Skip to main menu
Skip to search engine
Skip to content
Skip to footer
ro
cs
de
lt
en
lv
pl
hu
et
cs
de
lt
en
lv
pl
hu
ro
et
Contrast
Share
Login
ro
cs
de
lt
en
lv
pl
hu
et
cs
de
lt
en
lv
pl
hu
ro
et
Login
Contrast
Share
Back
Collections
Collections
Poland
Litwa
Latvia
Estonia
Czech Republic
Hungary
Germany
Romania
Collection days in Cluj (07.2019)
Indexes
Indexes
Title
Creator
Contributor
Subject
Users' tags
Obligatory keywords (Europeana 1989)
Optional keywords (Europeana1989)
Geolocation (spatial coverage)
Time scope (temporal coverage)
Description
Notes
Place of publishing/creation
Publisher
Creation/publication date
Type of object
Format
Identifier
Language
Relation (link)
License
Rights holder
Digitisation
Origin Country
Recently viewed
Recently viewed
Objects
BJC035
VIL709
Paletă tenis de masă
VIL150
Excursie în Oradea
Collections
Digital Archive of Memorabilia
contains 1 925 digital objects
Search field
Advanced search
?
MAIN PAGE
|
Indexes
Index:
Description
Results:
51
Selected letter: F
all
A
B
C
D
E
F
G
I
J
L
M
N
O
P
R
S
T
U
Search in field Description
of
3
Next
Fanion „Universitatea” Cluj-Napoca, realizat pentru a marca 70 de ani de la înființarea clubului sportiv clujean.
Felicitare de protocol instituțional cu ocazia sărbătoririi zilei de 1 Mai – ziua solidarității internaționale a celor ce muncesc. Este semnată de general-maior Ioan Șerbănoiu, șeful Inspectoratului Județean Cluj al Ministerului de Interne.
Felicitare de protocol instituțional cu ocazia sărbătoririi zilei de 23 august 1985 – „a 41-a aniversare a victoriei revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă de la 23 August 1944”. Este semnată de general-maior Ioan Șerbănoiu, șeful Inspectoratului Județean Cluj al Ministerului de Interne. Felicitare de protocol instituțional cu ocazia sărbătoririi zilei de 23 august 1987 – „a 43-a aniversare a victoriei revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă de la 23 August 1944”. Este semnată de colonel Nicolae Ioniță, șeful Securității Județene Cluj. Felicitare de protocol instituțional cu ocazia sărbătoririi zilei de 23 august 1988 – „a 44-a aniversare a victoriei revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă de la 23 August 1944”. Este semnată de colonel Nicolae Ioniță, șeful Securității Județene Cluj.
Felicitări de protocol instituțional expediate cu prilejul aniversării proclamării republicii în data de 30 decembrie (stabilită în anul 1947, odată cu abdicarea regelui Mihai I). Prilejul era folosit și pentru a transmite urări de An Nou. De Anul Nou copiii așteptau venirea lui Moș Gerilă, înlocuitorul lui Moș Crăciun, întâmpinat în ajunul sărbătorii creștine a Crăciunului. *Felicitare din 30 decembrie 1985, semnată de lt.-col. Stoian Rusu, șeful Miliției Județene Cluj. *Felicitare trimisă în 30 decembrie 1988, semnată de colonel Vasile Mihalache, comandantul Brigăzii Securitate Cluj. *Felicitare de 30 decembrie și Anul Nou, nedatată. Interesantă este ștampila Serviciului Independent de Miliție Transporturi pentru Regionala C.F. Cluj; această unitate a fost desființată la câțiva ani după Revoluție, apoi a fost reînființată, fiind necesară pentru combaterea infracțiunilor pe căile ferate. Felicitarea este semnată de lt.-col. Ioan Salvan, șeful Serviciului.
