Skip to main menu
Skip to search engine
Skip to content
Skip to footer
ro
cs
de
lt
en
lv
pl
hu
et
cs
de
lt
en
lv
pl
hu
ro
et
Contrast
Share
Login
ro
cs
de
lt
en
lv
pl
hu
et
cs
de
lt
en
lv
pl
hu
ro
et
Login
Contrast
Share
Back
Collections
Collections
Poland
Litwa
Latvia
Estonia
Czech Republic
Hungary
Germany
Romania
Collection days in Cluj (07.2019)
Indexes
Indexes
Title
Creator
Contributor
Subject
Users' tags
Obligatory keywords (Europeana 1989)
Optional keywords (Europeana1989)
Geolocation (spatial coverage)
Time scope (temporal coverage)
Description
Notes
Place of publishing/creation
Publisher
Creation/publication date
Type of object
Format
Identifier
Language
Relation (link)
License
Rights holder
Digitisation
Origin Country
Recently viewed
Recently viewed
Objects
BUD136
GDN048
Documente privind activitatea didactică a Ioanei Em. Petrescu (1980-1981)
BUD135
OPA013
Collections
Digital Archive of Memorabilia
contains 1 925 digital objects
Search field
Advanced search
?
MAIN PAGE
|
Indexes
Index:
Description
Results:
292
Choose first letter
all
A
B
C
D
E
F
G
I
J
L
M
N
O
P
R
S
T
U
Search in field Description
Prev
of
15
Next
Carnetul de evidențiere a activității pionierului a aparținut fiului adoptiv, Gomboș Zoltán. Anul primirii în organizație a fost 1979. Carnetul cuprindea: datele de identificare și legământul pionierului, funcțiile îndeplinite în cadrul Organizației Pionierilor, aprecierile anuale asupra activității pionierului, distincțiile și alte recompense primite, premiile și mențiunile obținute la concursuri, olimpiade și alte festivaluri pe diverse domenii de activitate.
Carnetul de membru U.T.C. (Uniunea Tineretului Comunist) a fost eliberat la data de 12 iulie 1984 de Comitetul Județean U.T.C. Sălaj, sub sloganul: „Proletari din toate țările, uniți-vă!”. Data primirii în organizație a fost 5 iulie 1984. Uniunea Tineretului Comunist a fost organizația de tineret a Partidului Comunist Român.
Carnetul Inspectorului Obștesc cu Protecția Muncii a fost emis de Comitetul Sindical C.F. Cluj, Regionala de Căi Ferate Cluj în anul 1988 pentru uz intern. Cuprinde: Numele persoanei din Comitetul sindical, unitatea unde este încadrat, locul de muncă unde va acționa în prevenirea accidentelor de muncă, Sarcinile sindicatelor privind controlul obștesc asupra activității de protecție a muncii, Extrasul din Legea nr. 5/1965 privind protecția muncii, Decretul 400/1981, Sancțiunile, Extrasul din normele tehnice cu caracter metodologic pentru aplicarea H.C.M. 2896/1966 privind accidentele în muncă, Vizele anuale, Notițe.
Carte din colecțiile Bibliotecii Județene "Octavian Goga" din 1985 a Frontului Democrației și Unității Socialiste ce descrie în cifre și fapte realizările cetățenilor patriei
Carte din colecțiile Bibliotecii Județene "Octavian Goga" editată de Organizația Pionierilor Consiliul Județean Cluj în 29 martie 1989 cu ocazia Simpozionului aniversării a 40 de ani de la crearea organizației pionierilor.
Carte poștală trimisă de la Sângeorz-Băi, județul Bistrița-Năsăud. A fost trimisă de o colocatară doamnei Crăciun care era administratoare a blocului în anul 1986, cu instrucțiuni pentru un student din bloc. Se poate observa portul popular tradițional năsăudean, care era compus din năframă, cămaşă, poale , zadii (sau şurţ) la femei, iar ca un semn distinctiv al portului popular bărbătesc era pălăria cu pană de păun.
Cartea de muncă a aparținut doamnei Rus Maria. A fost eliberată de Întreprinderea Industrială de Stat „Dezrobirea”, localitatea Brașov și sunt scrise datele privitoare la activitatea în muncă din anii '80 la Cooperativa Meșteșugarul Teiuș.
