Skip to main menu
Skip to search engine
Skip to content
Skip to footer
ro
cs
de
lt
en
lv
pl
hu
et
cs
de
lt
en
lv
pl
hu
ro
et
Contrast
Share
Login
ro
cs
de
lt
en
lv
pl
hu
et
cs
de
lt
en
lv
pl
hu
ro
et
Login
Contrast
Share
Back
Collections
Collections
Poland
Litwa
Latvia
Estonia
Czech Republic
Hungary
Germany
Romania
Collection days in Cluj (07.2019)
Indexes
Indexes
Title
Creator
Contributor
Subject
Users' tags
Obligatory keywords (Europeana 1989)
Optional keywords (Europeana1989)
Geolocation (spatial coverage)
Time scope (temporal coverage)
Description
Notes
Place of publishing/creation
Publisher
Creation/publication date
Type of object
Format
Identifier
Language
Relation (link)
License
Rights holder
Digitisation
Origin Country
Recently viewed
Recently viewed
Objects
Collections
Digital Archive of Memorabilia
contains 1 925 digital objects
Search field
Advanced search
?
MAIN PAGE
|
Indexes
Index:
Description
Results:
292
Choose first letter
all
A
B
C
D
E
F
G
I
J
L
M
N
O
P
R
S
T
U
Search in field Description
Prev
of
5
Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Obiectele reprezintă lanterne din metal fabricate în China și lanternă marca Elba din perioada comunistă.
Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Obiectele reprezintă lămpi cu petrol folosite în casele țărănești din satele românești.
Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Obiectele reprezintă modele de aparate de telefonie fixă.
Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Obiectele reprezintă: Monede şi bancnote din perioada comunistă Suport de sticlă pentru primirea și restituirea banilor la ghișee
Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Obiectele reprezintă: Peşti din sticlă, obiecte frecvent întâlnite în decorul locuinţei în perioada respectivă Mileuri, broderii decorative pentru uz casnic Coşuri confecţionate din sticlă colorată, folosite ca obiecte decorative sau pentru fructe Alte bibelouri, folosite ca obiecte decorative Peşti din sticlă, bibelouri pe raft
Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Obiectele reprezintă: Radio PACIFIC, ceasuri deşteptătoare Ceas cu cuc Majak de perete cu pendul
Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Obiectele reprezintă: Steagul Partidului Comunist Român PCR și tablouri înfăţişând portretul tovarășului Nicolae Ceauşescu.
Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Obiectele reprezintă: Trusă corpuri geometrice pentru preşcolari Ierbar şcolar
Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Obiectele reprezintă un pick-up şi discuri cu muzică.
Numele colecționarului este Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu. „Camera Nostalgică” este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc. Obiectul reprezintă un model de hartă din plastic, cu principalele oraşe ale României.
Numere din săptămânalul de cultură „Tribuna”, editat de Consiliului Culturii și Educației Socialiste, apărut la Cluj-Napoca.
Numere din suplimentul literar-artistic al publicației „Scînteia tineretului”, apărută la București.
Obiectele decorative aparțin bunicilor și au fost cumpărate de la târgul de la Negreni. Târgul cu o tradiţie de câteva secole se organiza în toamna fiecărui an, în al doilea sfărşit de săptămână a lunii octombrie, pe malul Crişului Repede, în localitatea Negreni. La tradiționalul “Târg de la Fechetău”, aşa cum mai era cunoscut Târgul de toamnă de la Negreni, se vindeau obiecte noi de uz general, haine, încălţăminte, dar tot aici se puteau găsi diferite vechituri, de exemplu: port popular, cusături, farfurii pictate, cărţi, mobilier, scule, picturi etc. Tabloul a fost realizat prin imprimarea imaginii pe o placă de faianță, cu tema port popular românesc de pe Valea Mureșului. Prezintă și o ramă specială. Cel de-al doilea obiect reprezintă o farfurie decorativă din ceramică pentru perete.
Pagini din albumul fotografic „Martor ocular. 21 decembrie 1989, ora 15:40 minute. Piața Libertății Cluj”. Acesta cuprinde fotografii realizate de prof. Răzvan Rotta. Albumul a apărut ca supliment al Revistei „Nu”.
