Digital Archive of Memorabilia contains 1 925 digital objects
- 12 afișe pentru Protecția Muncii în timpul muncii, dar și pentru fumători, de la Biblioteca Județeană „Octavian Goga".
- Afiș cu organizarea Zilei Cărții Românești în cadrul Decadei Culturii Clujene, 10 noiembrie 1980, sub egida Festivalului Național „Cântarea României”. Graficul manifestărilor culturale al Bibliotecii Județene Cluj pe trimestrul I, 1980. Afiș Centenar Ion Agârbiceanu, 1882-1982. Afiș cu Expoziția cărții organizată de Editura Academiei Republicii Socialiste România, 22-29 iunie 1987. Calendar pentru bibliotecile comunale în anul 1982. Graficul deplasărilor de îndrumare la bibliotecile din județ elaborat de Biblioteca Județeană Cluj în 1980. Afiș de promovare a unei întâlniri cu scriitorii „Suntem în miezul unui ev aprins” dedicate aniversării a șase decenii de la crearea Partidului Comunist Român, 24 aprilie 1981. Afiș cu programul principalelor manifestări dedicate Decadei Cărții Românești, în întâmpinarea Conferinței Naționale a Partidului Comunist Român, 21-30 octombrie 1987. Afiș cu Deschiderea Festivă a „Săptămânii Cărții Științifice și Tehnice”, 22-28 noiembrie 1982. Afiș de promovare al audițiilor de poezie românească, piese de teatru, muzică simfonică, muzică de cameră, muzică de jazz, muzică ușoară, muzică populară la sediul Bibliotecii Județene Cluj.
- Afiș cu promovarea celui de-al 17-lea Colocviu de fotografie, 16-17 aprilie 1988, Cheile Turzii și al celui de-al 9-lea Salon de fotografie, 16 aprilie 1988, Cluj-Napoca, organizate de Fotoclubul „Universitatea” Cluj-Napoca. Afiș cu promovarea celui de-al 11-lea Colocviu de fotografie, „Concursul Audia ʾ 82”, Gala Diaporamelor, 10-11 aprilie 1982, organizat de Fotoclubul „Universitatea” Cluj-Napoca. Afiș cu promovarea celui de-al 16-lea Colocviu de fotografie, „Concursul Audia ʾ 87”, Expoziția color „Jurnal de călătorie” și Gala Diaporamelor, 11-12 aprilie 1987, organizat de Fotoclubul „Universitatea” Cluj-Napoca. Broșură de prezentare al celui de-al 11-lea Colocviu de fotografie, 10-11 aprilie 1982, organizat de Fotoclubul „Universitatea” Cluj-Napoca. Afiș cu programul general al celui de-al 15-lea Colocviu de fotografie, „Concursul Audia ʾ 86”, Sesiune jubiliară de comunicări, 11-13 aprilie 1986, organizat de Fotoclubul „Universitatea” Cluj-Napoca.
- Afiș de promovare a Salonului de Artă Fotografică „Napoca 88” organizat de Fotoclubul Cluj-Napoca, A.A.F. Filiala Transilvania din cadrul Casei Casa de Cultură a municipiului Cluj-Napoca. Afiș de promovare a activităților Universității Cultural-Științifice Cluj-Napoca, 1-27 decembrie 1988. Afiș de promovare a expozițiilor de artă culinară în luna noiembrie 1988, luna preparatelor culinare. Afiș de promovare a Spectacolului de varietăți pentru tineret „Sunt tînăr, doamnă…” organizat de Casa Tineretului și Clubul Cultural al Institutului Politehnic Cluj-Napoca. Afiș de promovare a Festivității de deschidere a anului de învățământ 1988/1989 în 31 octombrie 1988 organizată de Universitatea Cultural-Științifică Cluj-Napoca. Afiș de promovare a expoziției de pictură Maria Căprioară organizată de Asociația Artiștilor Plastici Amatori din județul Cluj, în perioada 6-14 noiembrie 1988. Afiș pentru promovarea unui spectacol de teatru „Azi, vine tata” organizat de Clubul Cultural al Institutului Politehnic Cluj-Napoca. Afiș pentru promovarea unui concert de deschidere a celei de-a XIV-a stagiune de muzică clasică, organizat de Conservatorul de Muzică Cluj-Napoca în data de 3 noiembrie 1988. Afiș pentru promovarea unui concert susținut de Orchestra Simfonică a Filarmonicii de Stat Cluj-Napoca în data de 4 noiembrie 1988. Afiș de promovare a ciclului de concerte educative pentru pionieri și școlari „Întâlniri Muzicale” sub egida Conservatorul de Muzică Cluj-Napoca și Casa Pionierilor și șoimilor patriei Cluj-Napoca, în 20 noiembrie 1988. Afiș de promovare a Zilelor Academice Clujene sub egida Academiei Republicii Socialiste România, în perioada 21-26 noiembrie 1988. Afiș pentru promovarea unui spectacol de operă Tosca cu concursul tenorului Angelo Belotti sub egida Operei Române Cluj-Napoca, în zilele de 12, 16 și 18 noiembrie 1988. Afiș de promovare a Zilelor Culturii Clujene sub egida Filarmonicii de Stat Cluj-Napoca în data de 20 noiembrie 1988.