Cartela de pâine din decembrie 1989 a aparținut lui Ianc Vasile și a fost eliberată pentru trei persoane. Limitarea consumului de alimente a fost controlată de vechiul regim prin introducerea cartelelor. Fiecare familie era arondată unui magazin din cartierul unde avea domiciliul. Pâinea, zahărul şi uleiul se cumpărau numai pe cartelă şi doar de la alimentarele de cartier. Raţionalizarea pâinii a fost introdusă în 1982 şi a fost pregăitită treptat de comunişti prin adoptarea mai multor legi menite să oficializeze reducerea porţiilor de mâncare. În unele judeţe cartele se eliberau pentru o lună, în altele pentru trei luni.
Cartierul Mărăști s-a format în perioada 1970 – 1980 când s-au construit numeroase blocuri dintr-o necesitate a creşterii numărului de locuinţe din oraş. Denumirea provine de la Bătălia de la Mărăști, una dintre principalele lupte desfășurate pe teritoriul României în Primul Război Mondial. Cele nouă fotografii au fost realizate pe film alb-negru Azopan PS 21. Fotografie realizată în cartierul Mărăști în anul 1986 în care au fost fotografiate blocuri care au la parterul lor magazine Alimentara și Lactate, dar și o pensiune, patiserie, bar. Se poate observa cum grupuri de oameni stăteau la coadă la Alimentara și de asemenea celebrele mașini Dacia și Skoda parcate pe trotuar. Fotografie realizată în cartierul Mărăști în anul 1986, cu Fântâna arteziană construită în spatele Bisericii Sfântul Petru. Fotografie realizată în cartierul Mărăști în anul 1986, în care se pot observa blocurile comuniste cu sute de apartamente. Fotografie realizată dintr-o parcare din cartierul Mărăști în anul 1986 cu blocurile comuniste care aveau la parterul lor diverse magazine: mercerie, galanterie, tricotaje copii și bărbați. Două fotografii realizate cu sensul giratoriu din cartierul Mărăști în anul 1986. Fotografie realizată în cartierul Mărăști în anul 1986, în care se poate observa arhitectura din perioada comunistă. Fotografie realizată cu unul din podurile din cartierul Mărăști în anul 1986. Fotografie realizată în momentul în care trece un tren peste podul CFR în anul 1986.
Cartierul Mărăști s-a format în perioada 1970 – 1980 când s-au construit numeroase blocuri dintr-o necesitate a creşterii numărului de locuinţe din oraş. Denumirea provine de la Bătălia de la Mărăști, una dintre principalele lupte desfășurate pe teritoriul României în Primul Război Mondial. Una din clădirile cu o arhitectură aparte, este „blocul spray”. Fotografiile au fost realizate pe film alb-negru Azopan PS 21. Fotografie realizată în cartierul Mărăști în anul 1986 în care au fost fotografiate blocuri care au la parterul lor magazine Alimentara și Lactate, dar și o pensiune, patiserie, bar. Se poate observa cum grupuri de oameni stăteau la coadă la Alimentara și de asemenea celebrele mașini Dacia și Skoda parcate pe trotuar. Fotografie realizată în cartierul Mărăști în anul 1986, cu Fântâna arteziană construită în spatele Bisericii Sfântul Petru. Fotografie realizată în cartierul Mărăști în anul 1986, în care se pot observa blocurile comuniste cu sute de apartamente. Fotografie realizată dintr-o parcare din cartierul Mărăști în anul 1986 cu blocurile comuniste care aveau la parterul lor diverse magazine: mercerie, galanterie, tricotaje copii și bărbați. Două fotografii realizate cu sensul giratoriu din cartierul Mărăști în anul 1986. Fotografie realizată în cartierul Mărăști în anul 1986, în care se poate observa arhitectura din perioada comunistă. Fotografie realizată cu unul din podurile din cartierul Mărăști în anul 1986. Fotografie realizată în momentul în care trece un tren peste podul CFR în anul 1986.
