sellest pildist ei mäleta. [110]
45. Koopia raamatu Molotov Ribbentropi paktist baaside lepinguni esikaanest, mille iga Teadlaste Maja esindaja saiketis osalemise eest kingituseks [110]
46. Foto Kaarli kirikule RR-i katuselt [110]
47. värviline diapositiiv Balti ketist 23.08.1989 [109]
48. Balti ketis osaleja toetuskaart Rahvarindele [109]
49. 1988. aastal Pilistvere risti püstitamine. Käsil risti tassimine õigesse kohta. [109]
50. Rahvarinde Eesti Rahvusraamatukogu esitab A/ü esimehe kandidaadiks Kai Idarand´i [107]
51. Kalju Mätiku osalemisest põrandaaluse liikumise tegevusest 1971-1974. 1974-1980 järgenes Gulag. Seadusevälised repressioonid aastatel 1980 kuni tänaseni [107]
52. Meie lootus ei lõpe. Meie tõde ei tagane. [106]
53. Koosolekul arutati Nõukogu tegevust augustikuul, sealjuures ka osalemist Balti ketis [106]
54. Klaas, 200 ml [106]
55. Hr. Harald-August Koidumaa osales Balti ketis 30 km Tallinnast Pärnu maanteel [106]
56. Foto Rahvusraamatukogu ehitamisest [105]
57. 1988. aastal Pilistvere risti püstitamine, käsil risti püsti tõstmine. [105]
58. 1988. aastal risti püstitamine Pilistveres, rist on veel pikali. [101]
59. rüüstati pidevalt, aga ka taastati jälle [100]
60. Eesti Vabariigi välispass välja antud 23. august 1990 New Yorkis Tarmo Laasi nimele [100]
61. 1988. aastal risti püstitamine Pilistveres, rist alles pooleldi püsti. [99]
62. Rahvas jutlust kuulamas Pilistvere kirikus 1988. aastal. Hoitakse ka Eesti lippe. [98]
63. MRP aastapäevaks valmistatud [97]
64. 1988. aastal Pilistveres risti püstitamine ja selle tähistamine. Kivide panek risti püsti hoidmiseks. [97]
65. paberileht vene keeles valimiste boikoteerimise tagajärgedest [96]
66. Venekeelne pöördumine [96]
67. 1988. aastal Pilistveres risti püstitamine ja selle tähistamine. Pildil lehvimas Eesti lipud. [96]
68. Foto Rahvusraamatukogu ehitusest [95]
69. Metsas okste korjamine, valmistumine risti püstitamiseks Pilistveres [94]
70. Balti ketis kaasas olnud lipp [94]
71. Evald Laasi ekslibris [89]
72. Oluline on ajaloolase Evald Laasi artikkel "Schritte auf dem Weg zur Kapitulation" [87]
73. Remniku õppekeskuse juhtkond, "Eesti Kodukaitse" juhtkond ja õppekeskuse staabiülem hr. Eldor Luhaväli [86]
74. 1 ületrükitud Eesti kroon koos vastava dokumendiga [84]
75. Õppekeskuse ülem Johan Saar kõnet pidamas [80]
76. Lipu toomine rivi ette [79]
77. Memento rinnamärk [75]
78. Eesti õigusevastaselt represseeritute liit. Liikmekaart nr 558 [74]
79. Tallinna Teadlaste Majas toimunud arutelude dokumendid, lisatud diskussioonides osalejad [73]
80. Rivi ees on veltveebel hr. Lillemägi [73]
81. Paraadiks rivistumise ootel, ees rühmaülem A. Tikk. Pildil õppekeskuse 1. kompanii [73]
82. Müügi otstarbel, hind 20kop, lipu motiivid [73]
83. Eesti ostukaart Tallinn Kalinini raj. [72]
84. Hümni laulmine [69]
85. Raamatus avaldatud foto Balti ketist ning kokkuvõte 23. augustist [68]
86. Pildil on Balti ketis osalenud ja mälestusi jaganud inimene. [68]
87. Kleeps, mille järgi Väino Ermel tegi ühe loosungitest, mida hoidsid käes Balti ketis seisnud EKE projekti töötajad [68]

No data to display