- Afiș de promovare a Zilei Arhivelor în cadrul Decadei Culturii Clujene, organizată sub egida Festivalului Național „Cântarea României”, 11 noiembrie 1980. Afiș de promovare a Spectacolului de Diaporame Itinerare Europene „De la Dunăre la Marea Nordului” organizat la Casa de Cultură Cluj-Napoca, 21 mai 1981. Afiș de promovare a Galei de Diaporame Popas la Stupca organizată la Casa Municipală de Cultură Cluj-Napoca, 29 februarie 1980. Afiș de promovare a manifestărilor organizate în cadrul Zilelor Academice Clujene sub egida Academiei Republicii Socialiste România Filiala Cluj-Napoca, 22-26 noiembrie 1982. Afiș de promovare a unei expoziții speciale cu descoperiri și achiziții muzeale recente organizată de Muzeul de Istorie al Transilvaniei, 21 aprilie 1981. Afiș de promovare a Serbării Tradiționale Pintea Grigore Viteazul intitulată „La Măgoaja” organizată de Consiliul comunal de educație politică și cultură socialistă al comunei Chiuiești, 13 septembrie 1981. Afiș de promovare a celei de-a IV-a ediții a Decadei Culturii Clujene organizată sub egida Festivalului Național „Cântarea României”, Cluj-Napoca, 1982. Afiș de promovare a Spectacolului Extraordinar de Poezie și Muzică cu actorul Ion Caramitru și pianistul Dan Grigore organizat Casa de Cultură Cluj-Napoca în Sala mare a Casei Universitarilor, 22-23 martie 1981. Afiș de promovare a manifestărilor festive „Cluj-Napoca, Prezent și Perspective” din cadrul ciclului Seri Clujene, 16 martie 1983 și „Aradi Viktor-100 de ani de la naștere” la Muzeul de Artă, 24 martie 1983. Afiș de promovare a unei expoziții de pictură a artistului Alexandru Cristea la Galeriile de Artă ale municipiului București organizată în martie-aprilie 1981.
- Afiș pentru spectacolul „Iașii în carnaval”, jucat la Teatrul Național Cluj-Napoca în decembrie 1989.
- Afișele au o tematică politică, economică și electorală și au fost realizate în perioada regimului comunist din România. Aceste afișe se află în fondurile Colecțiilor Speciale din cadrul Bibliotecii Județene „Octavian Goga” Cluj. Selectarea lor a urmărit readucerea în atenția publicului și a generațiilor tinere a acestui mijloc de comunicare vizuală, transformat de regimul comunist într-un instrument de propagandă comunistă cvasi-permanentă. În general, afișul este rezultatul unei combinări între text și imagine/desen, cu scopul transmiterii rapide a unor idei sau informații către un număr mare de oameni. Spre deosebire de afișele artistice, realizate de pictori și graficieni, acestea fac parte din categoria afișelor standardizate, anonime, editate de diferite întreprinderi poligrafice județene, în tiraje de la câteva sute, până la câteva mii sau chiar mai mult, în funcție de calendarul festiv din acea perioadă. Păstrarea și conservarea lor constituie o bună sursă de cercetare și informare asupra unei etape importante din istoria recentă a României.