Pașaportul a aparținut unui unchi, Rusu Nicolae, care era soțul surorii tatălui meu. A fost eliberat la data de16.06.1988 și expira la data de 16.06.1993. A călătorit în Republica Federală Germania în anul 1988.
Pașaportul aparține bunicului meu. Pașaportul conținea 44 de pagini și a fost eliberat de Inspectoratul Județean Sălaj (Ministerul de Interne) la data de 24.05.1982 și a expirat la 24.05.1987. A fost prelungit în anul 1990 până la data de 24.05.1992. Bunicul a călătorit în anul 1982 în Republica Populară Ungară, iar în anul 1990 pe teritoriul Comunității Statelor Independente.
Pașaportul și Carnetul de membru de sindicat au aparținut soțului, Gomboș Andrei. Pașaportul a fost eliberat de Inspectoratul Județean Cluj (Ministerul de Interne) la data de 20.07.1983. A călătorit numai în Republica Populară Ungară, iar la întoarcerea în țară se făceau verificări de către organele de securitate ale statului. Carnetul de membru de sindicat a fost eliberat în data de 18.07.1981. Carnetul cuprindea: numele și prenumele persoanei, profesia, data primirii în sindicat, fotografia titularului și cotizațiile începând cu anul 1981.
Pentru a preveni producerea unor manifeste dactilografiate, în anii 80 regimul Ceaușescu emite Decretul nr. 98 din 28 martie 1983 privind regimul aparatelor de multiplicat, materialelor necesare reproducerii scrierilor şi al maşinilor de scris. Pentru obținerea autorizației de deținere a unei mașini de scris trebuia ca pe lângă comunicarea tipului de maşină, posesorul să anexeze o foaie de hîrtie dactilografiată cu întregul setul de caractere al maşinii de scris, astfel încât miliția să poată identifica proveniența oricărui document dactilografiat.
Pentru elevii din vremea regimului comunist, şcoala nu însemna numai ore de curs, ci şi atelier, muncă la strung, muncă patriotică și apartenenţa la organizaţii. „Şoimii patriei”, „Pionierii” şi „UTC-iştii” erau educaţi, atât moral, cât şi civic, în spiritul umanismului, al dragostei şi respectului faţă de patrie şi popor, faţă de „Partidul Comunist Român”. Uniformele erau obligatorii, manualele erau unice, iar carnetul de note cuprindea nu mai puţin de 15 îndatoriri. Anul şcolar era împărţit pe vremea lui Ceauşescu în trei trimestre. Învăţământul era structurat în ciclu primar (clasele I-IV), gimanziu (clasele V-VIII), treapta I de liceu (IX-X) şi treapta a doua de liceu (clasele (XI-XII). După clasa a VIII-a elevii susţineau examenul de admitere la liceu. Pentru a accede în clasa a XI-a de liceu, elevii susţineau un nou examen: treapta I. Cine nu trecea ”treapta”, nu putea continua cursurile la zi la liceu. Anii de studiu în liceu se încheiau cu examenul de Bacalaureat. La sfârșitul fiecărui an școlar se organizau serbări cu diverse teme în cadrul cărora aveam de interpretat un rol. Fotografiile sunt realizate la sfârșitul clasei a II-a, cu ocazia serbării de sfârșit de an școlar, în iunie 1988. Sceneta se intitula „Furnicuțele”, motiv pentru care sunt îmbrăcată în negru cu un șorțuleț alb. Fotografiile sunt realizate la sfârșitul clasei a III-a, cu ocazia serbării de sfârșit de an școlar cu tema „Crăiesele Anotimpurilor”. Fotografia a fost realizată în iunie 1989. Sunt alături de colegii mei în sala de clasă interpretând rolul Crăiesei Anotimpurilor. Pe perete se pot observa tabloul cu Nicolae Ceaușescu, stema României în partea stângă, iar în partea dreaptă, secera și ciocanul, simbolul folosit pentru reprezentarea comunismului.
PG 737/ 09.07.1971 – permis grăniceresc pentru pescuit în zona de graniță a Republicii Socialiste România. PG/26.06.1984 – permis grăniceresc pentru pescuit în zona de graniță a Republicii Socialiste România. Cu aceste permise pescarii primeau dreptul de a pescui numai în anumite zone. Erau acordate în special pentru zonele apropiate graniței, iar pentru cele din centrul țării se primeau numai în anumite condiții și cu recomandări. Pentru obținerea acestora se depunea o solicitare la organele de stat; se puteau acorda în urma unor verificări.
