Skip to main menu
Skip to search engine
Skip to content
Skip to footer
ro
cs
de
lt
en
lv
pl
hu
et
cs
de
lt
en
lv
pl
hu
ro
et
Contrast
Share
Login
ro
cs
de
lt
en
lv
pl
hu
et
cs
de
lt
en
lv
pl
hu
ro
et
Login
Contrast
Share
Back
Collections
Collections
Poland
Litwa
Latvia
Estonia
Czech Republic
Hungary
Germany
Romania
Collection days in Cluj (07.2019)
Indexes
Indexes
Title
Creator
Contributor
Subject
Users' tags
Obligatory keywords (Europeana 1989)
Optional keywords (Europeana1989)
Geolocation (spatial coverage)
Time scope (temporal coverage)
Description
Notes
Place of publishing/creation
Publisher
Creation/publication date
Type of object
Format
Identifier
Language
Relation (link)
License
Rights holder
Digitisation
Origin Country
Recently viewed
Recently viewed
Objects
Collections
Digital Archive of Memorabilia
contains 1 925 digital objects
Search field
Advanced search
?
MAIN PAGE
|
Indexes
Index:
Description
Results:
37
Selected letter: C
all
A
B
C
D
E
F
G
I
J
L
M
N
O
P
R
S
T
U
Search in field Description
of
2
Next
Caietul cu rețetele de prăjituri a aparținut doamnei Rus Maria, care lucra la Cooperativa Meșteșugărească din Teiuș, județul Alba. Rețetele au fost împrumutate de la o colegă pe nume Viorica din satul Stremț, județul Alba. Cele două rețete „Negresă în pijama” și blatul de tort au fost scrise în 1 februarie 1987. În perioada comunistă nu prea se găseau dulciuri în magazine. Acestea se făceau acasă. Cele mai cunoscute prăjituri erau: Albă ca zăpada, Mignon cu nuci, Negresa, Televizor, Isoscel, Denisa, Linzer, prăjitura cu miere, salamul de biscuiți, ciocolata de casă ș.a.
Caietul cu rețetele de prăjituri, torturi, dulcețuri, băuturi și sucuri aparține familiei. Rețetele sunt scrise de mână și acestea făceau parte dintr-o cultură a socializării pentru că la petreceri sau cu prilejul altor evenimente, prietenele, vecinele, cunoștințele își împumutau rețetele de prăjituri, care practic se dădeau din mână în mână. Se preparau mai multe rețete, cum ar fi: plăcintă cu brânză, gogoși, cozonac, eclere, cornulețe cu gem, prăjitură cu mere, dar cele mai populare rețete erau salamul de biscuiți, crema de zahăr ars, checul, ciocolata de casă și laptele de pasăre. În lipsa mixerului se foloseau sucitorul pentru cocă şi telul din sârmă pentru cremă. Scorțișoara, stafidele, smochinele, nucile erau pe atunci cele mai extravagante ingrediente pentru prăjituri, în general, se folosea o mașină pentru măcinat nuca, iar pentru măcinarea macului și a zahărului, bunica folosea mașina de măcinat cafea. Deserturile se făceau acasă, cu ocazia sărbătorilor pascale și de iarnă sau a diferitelor evenimente în familie: nunți, botezuri, zile de naștere ș.a. Cu ocazia sărbătorilor, mai ales a celor de iarnă, se făceau șase sau șapte feluri de prăjituri și munceam împreună cu bunica, trei zile la rând, pentru prepararea și coacerea prăjiturilor și a cozonacilor întrucât aveam mulți oaspeți. Așadar, întreaga familie era răsfățată cu cele mai apetisante dulciuri.
Caietul de apicultor a aparținut lui Galea Augustin, care era pasionat de apicultură. Caietul a fost scris între anii 1984-1990 și a fost donat Bibliotecii Județene „Octavian Goga” Cluj. Acesta cuprinde momentele marcante de la începutul cumpărării familiilor de albine la 1 august 1984 până la întreținerea și îngrijirea acestora, dar și metode de înmulțire a familiilor de albine, marcarea mătcilor, lucrări anuale ce se fac în stupină, rețete pentru turte, scheme ale stupilor etc. Stupii de albine erau amplasați în satul Dângău Mare, județul Cluj.
Calculator de mână utilizat în facultate pentru calcule matematice, în perioada anilor 1987-1989.