- Albumele de diapozitive aparțin familiei mele și datează din perioada comunistă. O parte din diapozitive sunt marca ORWO (RDG).Diapozitivele înrămate se păstrau în albume (clasoare) sau în cutii. O parte au fost achiziționate (de ex. cu Valea Vinului, cu regiunea Sucevei) și o altă parte au fost realizate de familie. Diapozitivele puteau fi proiectate la un diaproiector sau la diavizor. Diaproiectorul ETUDE - 2c a fost fabricat în URSS și a fost achiziționat în 29 martie 1988. Costul a fost de 450 lei. Avea o serie de alte componente: cablu, rame, cutie, instrucțiuni de folosire. Diavizorul portabil pentru diafilme și diapozitive este de fabricație românească. Diapozitivul care se găsește în diavizor îl înfățișează pe bunicul meu într-un lan de grâu cu flori de maci.
- Albumul conține fotografii alb-negru de la absolvirea clasei a XII-a C la Liceul de Chimie Industrială „Terapia” din Cluj-Napoca în perioada anilor 1985-1986. Albumul are pe prima pagină fotografia mea de absolvire și un motto din Nicolae Labiș, fotografiile profesorilor, fotografiile colegilor și motto-urile dedicate de aceștia care au fost scrise cu creion alb, precum și fotografiile realizate împreună cu diriginta și cu colegii de clasă în Grădina Botanică din Cluj-Napoca.
- Albumul foto aparține bunicilor și cuprinde fotografii de familie alb-negru din perioada anilor 1987-1989. Albumul avea forma unei cărți cu foi groase, cartonate, în care pozele se lipeau sau se plasau între colțuri. A fost achiziționat de pe piața neagră.
- Albumul „Tovarășul Nicolae Ceaușescu. Omagiul dragostei nemărginite din inimile noastre de copii”, publicat la a 35-a aniversare a Organizației Pionierilor de Consiliul Național al Organizației Pionierilor.
- Almanah din 1982 ce cuprinde un cuvânt al tovarășului Nicolae Ceaușescu și articole pe diferite teme: agricultură, arheologie, biologie, geografie etc.
- Almanahul Magazin'87 donat bibliotecii județene, conține articole care descriu mărețele realizări ale poporului din diverse domenii de activitate, printre ele fiind presărate reclame ale CEC, ADAS (Administrația asigurărilor de stat), LOTOPRONOSPORT etc.
- Am absolvit Liceul Gheorghe lazăr din Sibiu. Cartea am cumpărat-o în 1985 pentru a-mi "lucra"creierul. Ne întâlneam colegi, prieteni și ne întreceam în găsirea de soluții și răspunsuri. Era o carte care ne-a unit și ne-a interconectat.
- Am crescut într-o familie de oameni simpli, la țară în satul Cergău Mic. Nu aveam bibliotecă. În anul 1984 am primit bani de la tata să îmi cumpăr ce vreau eu, mi-am dorit o carte. Am mers la librărie și am cumpărat cea mai ieftină, mai atrăgătoare carte pe care am găsit-o. Nu am citit-o niciodată. E în limba rusă (I. A. Kuznețova-Galeria Națională din Londra) pe care nu o cunosc. Dar era frumoasă și era a mea. Învățătura lui tata din această întâmplare: o carte când o cumperi se răsfoiește, iar învățătura se plătește.
- Angajat în Toplița, tovarășul Codrean Ion primea de la maistrul său cele mai dificile sarcini și depășea planul în fiecare lună. De aceea fost pus la panoul de onoare în holul intreprinderii și a primit locul I, fiind fruntaș în întrecerea socialistă.
- Aparatul foto LC-A cu film, marca rusească LOMO, a aparținut tatălui meu. Aparatul funcționa pe bază de baterii. Se realizau fotografii alb-negru sau color cu ocazia unor drumuri prin țară, respectiv în excursii și vacanțe sau cu ocazia unor evenimente private (ex. nunți, Revelioane, zile de naștere, festivități etc.). Detalii tehnice: Minitar 1, 1:28, 32 mm.