Felicitări din partea unor oficialități, transmise cu ocazia unor aniversări personale (zile de naștere). *Felicitare semnată general-maior Mihai Pacepa. (Mihai Pacepa a deținut funcțiile de șef adjunct al Departamentului de Informații Externe a României comuniste și consilier personal al președintelui Nicolae Ceaușescu. A cerut azil politic în Statele Unite în anul 1978.) *Felicitare semnată de general-maior Constantin Nuță, adjunct al ministrului de interne, șef al Inspectoratului General al Miliției, datată 1988. *Felicitare semnată de general-locotenent Iulian N. Vlad. (Acesta a îndeplinit funcțiile de ministru secretar de stat la Ministerul de Interne și șef al Departamentului Securității Statului.)
Felicitările au fost primite cu ocazia sărbătorilor de iarnă de la rude și prieteni. Acestea cuprindeau urări de sănătate, fericire și prosperitate cu ocazia Anului Nou, alături de mesajele: Crăciun Fericit și La mulți ani.
Felicitările au fost primite cu ocazia zilei mele de naștere sau a părinților mei de la rude și prieteni. Erau realizate din flori presate sau erau tip carte poștală cu o floare în imagine. Cuprindeau urări de bine și sănătate, alături de mesajul: La mulți ani.
Felicitările au fost primite de la rude, prieteni, cunoștințe cu ocazia Zilei de 1 Martie. Odată cu felicitările era trimis prin Poșta Română și un mărțișor reprezentând „simbolul primăverii”. Acesta era dăruit celor dragi pentru a le aduce noroc. Sărbători, precum 1 Martie erau închinate femeii, primăverii și renașterii naturii. În general, femeile şi fetele primeau mărţişoare și le purtau pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii. Culorile roșu și alb din șnurul mărțișorului simbolizau viața și spiritualitatea. În tradiţia populară, aducătoare de noroc erau mărţişoarele care aveau formă de trifoi, inima care era simbolul iubirii, iar ancora – al credinţei.
Felicitările erau primite de la prieteni și cunoștințe cu ocazia Anului Nou. Crăciunul şi întreaga perioadă a sărbătorilor de iarnă erau cunoscute, în vremea regimului comunist din România, sub denumirea de „luna cadourilor“. Moş Crăciun a fost transformat în Moş Gerilă, iar bradul de Crăciun era „pomul de iarnă“. Bradul era împobodit înainte de data de 25 decembrie, iar punctul culminant al sărbătorilor de iarnă era Revelionul.
Felicitările erau primite de la prieteni și cunoștințe cu ocazia Sărbătorilor Pascale, în acest caz felicitarea fiind trimisă de la Brașov. În noaptea de Înviere, Partidul Comunist Român organiza discotecă cu program prelungit, în același timp cu slujba de înviere, la Casa Tineretului din Dej. Despre evenimentele religioase nu se vorbea public.
Felicitările erau primite de la prieteni și rude cu ocazia Zilei de 8 Martie (Ziua Femeii) și a venirii primăverii. În data de 8 martie, de Ziua Mamei, copiii făceau cadouri mamelor, bunicilor, învăţătoarelor şi profesoarelor, iar bărbaţii obișnuiau să dăruiască flori şi mici cadouri femeilor din viaţa lor – soţiilor, iubitelor, mamelor, fiicelor şi colegelor.
Filtrul de marcă ORWO a fost produs în Germania de Est și a aparținut tatălui meu. Era folosit la prelucrarea fotografiilor alături de alte materiale fotografice, cum ar fi filmele, soluțiile și hârtia fotografică.
Fișă contract și de împrumut utilizată în bibliotecile comunale în anii '80.