Planșe istorice didactice elaborate în timpul lui Nicolae Ceaușescu, care surprind momente din istoria țării: epoca pietrei cioplite și șlefuite, epoca bronzului, cultura și civilizația geto-dacilor. Aceste planșe sunt confecționate din carton gros și reproduc în mod fidel imaginea regimului comunist din România, văzută din interior, din prisma obiectivelor pe care şi le propunea şi a mesajelor pe care vroia să le transmită. Profesorii de științe sociale participau la colocviile pe teme de istorie, economie, viață social-politică organizate de instituții de învățământ superior sau de cercetări de specialitate din capitală sau provincie. Pentru a fixa cunoștințele de istorie făceau vizite la muzeu și organizau concursuri, „unul dintre cele mai reușite fiind acela axat pe ideea luptei pentru unitate a poporului nostru ca permanență a istoriei românești.” Se simțea nevoia împrospătării materialelor propagandistice: noi hărți, planșe și scheme „care să mijlocească atât înțelegerea unor evenimente de seamă ale trecutului, cât și a unor procese economice și social-politice contemporane. Sau de scurt-metraje noi pe teme istorice care să se adreseze „în mai mare măsură inimii copiilor, determinând profunde trăiri sufletești”. Figura lui Nicolae Ceauşescu a fost reprodusă în ipostaze măgulitoare în picturi, mozaicuri, ţesături sau ceramică. Ceauşescu era reprezentat alături de figuri marcante ale istoriei românilor, precum Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul sau Nicolae Bălcescu, liderul comunist încarnând toate calităţile specifice unui mare om de stat. Pe lângă artele vizuale, Ceaușescu era omagiat și printr-o serie de cântece patriotice precum "Partidul, Ceaușescu, România", "Lui Ceaușescu, ziditor de țară", "Vibrant omagiu", "Cutezător fiu al poporului", "Făurarul României Socialiste" și "Trăiască omul țării cel mai bun". Cultul personalității, pe care el și oficialii săi l-au creat în jurul lui, a fost poate cel mai neobișnuit dintre toate regimurile comuniste.
Planurile tematice și bibliografiile pentru cursurile de studiere a statutului Partidului Comunist Român. Tiparul a fost executat de Întreprinderea Poligrafică Cluj în 1988.
Pliantul aparține familiei și datează din anul 1980. Acesta era destinat angajaților Întreprinderii de Tricotaje „Someșul” din Cluj-Napoca și cuprinde istoricul întreprinderii, formele ce trebuiau îndeplinite la angajare, obligațiile conducerii instituției, datele de contact ale întrepinderii și mijloacele de transport cu care se putea ajunge la aceasta.
Plic pentru hârtie fotografică din perioada comunistă, cu mențiunea: Combinatul Chimic Târnăveni.
Posterele reflectă momente istorice diferite, precum sovietizarea şi impunerea modelului sovietic în economie, politică şi cultură, însoţită de decizii cu un impact major asupra societăţii româneşti, precum naţionalizarea industriei şi colectivizarea agriculturii, rusificarea culturii. Încrederea regimului în dezvoltarea economică a ţării este la rândul său reflectată de textele rezoluţiilor Congreselor partidului, precum şi de alte hotărâri cu caracter similar adoptate de Comitetul Central.
Povestea se referă la două fotografii care surprind ipostaze diferite din sistemul de educație preșcolar existent la începutul anilor 1980. În prima fotografie e surprinsă d-na Panea împreună cu fiul ei îmbrăcat în uniformă de șoim al patriei. Poza e făcută cu ocazia împlinirii vârstei de 3 ani, sărbătorită la grădiniță cu tort și suc. A doua fotografie a fost făcută tot la grădiniță și surprinde o scurtă scenetă organizată cu ocazia serbării de sfârșit de an, în care toți copiii sunt costumați în greierași.
Presă clujeană din perioada Revoluției din decembrie 1989: „Clujul liber” din 22 decembrie 1989; „Adevărul” din 23 decembrie 1989 și din 25 decembrie 1989.