- Articol apărut la în jurul anilor ’80 în ziarul local „Cuvântul liber” (Târgu-Mureș) după participarea echipelor mureșene de tenis de masă la campionatul național de juniori. Soțul meu a fost component al echipei de la categoria 13 – 14 ani, iar activitatea lui competițională a continuat până la vârsta de 16 - 17 ani, când a renunțat pentru a se pregăti pentru admiterea la facultate.
- Articol din presă referitor la Salonul de artă fotografică „Premfoto '88”, care a fost organizat la Galeria de Artă din Oradea, în 13 noiembrie 1988, la care au participat 150 de invitați din toată țara. În cadrul salonului s-au desfășurat un colocviu cu tema: „Salonul orădean și mișcarea de artă fotografică din România” și o proiecție de diapozitive color.
- Articolele fac parte din ziarul Făclia din 11 ianuarie 1981 și descriu expoziția de fotografie care a fost organizată de artiștii fotografi din Cluj-Napoca în cadrul etapei municipale a Festivalului „Cântarea României”, interviul lui Ion Miclea „A fotografia înseamnă a te angaja într-o cursă împotriva dispariției, a timpului și uitării” și un testimonial referitor la un calendar-album al fotoreporterului Ion Miclea Mihale. Articol din ziarul Făclia din 1981 referitor la al X-lea colocviu studențesc de fotografie organizat de Fotoclubul studențesc „Universitatea” în zilele de 10-12 aprilie 1981 la Cluj-Napoca.
- Autorizație de parcare din 03.07.1984. Se elibera pentru anumite zone în care parcarea era interzisă (aceasta vizează Podul Grant din București).
- Benzile de magnetofon sunt de proveniență germană, marca ORWO (RDG) sau de proveniență cehoslovacă pe role de 18 si 15 cm , cu carcase de plastic. Erau înregistrate cu muzică ușoară străină (ex. Modern Talking, Bad Boys Blue, Al Bano & Romina Power, Jennifer Rush, C.C.CATCH, Stevie Wonder, Kenny Rogers etc). Se foloseau ca element de divertisment la petrecerile private.
- Bibelourile aparțin familiei. Obiectele din porţelan sau sticlă, produse în serie se găseau în fiecare casă, aşezate în bibliotecă, pe alte piese de mobilier sau pe televizor. Balerina, Pescarul chinez, Fata cu cobiliță, Băiatul cu cățel sau peştii coloraţi sunt adevărate „branduri” în acest domeniu. În funcție de dimensiuni, costau în jur de 200-300 de lei. Cele care apucau să iasă finisate pe poarta fabricii erau gata vopsite, însă pe „piața neagră” apăreau și bibelouri albe, neterminate, scoase din fabrică și care se vindeau și la prețuri cu 40-50% mai mici.
- Biletele de transport urban și de maxi-taxi erau eliberate de IJTL (Întreprinderea Judeţeană de Transport Local) care asigura activitatea de transport public în toate municipiile din judeţ. Biletele pentru 2 călătorii costau 2.50 lei, cele pentru 4 călătorii costau 5 lei, iar cele pentru maxi-taxi costau între 4 și 5 lei și trebuiau păstrate pentru control.
- Broșura "Indicații privind organizarea și desfășurarea etapei de masă a Festivalului Național Cîntarea României", ediția a V-a, a Comisiei Centrale de organizare, București, 1983 Broșura "Zilele Culturii Clujene" din cadrul Festivalului Național Cîntarea României, ediția a X-a, 14-20 noiembrie 1988
- Broșura se referă la o manifestare politico-educativă și metodico-științifică, care s-a desfășurat la Beclean, în perioada 6-7 iunie 1989.
- Broșură conținând Constituția RSR, cu anul publicării 1986.
- Broșură cu programele celei de-a 7-a consfătuiri de chirurgie vasculară periferică și prima consfătuire de microchirurgie desfășurată la Cluj-Napoca între 13 și 14 octombrie 1988.
- Broșură cuprinzțnd instrucțiuni propii de protecția muncii, în activitatea Depoului de locomotive Cluj-Napoca.
- Broșură din anul 1988 a Asociației Sportive C.F.R. Cluj-Napoca cu programul meciului de fotbal din Divizia C. Apare și repartizarea în teren a fotbaliștilor.