Casetele audio sunt marca ELECTRECORD (cea mai veche casă de discuri din România) sau marca ORWO (RDG) și aparțin familiei. Una din casetele audio este cu Tangouri celebre, o altă casetă este cu Adrian Daminescu, interpret de muzică ușoară românească și a fost achiziționată în 1 august 1989, iar a treia casetă a fost reînregistrată cu muzică populară bănățeană.
Catalogul Quelle l-am primit cadou de la soțul meu, care l-a achiziționat de pe piața neagră din târgul din Cluj-Napoca („talcioc”). Acesta datează din perioada anilor 1986-1987 și îi spuneam Neckermann. Ca sector specializat în comerțul online, catalogul era practic o revistă de reclamă la diverse produse: articole de îmbrăcăminte pentru femei, bărbați și copii, încălțăminte, mobilier, produse electronice și electrocasnice, corpuri de iluminat, lenjerii de pat și covoare, articole pentru camping, bijuterii și ceasuri ș.a. În realitate, catalogul era folosit ca revistă de modă din care ne inspiram pentru a croi noi modele de rochii și costume.
Cărțile poștale au fost primite de la prieteni, rude, cunoștințe, cu ocazia zilei de naștere sau a Paștelui și a Anului Nou. O parte din cărțile poștale sunt trimise de mine de la București unde mă aflam la cursuri de perfecționare profesională.
Cărțile poștale au fost primite de mine și familia mea de la rude și prieteni care se aflau în vacanțe în stațiunile de pe litoralul românesc: Jupiter, Neptun, Saturn, Venus.
Ceasul cu cuc Majak era un ceas de perete cu pendul și greutăți fabricat în URSS. A aparținut familiei. Un ceas cu cuc este un ceas cu pendulă care marchează timpul prin sunete care imită cântecul cucului și conține un cuc mecanic care se mișcă la fiecare notă. Unii își mișcă aripile și își deschid/închid ciocurile lor în timp ce se deplasează înainte, în timp ce în alte cazuri, doar corpul păsării se deplasează înainte. „MAJAK”, înseamnă FAR, în sensul farului din port folosit ca punct de reper în întuneric. Numele a fost purtat de-a lungul vremii de mai multe produse rusești, magnetofoane sau ceasuri de mână. La jumătatea anilor ʾ60 s-a hotărât ca singurele ceasuri care poartă acest nume să fie cele produse la fabrica "Serdobsk" din regiunea Penza. Uzina avea sa producă cel mai longeviv mecanism din istoria orologeriei rusești (1921-1992). La Întreprinderea de Ceasuri „Victoria” din Arad se realizau ceasurile publice din România, care indicau ora exactă în toate pieţele publice din ţară. La Arad se produceau şi celebrele ceasuri cu cuc, însă comercializarea lor în sistemul comunist se făcea pe sub mână. Ceasurile „Victoria” s-au produs în diferite sortimente: ceasuri deşteptătoare, ceasuri de perete cu pendul, ceasuri de perete cu mecanisme cuarţ. Aproape în toate casele, ceasul cu cuc era un accesoriu la fel de important precum peștele de sticlă sau pescarul chinez. Un obiect nelipsit chiar și din decorurile unor filme românești precum: „Astă seară dansăm în familie”, „B.D. în alertă” sau „Medalia de onoare”.
CEC-ul aparține domnului Popescu Lucian și a fost emis în data de 16 martie 1988. În el sunt consemnate sumele depuse și restituite, precum și unele lămuriri pentru depunători. Buletinul de identitate a fost eliberat de miliția municipiului Cluj-Napoca la data de 18 aprilie 1980 cu termen de valabilitate până în 17 aprilie 1990.