Fotografia a fost prelucrată după un diapozitiv și a fost realizată în vara anului 1988 de pe Cetățuie. Cetățuia Cluj este o fortificație habsburgică construită între anii 1715 – 1735, după planurile arhitectului militar Giovanni M. Visconti. Cu ziduri sub formă de stea, vechea fortificație cuprindea o redută și un turn, fiind înconjurată de bastioane, iar în exterior era împrejmuită de un val de pământ. Ridicată cu scopul de a asigura un post de apărare, precum și un punct de control al trupelor austriace asupra orașului, Cetatea Norilor, cum a mai fost numită, a fost de multe ori folosită și ca închisoare, mai ales în perioada Revoluției de la 1848. Aici, în anul 1849, unul dintre eroii Revoluției, pastorul sas Stephan Ludwig Roth, a fost întemnițat și executat. Ridicarea hotelului Belvedere, în anii ’70, a adus cu sine o notă de modernitate, dar, totodată, a dus și la demolarea clădirilor de pe latura sudică a cetății. În zilele noastre, din vechea cetățuie a mai rămas puțin: porțile de acces din sud-est și nord, o parte din ziduri, câteva clădiri și reduta, transformată între timp în Turnul Parașutiștilor. În anul 1995, pe Cetățuia Cluj, a fost înălțată o imensă cruce din fier, în locul celei distruse în perioada comunismului, în anii ’50, care a fost inițial ridicată în memoria celor întemnițați aici. Cetățuia este cu siguranță unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din Cluj, atât pentru valoarea istorică pe care o are, cât și pentru minunata priveliște panoramică de care te poți bucura odată ajuns sus, pe zidurile ei.
Fotografia a fost realizată cu ocazia Zilei de 8 Martie în anul 1989, prilej cu care se ofereau cadouri de Ziua Mamei. Sunt îmbrăcată în costumul de Șoim al Patriei, iar în coșul de flori se observă ghiocei și ramuri de mâțișori, care simbolizau venirea primăverii. Pe fotografie apare următorul mesaj: „Măicuță iubită/Azi e ziua ta, să fii fericită/Din inimă aș vrea!” Suportul a fost realizat manual la școală împreună cu învățătoarea.
Fotografia a fost realizată la începutul anului școlar, în data de 15.09.1985 la Școala Generală din comuna Feleacu, jud. Cluj, unde sora mea, Dana Nicoară, era elevă în clasa a VII-a și pionier comandant de detașament. Pionierii purtau uniformă, cravată roşie cu tricolor, insignă şi însemnele pioniereşti. În general, pionierii erau aşezaţi în careu în ordinea descrescătoare a claselor, în sensul acelor de ceasornic; pionierii fiecărui detaşament erau încolonaţi pe grupe, în şiruri paralele, în frunte cu comandanţii de grupe. În dreapta detaşamentului stăteau pionierii care ţineau drapelele, iar pionierul comandant de detaşament stătea în faţa detaşamentului. În afara careului, având cu ei toate drapelele, stăteau gărzile port-drapel şi cei patru pionieri care aveau misiunea de a ridica drapelul pe catarg. Pionierii rosteau şi un legământ: „Voi învăţa şi voi munci pentru a deveni fiu de nădejde al patriei mele – Republica Socialistă România; voi fi credincios poporului şi Partidului Comunist Român; voi respecta neabătut îndatoririle pioniereşti”. Deviza pionierului era: „Pentru gloria poporului şi înflorirea României Socialiste, pentru cauza partidului – înainte!”, la care răspunsul era: „Tot înainte!”.
Fotografia lui Ioan Crișan, la vârsta de 5-6 ani, în uniformă de șoim al patriei.