- Broșuri din colecțiile Bibliotecii Județene Octavian Goga, ediatte de Comitetul Județean de Partid Cluj: PLAN DE MĂSURI privind acțiunile politico-ideologice și cultural-educative ce au fost organizate în perioada noiembrie 1986-martie 1987 Măsuri privind îmbunătățirea organizării și desfășurării învățământului politico-ideologic în anul de studiu 1986-1987
- Broşura Newsletter, vol 6 (1982), nr. 1 editată de Societatea de Studii româneşti din Boston În numărul 1/1982 al broșurii Newsletter, Societatea de Studii româneşti din Boston promovează manifestările culturale inițiate pentru sărbătorirea Centenarului George Enescu şi Nicolae Titulescu în cadrul întâlnirii anuale organizate la Boston College, în perioada 30 aprilie – 1 mai 1982 .
- Buletinul intitulat „File de Istorie” elaborat de Muzeul Etnografic al Transilvaniei Cluj-Napoca și Consiliul Județean al Sindicatelor Cluj în 1988. Buletinele cu întrebări din istoria țării și a Partidului Comunist Român cuprindeau un talon de participare și urmau să fie expediate pe adresa Muzeului Etnografic al Transilvaniei Cluj-Napoca, str. 30 Decembrie nr. 21 Cluj-Napoca până la data de 10 noiembrie 1988. Urmau să se acorde premii și mențiuni pentru cele mai bune răspunsuri, constând din diferite obiecte: aparate radio, biciclete, aparate de fotografiat, cristaluri, stilouri, rechizite școlare, obiecte de artizanat etc. Festivitatea de premiere urma să se desfășoare în cadrul unui spectacol în cinstea zilei de 1 Decembrie 1988.
- Caietul cu rețetele de prăjituri a aparținut doamnei Rus Maria, care lucra la Cooperativa Meșteșugărească din Teiuș, județul Alba. Rețetele au fost împrumutate de la o colegă pe nume Viorica din satul Stremț, județul Alba. Cele două rețete „Negresă în pijama” și blatul de tort au fost scrise în 1 februarie 1987. În perioada comunistă nu prea se găseau dulciuri în magazine. Acestea se făceau acasă. Cele mai cunoscute prăjituri erau: Albă ca zăpada, Mignon cu nuci, Negresa, Televizor, Isoscel, Denisa, Linzer, prăjitura cu miere, salamul de biscuiți, ciocolata de casă ș.a.
- Caietul cu rețetele de prăjituri, torturi, dulcețuri, băuturi și sucuri aparține familiei. Rețetele sunt scrise de mână și acestea făceau parte dintr-o cultură a socializării pentru că la petreceri sau cu prilejul altor evenimente, prietenele, vecinele, cunoștințele își împumutau rețetele de prăjituri, care practic se dădeau din mână în mână. Se preparau mai multe rețete, cum ar fi: plăcintă cu brânză, gogoși, cozonac, eclere, cornulețe cu gem, prăjitură cu mere, dar cele mai populare rețete erau salamul de biscuiți, crema de zahăr ars, checul, ciocolata de casă și laptele de pasăre. În lipsa mixerului se foloseau sucitorul pentru cocă şi telul din sârmă pentru cremă. Scorțișoara, stafidele, smochinele, nucile erau pe atunci cele mai extravagante ingrediente pentru prăjituri, în general, se folosea o mașină pentru măcinat nuca, iar pentru măcinarea macului și a zahărului, bunica folosea mașina de măcinat cafea. Deserturile se făceau acasă, cu ocazia sărbătorilor pascale și de iarnă sau a diferitelor evenimente în familie: nunți, botezuri, zile de naștere ș.a. Cu ocazia sărbătorilor, mai ales a celor de iarnă, se făceau șase sau șapte feluri de prăjituri și munceam împreună cu bunica, trei zile la rând, pentru prepararea și coacerea prăjiturilor și a cozonacilor întrucât aveam mulți oaspeți. Așadar, întreaga familie era răsfățată cu cele mai apetisante dulciuri.