Prezenta adeverință s-a eliberat pentru a-l ajuta pe Gordan Mircea, angajat la Întreprinderea 16 Februarie Cluj-Napoca, în funcția de inginer, pentru Cooperația Deservirea pentru închirieri. Se poate observa și salariul pe care îl avea la acea vreme un inginer, 3060 lei.
Printre jocurile de cărți și de masă, jocurile de table și șah, unul din hobby-urile preferate din perioada comunistă era tenisul de masă. Paleta de tenis marca HANOI este o paletă pentru amatori și a aparținut tatălui meu. Tenisul era practicat în bazele sportive pentru plăcerea de a face mișcare și pentru relaxare.
Procesele verbale au fost încheiate cu ocazia ședințelor C.O.M. (Consiliul Oamenilor Muncii) la Biblioteca Județeană Cluj în perioada 1987-1989. Acestea cuprindeau numărul de participanți, problemele discutate pe ordinea de zi, măsurile care se impuneau pentru îmbunătățirea activității și semnăturile participanților.
Proiect manuscris al unei reviste literare „Apollo. Revistă literară și de artă”, concepută de Daniel Moșoiu în anul 1985.
Proiecție cu două aspectomate, Audia 1983, Cluj-Napoca, cu Petrica Mercea și Mircea Albu. Diaporamele digitale sunt lucrări complexe de imagine, sunet, text, concepute de către autori, artişti fotografi, cu intenţia de a transmite publicului, sentimente şi trăiri percepute în periplurile lor creative. AUDIA , una dintre puţinele manifestări artistice de acest gen din lume şi singura din România a fost iniţiată şi organizată pentru prima dată în anul 1974 de către Fotoclubul “Universitatea” Cluj-Napoca, preluată de către Asociaţia ArtImage Cluj-Napoca în anul 2006.
Pușculiță realizată din ceramică pictată în formă de pară, din perioada copilăriei. Era prevăzută dedesubt cu un capac din plastic, astfel încât să nu fie nevoie ca pușculița să fie spartă pentru recuperarea banilor. Puteau avea diferite forme: porcușor, lebădă etc. Se folosea și ca obiect decorativ și se așeza pe milieu. Milieul se așeza ca ornament pe masă sau pe mobilă.
Raportul Comitetului Central cu privire la activitatea Partidului Comunist Român în perioada dintre Congresul al XII-lea și Congresul al XIII-lea și activitatea de viitor a partidului, în vederea înfăptuirii obiectivelor dezvoltării economico-sociale în cincinalul 1986-1980 din 19 noiembrie 1984 și o Cuvântare la încheierea lucrărilor Conferinței Naționale din 16 decembrie 1987.
Revista ilustrată „Patria liberă”, editată de Ministerul de Interne, ediție specială: prima apariție de după Revoluție (27 decembrie 1989), coperta I și coperta a IV-a. La acea dată, prin Decretul-lege nr. 2 privind constituirea, organizarea și funcționarea Consiliului Frontului Salvării Naționale, s-a reînființat Poliția română. Revista ilustrată „Patria liberă”, numărul 1 din 1990 (coperta I, pagină din interior și coperta a IV-a).
Ruleta metalică de 2 m chinezească, din perioada comunistă a aparținut tatălui meu. Ruleta era gradată în inch și m (centimetri) și avea capacitatea de a se strânge prin rulare într-o casetă cilindrică, dotată cu un mecanism pentru retractarea panglicii. Era un instrument folosit pentru măsurarea lungimilor și distanțelor.