Cele două Caiete de amintiri au fost realizate în anii 1981-1982 când eram elevă în gimnaziu la Școala Generală nr. 1 Ocna Mureș. Oracolul era un caiet cu un chestionar privind gusturile în materie de muzică, film etc., la care răspundeau colegii de clasă, prietenii etc. Oracolul era proprietatea fetelor și cuprindea: poze cu actori și fotomodele, reclame străine, pachete turtite de țigări Camel, scobitori și șervețele umede ambalate și lipite ca într-un ierbar, pagini arse pe margine și picurate cu ceară, inimioare și floricele cu nume înăuntru realizate cu diferite culori de carioci, declarații de dragoste cu inimioare, ursuleți, sărutări și versuri: „Albumul e inima vieții / Tezaur scump de amintiri / Cules din anii tinereții / Plin de avânt și de iubiri.” Întrebările erau despre superstiții, actorii preferați, care ar fi cele trei dorințe pe care ți le-ai pune dacă ți s-ar putea îndeplini, țara în care ți-ar plăcea să trăiești, „Ce este prietenia?", „Ce este un prieten adevărat?", „Ai un prieten adevărat?", „Ce ai face dacă un băiat/o fată ți-ar spune că te iubește?", „Crezi că banii aduc fericirea?" etc. Oracolul a fost un fel de rețea de socializare. Fiecare își citea cu atenție oracolul său, dar și pe cele ale colegelor. În felul acesta aflai ce credeau colegii despre tine și lucruri interesante despre prietenii și colegii din jur.
Cele trei documente oficiale au aparținut soțului meu, Paul Iuhasz. Certificatul de înmatriculare pentru autoturismul OLTCIT CLUB a fost eliberat de Organul de Miliție: Min. Jud. Cluj la data de 27.04.1989. Acesta cuprindea: numărul autoturismului, deținătorul și adresa, adresa garajului, marca și culoarea mașinii, seria motorului, capacitatea cilindrică, anul de fabricație, capacitatea și numărul de locuri. Legitimația de efectuare a perioadei de practică fost eliberată în anul 1986 pentru a face practică la atelierul școlii, în perioada 1 octombrie 1985-15 iulie 1986. Soțul era elev în clasa a XII-a, Secția Mecanică la L.M. „Terapia” Cluj-Napoca. Livretul militar a fost eliberat de Ministerul Apărării Naționale și cuprindea: prenumele tatălui, data, locul nașterii și fotografia persoanei recrutate, naționalitatea, codul persoanei, data și locul recrutării, grupa sanguină și îndatoririle persoanelor cu obligații militare. A fost recrutat la data de 9.10.1986 la Centrul militar Jud. Cluj. A depus Jurământul militar în data de 30.09.1986 și a fost trecut în rezervă soldat la data de 15.01.1988.
Certificat de bună apreciere în serviciul militar (ianuarie 1989): se acorda militarilor în termen la finalul satisfacerii serviciului militar, pentru rezultatele deosebite pe care le-au obținut. Fotografia 1: militar în termen – grănicer – în uniformă de vară cu caschetă. Una dintre armele în care militarii în termen puteau purta și caschetă. 8 august 1988, pichetul Dubova, Cazanele Mari. Fotografia 2: militar în termen – grănicer – în uniformă de vară cu bonetă și armă model AKM. 8 august 1988, pichetul Dubova, Cazanele Mari. Fotografia 3: militari în termen în antrenament de luptă corp la corp. Costumele de camuflaj se îmbrăcau peste uniformă și erau purtate numai de grăniceri și cercetași. 20 decembrie 1988, Ostrovul Corbului.
Ciorne cu calcule de cheltuieli şi extrase bancare ale Ioanei Em. Petrescu (1941-1990), bursier Fulbright între 1981-1983 la University of California Los Angeles (UCLA). Documentele reprezintă manuscrise olografe și documente bancare ale Ioanei Em. Petrescu (1941-1990), bursier Fulbright, din perioada detaşării la U.C.L.A. (S.U.A., Los Angeles) ca lector de limba română. În primul an, bursa asigura beneficiarului următoarele drepturi: 50 $ pe zi pentru o perioadă de 270 de zile; 600 $ pentru costuri legate de program, 100 $ alocaţie de acomodare, iar în următorul an 55 $ pe zipentru o perioadă de 300 de zile; 650 $ pentru costuri legate de program, 100 $ alocaţie de acomodare, veniturile fiind impozabile. În realitate, conform Decretului nr. 22/1974 referitor la cetăţenii români care lucrau în străinătate, Ioana Em. Petrescu beneficiază de o diurnă de 13 $ şi 25 % pentru soţ, restul banilor trebuind să fie transferaţi statului român lunar „pentru întreţinerea familiilor şi acoperirea celorlalte obligaţii”.
Prev
1
2
3
4
of
15
Next
This page uses 'cookies'.
More information
I understand