- Caietul de apicultor a aparținut lui Galea Augustin, care era pasionat de apicultură. Caietul a fost scris între anii 1984-1990 și a fost donat Bibliotecii Județene „Octavian Goga” Cluj. Acesta cuprinde momentele marcante de la începutul cumpărării familiilor de albine la 1 august 1984 până la întreținerea și îngrijirea acestora, dar și metode de înmulțire a familiilor de albine, marcarea mătcilor, lucrări anuale ce se fac în stupină, rețete pentru turte, scheme ale stupilor etc. Stupii de albine erau amplasați în satul Dângău Mare, județul Cluj.
- Calculator de mână utilizat în facultate pentru calcule matematice, în perioada anilor 1987-1989.
- Calendarele de buzunar color datează din perioada anilor 1980-1989 și au o tematică diversă: etnografie și folclor, botanică, sport, istorie, arhitectură, cultură, artă și pictură, copilăria, femeia, transporturi, LOTO, etc. Imaginile însoțesc adeseori texte educative cum ar fi: prevenirea și stingerea incendiilor, dar și urarea tradițională pentru anul următor: La Mulți ani!. Calendarul de buzunar era util si practic. Dimensiunile convenabile, apropiate unei cărți de vizită, permiteau calendarelor de buzunar să fie ușor păstrate în portofel sau în buzunarul hainei. Mesajul ajungea foarte ușor la destinatar, oriunde ar fi fost acesta. Au fost editate de: Întreprinderea Poligrafică Cluj, de Întreprinderea de Ciorapi, Tricotaje și Blănuri Sintetice, Comitetul Județean Mureș al Crucii Roșii, Regionala de Căi Ferate, Asociația Sportivă C.F.R. Cluj-Napoca, Consiliul Județean Cluj a Organizației Pionierilor, Societatea de Cruce Roșie din Republica Socialistă România, Direcția Sanitară Județeană, Comitetul Județean al Crucii Roșii Cluj, Editura Academiei, Editura Științifică și Enciclopedică, Întreprinderea Comercială de Stat Mărfuri Industriale Dej, Comitetul de Cultură și Educație Socialistă al Județului Sibiu ș.a.
- Carnet de sănătate pentru militarii în termen din 1987 Carnetul donatorului de sînge din 1987
- Carnet de student la Conservatorul de Muzică „Gh. Dima” Cluj-Napoca și Certificat de definitivare în învățământ.
- Carnetul de evidențiere a activității pionierului a aparținut fiului adoptiv, Gomboș Zoltán. Anul primirii în organizație a fost 1979. Carnetul cuprindea: datele de identificare și legământul pionierului, funcțiile îndeplinite în cadrul Organizației Pionierilor, aprecierile anuale asupra activității pionierului, distincțiile și alte recompense primite, premiile și mențiunile obținute la concursuri, olimpiade și alte festivaluri pe diverse domenii de activitate.
- Carnetul de membru U.T.C. (Uniunea Tineretului Comunist) a fost eliberat la data de 12 iulie 1984 de Comitetul Județean U.T.C. Sălaj, sub sloganul: „Proletari din toate țările, uniți-vă!”. Data primirii în organizație a fost 5 iulie 1984. Uniunea Tineretului Comunist a fost organizația de tineret a Partidului Comunist Român.
- Carnetul Inspectorului Obștesc cu Protecția Muncii a fost emis de Comitetul Sindical C.F. Cluj, Regionala de Căi Ferate Cluj în anul 1988 pentru uz intern. Cuprinde: Numele persoanei din Comitetul sindical, unitatea unde este încadrat, locul de muncă unde va acționa în prevenirea accidentelor de muncă, Sarcinile sindicatelor privind controlul obștesc asupra activității de protecție a muncii, Extrasul din Legea nr. 5/1965 privind protecția muncii, Decretul 400/1981, Sancțiunile, Extrasul din normele tehnice cu caracter metodologic pentru aplicarea H.C.M. 2896/1966 privind accidentele în muncă, Vizele anuale, Notițe.
- Carte din colecțiile Bibliotecii Județene "Octavian Goga" din 1985 a Frontului Democrației și Unității Socialiste ce descrie în cifre și fapte realizările cetățenilor patriei
- Carte din colecțiile Bibliotecii Județene "Octavian Goga" editată de Organizația Pionierilor Consiliul Județean Cluj în 29 martie 1989 cu ocazia Simpozionului aniversării a 40 de ani de la crearea organizației pionierilor.