Scînteia a fost organul de presă al Partidului Comunist Român, până la căderea lui Ceaușescu în decembrie 1989. Prima ediție a fost tipărită pe o singură față și a fost distribuită gratuit. A doua zi, pe 23 decembrie 1989, a mai apărut un al doilea număr, după care s-a trecut la titlul "Adevărul". Scînteia Poporului din 23 decembrie 1989 a avut pe prima pagină câteva titluri care au rămas în istorie: "Glorie patriei libere, poporului erou!", "Trăiască libertatea, trăiască răspunderea!", "Revoluția populară a învins! Acum e nevoie de rațiune, calm și vigilență în apărarea libertății și valorilor naționale!". Tot pe prima pagină a apărut și "Comunicatul către țară al Consiliului Frontului Salvării Naționale". În pagina trei a fost preluată și "Declarația Frontului Democratic Român din Timișoara". Dumitru Tinu, unul dintre fondatorii ziarului Adevărul, semna pe ultima pagină a ziarului Scînteia poporului un articol sub titlul "România nu este izolată, Europa, întreaga lume sînt alături de România!". Pe aceeași pagină, ziarul trecea în revistă "ecoul" avut de Revoluție în presa internațională. Europa de Vest "respira ușurată" și spunea că "o etapă tragică s-a încheiat" (Paris), că "Bucureștiul trăiește o atmosferă de entuziasm" (Madrid), iar Vaticanul condamna "violența folosită contra populației pașnice din România". Primul ministru al Marii Britanii, Margaret Thatcher saluta răsturnarea regimului Ceaușescu în România. Cea cunoscută și sub numele de "Doamna de Fier" spunea într-un interviu pentru postul "Sky News": "Aceasta este o noutate minunată pentru poporul României, pentru noi toți. 1989 s-a dovedit a fi un an istoric, cel mai fantastic dintre toți". De asemenea, la Washington, președintele SUA, George Bush, saluta răsturnarea de la putere a lui Ceaușescu și că are în vedere ajutoare economice pentru România în cazul când țara va trece la democrație. În plus, guvernul american afirma, în sâmbăta datei de 23 decembrie 1989, că nu deține nicio informație privind soarta lui Ceaușescu. Ediția din 23 decembrie 1989 a cotidianului politic și social "Scînteia Poporului" a avut patru pagini și s-a vândut la prețul de 50 de bani. Scînteia Poporului din 24 decembrie 1989 a avut pe prima pagină alte câteva titluri în care cetățenii, membri ai formațiunilor Gărzilor Patriotice erau chemați să acționeze împreună cu unitățile armatei. În 31 decembrie 1989 ziarul apărea deja sub titlul „Adevărul”. Pe prima pagină articolele se refereau la Istoria României 1989, „Dictatura a căzut, Poporul Hotărăște! Trăiască România Liberă!”, „La mulți ani, Demnitate!”, La mulți ani, Democrație!”, mesaje de Anul Nou și Plugușorul celor mici. Ediția din 31 decembrie 1989 a avut 4 pagini și a costat 50 de bani. Ziarul „Azi”, cotidianul Frontului Salvării Naționale din 22 iunie 1990 a avut 4 pagini și a costat 1 leu.
Scriitoarea Persida Rugu a publicat în martie 1990 în revista Uniunii Scriitorilor din Cluj-Napoca articolul ”Cei care făuresc istoria” care face parte din ”Primăvara în decembrie”, Jurnalul unei revoluții. Articol în care descrie momentul izbucnirii revoluției în Timișoara, implicarea medicilor și agitația din spitalele orașului, precum și mărturii ale unor persoane implicate și rănite în revoluție, muncitori tineri și copii dar și bucuria acestora în ceea ce privește sfârșitul regimului comunist cu toate suferințele pe care le îndurau datorită rănilor provocate de gloanțe.
Scrisoare adresată de Asociația Artiștilor Fotografi din Republica Socialistă România domnului Mircea Albu cu invitația de a trimite copii ale lucrărilor celor mai valoroase în scopul îmbunătățirii portofoliului cu lucrări de artă fotografică al asociației.
Setul de cărți de joc din 32 de piese este de proveniență cehoslovacă și a aparținut familiei. În fiecare familie exista câte o pereche de cărţi de joc. Jocul de cărți reprezenta o modalitate plăcută de petrecere a timpului liber, ajutând la socializare sau la timpul petrecut cu drag în familie. Cele mai populare jocuri de cărți erau: Kems, Macao, Tabinet, Poker, Popa Prostu', Șeptică Românească sau Americană. Șeptica este, în general, un joc foarte interesant care dezvoltă capacitatea de memorare, atenția și spiritul competitiv. Regulamentul de joc la Șeptica Americană era următorul: • Pentru acest joc se folosește un singur set de cărți. Se amestecă bine cărțile. • La începutul jocului se împart câte 5 cărți fiecărui jucător, iar o carte este așezată cu fața în jos, iar lângă aceasta se așeaza restul cărților rămase. • Peste cartea așezată cu fața în sus jucătorii vor așeza câte o carte care are fie acelați simbol, fie același număr. • Jucătorul care nu are ce carte să dea jos poate trage din pachetul de cărți rămase. • Jucătorul care dă jos cartea cu cifra „7” este liber să aleagă care va fi cartea următoare. • Cel care dă jos cărțile cu cifra „2” sau valetul (J) îl obligă pe următorul să ridice două cărți. • Jucătorul care dă jos un as îl obligă pe următorul jucător să stea o tură. • Atunci când un jucător mai are două cărți în mână el trebuie să anunțe pentru a nu fi penalizat. • Câștigător este cel care rămâne primul fără cărți în mână.