Fotografia reprezintă un concert folk cu Emeric Imre și Călin Nemeș în cadrul Clubului Echinox, în 1988. Emeric Imre este un chitarist, muzician, interpret și compozitor român. A făcut parte din Cenaclul „Nicolae Tăutu” al Casei Armatei din Cluj. A ajuns acolo împreună cu Ghita Cucui, o colegă de liceu cu voce extraordinară. Aici i-a cunoscut pe Sorin Lăcătuș, Jean Emanuel Anton, Iosif Szabo, Călin Nemeș, Ioan Gyuri Pascu, Didi Ivănescu, Dan Marius Drăgan, Giusepe Poenaru, Florin Constantin Verdeș, Dorin Andone, Nicu Todea, Lucian Matiș, Eugen Pascu, Ina Marginean și alții. Erau „gașcă nebună și frumoasă a Clujului”, de pe vremea cenaclurilor studențești clujene din '83-'87. Primul mare spectacol oficial al „găștii de nebuni” a avut loc pe scena Casei de Cultura a Studenților din Cluj-Napoca. Se cânta folk, se făcea pantomimă, umor și poezie. Din repertoriul „găștii nebune” făceau parte piese proprii și ale celor de la Cenaclul Flacăra, căci „folkul era rege atunci în România”. Pe lângă Casa Armatei, repetițiile mai erau găzduite de Casa Municipală de Cultură sau Casa Tineretului. Dintre coordonatorii grupului au făcut parte Emilia Ivanov, Traian Bradea, Mircea Olaru-Zainescu și Cornel Udrea. Cenaclul lui Adrian Păunescu si-a încetat activitatea prin anul 2000. Emeric Imre a luptat, însă, mai departe pentru promovarea folkului. Călin Alexandru Nemeș a fost un actor clujean, care în timpul Revoluției din 1989 a fost împușcat și grav rănit în luptele de stradă din Cluj. Pe 21 decembrie 1989 a mers în Piața Libertății împreună cu un grup de prieteni printre care profesorul Ladiu, Lucian Matiș și profesorul Pedestru. În total, erau aproximativ 10 persoane mobilizate de artist care spunea că „trebuie să facem și noi ceva", referindu-se la manifestațiile din Timișoara. Grupul aflase că muncitorii din fabricile din Cluj au început să iasă în stradă așa că membrii grupului au hotărât să aștepte coloanele de muncitori în Piața Libertății. Pentru că muncitorii întârziau, fiind blocați de armată, cei din grup au început să strige "Timișoara-Timișoara " și "Libertate", grupului raliindu-și și alți cetățeni. De asemenea mulți alți cetățeni priveau de pe margine nefăcând însă semne clare de solidarizare cu manifestanții. O dată cu sosirea celor trei plutoane ale Armatei în piață, mai mulți manifestanți printre care și Călin Nemeș și-au descheiat hainele, dezvelindu-și piepturile în semn demonstrativ în fața soldaților. La un anumit moment, Călin a ieșit din mulțimea de manifestanți aflați în locul care avea să devină Piața Libertății din Cluj și îndreptându-se către soldați a strigat „Trageți, am o singură inimă". Se pare că în două rânduri Călin Nemeș a avut contact fizic cu căpitanul Dando. Prima dată, acesta l-a îmbrâncit pe Călin și artistul a căzut la pământ. A doua oară, au căzut amândoi, moment în care s-a deschis focul la ordinul expres al căpitanului de armată care comanda dispozitivul. Soldații au deschis focul către manifestanți fără avertismentele normale în astfel de cazuri. De asemenea, s-a tras înspre Călin Nemeș și căpitanul de armată care a fost și el rănit în incident. Aproximativ 20 de persoane au fost rănite, înregistrându-se 13 morți. Deși inițial ambulanțele nu au fost lăsate să ia răniții, soldații executând foc asupra ambulanțelor sosite, într-un final actorul a fost adus la spital unde a primit îngrijirile medicale. Neresemnându-se cu onorurile și recompensele oferite de noua putere tuturor celor cărora le era îndatorată, Călin Nemeș după ce și-a revenit, a cerut cu insistență aducerea în fața justiției a celor răspunzători de moartea sau rănirea a zeci de demonstranți pașnici din centrul Clujului. Nefiind luat în seamă nici de organele în drept, și nici chiar de către opinia publică, Nemeș și-a pus capăt vieții, în ziua de 8 iulie 1993. La doar 32 de ani, acesta s-a spânzurat în podul casei sale.
Fotografie din clasa a XII-a, anul școlar 1981/1982, în curtea Liceului Industrial „George Coșbuc”, aceasta fiind denumirea liceului într-o epocă în care majoritatea liceelor teoretice au fost transformate în licee industriale, conform Legii educației şi învățământului din 1978.
Fotografie panoramică cu orașul Cluj-Napoca realizată de pe Cetățuie, în anul 1982. Se observă turnurile Bisericii Sf. Mihail și al Bisericii Unitariene.
1
2
of
3
Next
This page uses 'cookies'.
More information
I understand