- Carte poștală trimisă de la Sângeorz-Băi, județul Bistrița-Năsăud. A fost trimisă de o colocatară doamnei Crăciun care era administratoare a blocului în anul 1986, cu instrucțiuni pentru un student din bloc. Se poate observa portul popular tradițional năsăudean, care era compus din năframă, cămaşă, poale , zadii (sau şurţ) la femei, iar ca un semn distinctiv al portului popular bărbătesc era pălăria cu pană de păun.
- Cartea de muncă a aparținut doamnei Rus Maria. A fost eliberată de Întreprinderea Industrială de Stat „Dezrobirea”, localitatea Brașov și sunt scrise datele privitoare la activitatea în muncă din anii '80 la Cooperativa Meșteșugarul Teiuș.
- Cartela de pâine din decembrie 1989 a aparținut lui Ianc Vasile și a fost eliberată pentru trei persoane. Limitarea consumului de alimente a fost controlată de vechiul regim prin introducerea cartelelor. Fiecare familie era arondată unui magazin din cartierul unde avea domiciliul. Pâinea, zahărul şi uleiul se cumpărau numai pe cartelă şi doar de la alimentarele de cartier. Raţionalizarea pâinii a fost introdusă în 1982 şi a fost pregăitită treptat de comunişti prin adoptarea mai multor legi menite să oficializeze reducerea porţiilor de mâncare. În unele judeţe cartele se eliberau pentru o lună, în altele pentru trei luni.
- Cartierul Mărăști s-a format în perioada 1970 – 1980 când s-au construit numeroase blocuri dintr-o necesitate a creşterii numărului de locuinţe din oraş. Denumirea provine de la Bătălia de la Mărăști, una dintre principalele lupte desfășurate pe teritoriul României în Primul Război Mondial. Cele nouă fotografii au fost realizate pe film alb-negru Azopan PS 21. Fotografie realizată în cartierul Mărăști în anul 1986 în care au fost fotografiate blocuri care au la parterul lor magazine Alimentara și Lactate, dar și o pensiune, patiserie, bar. Se poate observa cum grupuri de oameni stăteau la coadă la Alimentara și de asemenea celebrele mașini Dacia și Skoda parcate pe trotuar. Fotografie realizată în cartierul Mărăști în anul 1986, cu Fântâna arteziană construită în spatele Bisericii Sfântul Petru. Fotografie realizată în cartierul Mărăști în anul 1986, în care se pot observa blocurile comuniste cu sute de apartamente. Fotografie realizată dintr-o parcare din cartierul Mărăști în anul 1986 cu blocurile comuniste care aveau la parterul lor diverse magazine: mercerie, galanterie, tricotaje copii și bărbați. Două fotografii realizate cu sensul giratoriu din cartierul Mărăști în anul 1986. Fotografie realizată în cartierul Mărăști în anul 1986, în care se poate observa arhitectura din perioada comunistă. Fotografie realizată cu unul din podurile din cartierul Mărăști în anul 1986. Fotografie realizată în momentul în care trece un tren peste podul CFR în anul 1986.
- Cartierul Mărăști s-a format în perioada 1970 – 1980 când s-au construit numeroase blocuri dintr-o necesitate a creşterii numărului de locuinţe din oraş. Denumirea provine de la Bătălia de la Mărăști, una dintre principalele lupte desfășurate pe teritoriul României în Primul Război Mondial. Una din clădirile cu o arhitectură aparte, este „blocul spray”. Fotografiile au fost realizate pe film alb-negru Azopan PS 21. Fotografie realizată în cartierul Mărăști în anul 1986 în care au fost fotografiate blocuri care au la parterul lor magazine Alimentara și Lactate, dar și o pensiune, patiserie, bar. Se poate observa cum grupuri de oameni stăteau la coadă la Alimentara și de asemenea celebrele mașini Dacia și Skoda parcate pe trotuar. Fotografie realizată în cartierul Mărăști în anul 1986, cu Fântâna arteziană construită în spatele Bisericii Sfântul Petru. Fotografie realizată în cartierul Mărăști în anul 1986, în care se pot observa blocurile comuniste cu sute de apartamente. Fotografie realizată dintr-o parcare din cartierul Mărăști în anul 1986 cu blocurile comuniste care aveau la parterul lor diverse magazine: mercerie, galanterie, tricotaje copii și bărbați. Două fotografii realizate cu sensul giratoriu din cartierul Mărăști în anul 1986. Fotografie realizată în cartierul Mărăști în anul 1986, în care se poate observa arhitectura din perioada comunistă. Fotografie realizată cu unul din podurile din cartierul Mărăști în anul 1986. Fotografie realizată în momentul în care trece un tren peste podul CFR în anul 1986.