Calendarele de buzunar color datează din perioada anilor 1980-1989 și au o tematică diversă: etnografie și folclor, botanică, sport, istorie, arhitectură, cultură, artă și pictură, copilăria, femeia, transporturi, LOTO, etc. Imaginile însoțesc adeseori texte educative cum ar fi: prevenirea și stingerea incendiilor, dar și urarea tradițională pentru anul următor: La Mulți ani!. Calendarul de buzunar era util si practic. Dimensiunile convenabile, apropiate unei cărți de vizită, permiteau calendarelor de buzunar să fie ușor păstrate în portofel sau în buzunarul hainei. Mesajul ajungea foarte ușor la destinatar, oriunde ar fi fost acesta. Au fost editate de: Întreprinderea Poligrafică Cluj, de Întreprinderea de Ciorapi, Tricotaje și Blănuri Sintetice, Comitetul Județean Mureș al Crucii Roșii, Regionala de Căi Ferate, Asociația Sportivă C.F.R. Cluj-Napoca, Consiliul Județean Cluj a Organizației Pionierilor, Societatea de Cruce Roșie din Republica Socialistă România, Direcția Sanitară Județeană, Comitetul Județean al Crucii Roșii Cluj, Editura Academiei, Editura Științifică și Enciclopedică, Întreprinderea Comercială de Stat Mărfuri Industriale Dej, Comitetul de Cultură și Educație Socialistă al Județului Sibiu ș.a.
Carnet de sănătate pentru militarii în termen din 1987 Carnetul donatorului de sînge din 1987
Carnet de student la Conservatorul de Muzică „Gh. Dima” Cluj-Napoca și Certificat de definitivare în învățământ.
Carnetul de evidențiere a activității pionierului a aparținut fiului adoptiv, Gomboș Zoltán. Anul primirii în organizație a fost 1979. Carnetul cuprindea: datele de identificare și legământul pionierului, funcțiile îndeplinite în cadrul Organizației Pionierilor, aprecierile anuale asupra activității pionierului, distincțiile și alte recompense primite, premiile și mențiunile obținute la concursuri, olimpiade și alte festivaluri pe diverse domenii de activitate.
Carnetul de membru U.T.C. (Uniunea Tineretului Comunist) a fost eliberat la data de 12 iulie 1984 de Comitetul Județean U.T.C. Sălaj, sub sloganul: „Proletari din toate țările, uniți-vă!”. Data primirii în organizație a fost 5 iulie 1984. Uniunea Tineretului Comunist a fost organizația de tineret a Partidului Comunist Român.
Carnetul Inspectorului Obștesc cu Protecția Muncii a fost emis de Comitetul Sindical C.F. Cluj, Regionala de Căi Ferate Cluj în anul 1988 pentru uz intern. Cuprinde: Numele persoanei din Comitetul sindical, unitatea unde este încadrat, locul de muncă unde va acționa în prevenirea accidentelor de muncă, Sarcinile sindicatelor privind controlul obștesc asupra activității de protecție a muncii, Extrasul din Legea nr. 5/1965 privind protecția muncii, Decretul 400/1981, Sancțiunile, Extrasul din normele tehnice cu caracter metodologic pentru aplicarea H.C.M. 2896/1966 privind accidentele în muncă, Vizele anuale, Notițe.
Carte din colecțiile Bibliotecii Județene "Octavian Goga" din 1985 a Frontului Democrației și Unității Socialiste ce descrie în cifre și fapte realizările cetățenilor patriei
Carte din colecțiile Bibliotecii Județene "Octavian Goga" editată de Organizația Pionierilor Consiliul Județean Cluj în 29 martie 1989 cu ocazia Simpozionului aniversării a 40 de ani de la crearea organizației pionierilor.
Carte poștală trimisă de la Sângeorz-Băi, județul Bistrița-Năsăud. A fost trimisă de o colocatară doamnei Crăciun care era administratoare a blocului în anul 1986, cu instrucțiuni pentru un student din bloc. Se poate observa portul popular tradițional năsăudean, care era compus din năframă, cămaşă, poale , zadii (sau şurţ) la femei, iar ca un semn distinctiv al portului popular bărbătesc era pălăria cu pană de păun.
Cartea de muncă a aparținut doamnei Rus Maria. A fost eliberată de Întreprinderea Industrială de Stat „Dezrobirea”, localitatea Brașov și sunt scrise datele privitoare la activitatea în muncă din anii '80 la Cooperativa Meșteșugarul Teiuș.
Cartela de pâine din decembrie 1989 a aparținut lui Ianc Vasile și a fost eliberată pentru trei persoane. Limitarea consumului de alimente a fost controlată de vechiul regim prin introducerea cartelelor. Fiecare familie era arondată unui magazin din cartierul unde avea domiciliul. Pâinea, zahărul şi uleiul se cumpărau numai pe cartelă şi doar de la alimentarele de cartier. Raţionalizarea pâinii a fost introdusă în 1982 şi a fost pregăitită treptat de comunişti prin adoptarea mai multor legi menite să oficializeze reducerea porţiilor de mâncare. În unele judeţe cartele se eliberau pentru o lună, în altele pentru trei luni.