Sonet cu absolvenți ai Liceului Economic Cluj-Napoca, oferit Domniței Golban în anul 1979.
Sonet de la absolvirea Liceului Industrial „George Barițiu", promoția 1985. Sonetele se dăruiau colegilor de clasă și apropiaților, cu dedicații.
Tovarășul Codrean Ion a fost răsplătit pentru munca depusă, prin depășirea normei impuse, cu acestă insignă. Era o metodă simplă, de a stimula munca, de creștere a stimei de sine, dar și de a crea o concurență între muncitori.
Trusa compas Original Richter fabricată în RDG (Germania). Este în cutia originală și a aparținut surorii mamei. A fost cumpărată de pe piața neagră. Este o trusă profesională folosită pentru desen tehnic și proiectare.
Tușiera pentru ștampile de cauciuc marca „Pescăruș” a fost achiziționată de tatăl meu în data 2 martie 1989 și a costat 12 lei. Se folosea pentru a data diverse documente și fotografii.
Un articol din ziarul Făclia din 12 octombrie 1983 referitor la Mircea Albu, artist fotograf, conducătorul Fotoclubului „Universitatea”. Artistul fotograf inaugurase la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, o expoziție de 100 de fotografii alb-negru și color, o retrospectivă a celor 20 de ani în domeniul fotografiei. Articolul este semnat de Ilie Calian.
Un proces verbal eliberat în 1 aprilie 1980 pentru permis de conducere auto a lui Mureșan Gherasim, acesta fiind declarat reușit și promovat în clasa specială.
Una din puținele vederi primită de familia noastră de la o verișoara plecată prin căsătorie în Suedia, păstrată cu mult drag de mama mea.
Unul din hobby-urile des întâlnite în perioada comunistă a fost filatelia. Clasorul a fost primit în dar din partea tatălui, cu ocazia zilei de naștere în anul 1988. Conține timbre tematice: flora, fauna, arhitectura, portul popular românesc, circulația navală, aeriană, feroviară și rutieră, astronomia, peisaje, crucea roșie, personalități, sport și artă.
Unul din hobby-urile din perioada comunistă a fost traforajul. Piesele au fost realizate de tatăl meu și erau folosite ca: obiecte decorative, lămpi și veioze, rame fotografice, suporturi de cărți ș. a. Traforajul era un procedeu de ornamentare, constând în decuparea unei figuri sau a unui motiv decorativ dintr-o placă subțire de lemn. Era necesar: un fierăstrău cu pânză subțire, un burghiu, un ciocan, o bucată de placaj. La una din piese a folosit conuri de brad.
Uscătorul de păr - marca Diana a aparținut familiei și a fost produs de Întreprinderea Electroargeș din Romania. Uscătoarele de păr erau foarte căutate pentru că pe piață nu se găseau, însă la Curtea de Argeș exista un magazin al fabricii. Era fabricat sub licență, dar produs integral în România, respectiv la Electroargeș, inclusiv motorul. Doar plasticul special, termorezistent, era importat. În afara de calitatea de a fi rezistent la temperatura ridicată specifică uscătorului de păr, modelul de export trebuia să aibă culori frumoase. La uscătoarele de păr diferea și funcționalitatea celor două butoane: la modelul de export, unul era On/OFF, iar la celălalt, treapta I sau II de încălzire.
Uscătorul de păr marca Diana aparține colecționarului Ghidiu Sergiu Dan din Mediaș, județul Sibiu, unde are amenajată o „Cameră Nostalgică”. Aceasta este o secțiune dedicată perioadei comuniste în cadrul unui muzeu mai mare, și cu alte obiecte, de artizanat și cu specific tradițional românesc.
Prev
1
...
4
5
of
5
This page uses 'cookies'.
More information
I understand