Cartierul Mărăști s-a format în perioada 1970 – 1980 când s-au construit numeroase blocuri dintr-o necesitate a creşterii numărului de locuinţe din oraş. Denumirea provine de la Bătălia de la Mărăști, una dintre principalele lupte desfășurate pe teritoriul României în Primul Război Mondial. Cele nouă fotografii au fost realizate pe film alb-negru Azopan PS 21. Fotografie realizată în cartierul Mărăști în anul 1986 în care au fost fotografiate blocuri care au la parterul lor magazine Alimentara și Lactate, dar și o pensiune, patiserie, bar. Se poate observa cum grupuri de oameni stăteau la coadă la Alimentara și de asemenea celebrele mașini Dacia și Skoda parcate pe trotuar. Fotografie realizată în cartierul Mărăști în anul 1986, cu Fântâna arteziană construită în spatele Bisericii Sfântul Petru. Fotografie realizată în cartierul Mărăști în anul 1986, în care se pot observa blocurile comuniste cu sute de apartamente. Fotografie realizată dintr-o parcare din cartierul Mărăști în anul 1986 cu blocurile comuniste care aveau la parterul lor diverse magazine: mercerie, galanterie, tricotaje copii și bărbați. Două fotografii realizate cu sensul giratoriu din cartierul Mărăști în anul 1986. Fotografie realizată în cartierul Mărăști în anul 1986, în care se poate observa arhitectura din perioada comunistă. Fotografie realizată cu unul din podurile din cartierul Mărăști în anul 1986. Fotografie realizată în momentul în care trece un tren peste podul CFR în anul 1986.
Cartierul Mărăști s-a format în perioada 1970 – 1980 când s-au construit numeroase blocuri dintr-o necesitate a creşterii numărului de locuinţe din oraş. Denumirea provine de la Bătălia de la Mărăști, una dintre principalele lupte desfășurate pe teritoriul României în Primul Război Mondial. Una din clădirile cu o arhitectură aparte, este „blocul spray”. Fotografiile au fost realizate pe film alb-negru Azopan PS 21. Fotografie realizată în cartierul Mărăști în anul 1986 în care au fost fotografiate blocuri care au la parterul lor magazine Alimentara și Lactate, dar și o pensiune, patiserie, bar. Se poate observa cum grupuri de oameni stăteau la coadă la Alimentara și de asemenea celebrele mașini Dacia și Skoda parcate pe trotuar. Fotografie realizată în cartierul Mărăști în anul 1986, cu Fântâna arteziană construită în spatele Bisericii Sfântul Petru. Fotografie realizată în cartierul Mărăști în anul 1986, în care se pot observa blocurile comuniste cu sute de apartamente. Fotografie realizată dintr-o parcare din cartierul Mărăști în anul 1986 cu blocurile comuniste care aveau la parterul lor diverse magazine: mercerie, galanterie, tricotaje copii și bărbați. Două fotografii realizate cu sensul giratoriu din cartierul Mărăști în anul 1986. Fotografie realizată în cartierul Mărăști în anul 1986, în care se poate observa arhitectura din perioada comunistă. Fotografie realizată cu unul din podurile din cartierul Mărăști în anul 1986. Fotografie realizată în momentul în care trece un tren peste podul CFR în anul 1986.
Casetele audio sunt marca ELECTRECORD (cea mai veche casă de discuri din România) sau marca ORWO (RDG) și aparțin familiei. Una din casetele audio este cu Tangouri celebre, o altă casetă este cu Adrian Daminescu, interpret de muzică ușoară românească și a fost achiziționată în 1 august 1989, iar a treia casetă a fost reînregistrată cu muzică populară bănățeană.
Catalogul Quelle l-am primit cadou de la soțul meu, care l-a achiziționat de pe piața neagră din târgul din Cluj-Napoca („talcioc”). Acesta datează din perioada anilor 1986-1987 și îi spuneam Neckermann. Ca sector specializat în comerțul online, catalogul era practic o revistă de reclamă la diverse produse: articole de îmbrăcăminte pentru femei, bărbați și copii, încălțăminte, mobilier, produse electronice și electrocasnice, corpuri de iluminat, lenjerii de pat și covoare, articole pentru camping, bijuterii și ceasuri ș.a. În realitate, catalogul era folosit ca revistă de modă din care ne inspiram pentru a croi noi modele de rochii și costume.
Cărțile poștale au fost primite de la prieteni, rude, cunoștințe, cu ocazia zilei de naștere sau a Paștelui și a Anului Nou. O parte din cărțile poștale sunt trimise de mine de la București unde mă aflam la cursuri de perfecționare profesională.
1
2
of
2
Next
This page uses 'cookies'.
More information
I understand