- Casetele audio sunt marca ELECTRECORD (cea mai veche casă de discuri din România) sau marca ORWO (RDG) și aparțin familiei. Una din casetele audio este cu Tangouri celebre, o altă casetă este cu Adrian Daminescu, interpret de muzică ușoară românească și a fost achiziționată în 1 august 1989, iar a treia casetă a fost reînregistrată cu muzică populară bănățeană.
- Catalogul Quelle l-am primit cadou de la soțul meu, care l-a achiziționat de pe piața neagră din târgul din Cluj-Napoca („talcioc”). Acesta datează din perioada anilor 1986-1987 și îi spuneam Neckermann. Ca sector specializat în comerțul online, catalogul era practic o revistă de reclamă la diverse produse: articole de îmbrăcăminte pentru femei, bărbați și copii, încălțăminte, mobilier, produse electronice și electrocasnice, corpuri de iluminat, lenjerii de pat și covoare, articole pentru camping, bijuterii și ceasuri ș.a. În realitate, catalogul era folosit ca revistă de modă din care ne inspiram pentru a croi noi modele de rochii și costume.
- Cărțile poștale au fost primite de la prieteni, rude, cunoștințe, cu ocazia zilei de naștere sau a Paștelui și a Anului Nou. O parte din cărțile poștale sunt trimise de mine de la București unde mă aflam la cursuri de perfecționare profesională.
- Cărțile poștale au fost primite de mine și familia mea de la rude și prieteni care se aflau în vacanțe în stațiunile de pe litoralul românesc: Jupiter, Neptun, Saturn, Venus.
- Ceasul cu cuc Majak era un ceas de perete cu pendul și greutăți fabricat în URSS. A aparținut familiei. Un ceas cu cuc este un ceas cu pendulă care marchează timpul prin sunete care imită cântecul cucului și conține un cuc mecanic care se mișcă la fiecare notă. Unii își mișcă aripile și își deschid/închid ciocurile lor în timp ce se deplasează înainte, în timp ce în alte cazuri, doar corpul păsării se deplasează înainte. „MAJAK”, înseamnă FAR, în sensul farului din port folosit ca punct de reper în întuneric. Numele a fost purtat de-a lungul vremii de mai multe produse rusești, magnetofoane sau ceasuri de mână. La jumătatea anilor ʾ60 s-a hotărât ca singurele ceasuri care poartă acest nume să fie cele produse la fabrica "Serdobsk" din regiunea Penza. Uzina avea sa producă cel mai longeviv mecanism din istoria orologeriei rusești (1921-1992). La Întreprinderea de Ceasuri „Victoria” din Arad se realizau ceasurile publice din România, care indicau ora exactă în toate pieţele publice din ţară. La Arad se produceau şi celebrele ceasuri cu cuc, însă comercializarea lor în sistemul comunist se făcea pe sub mână. Ceasurile „Victoria” s-au produs în diferite sortimente: ceasuri deşteptătoare, ceasuri de perete cu pendul, ceasuri de perete cu mecanisme cuarţ. Aproape în toate casele, ceasul cu cuc era un accesoriu la fel de important precum peștele de sticlă sau pescarul chinez. Un obiect nelipsit chiar și din decorurile unor filme românești precum: „Astă seară dansăm în familie”, „B.D. în alertă” sau „Medalia de onoare”.
- CEC-ul aparține domnului Popescu Lucian și a fost emis în data de 16 martie 1988. În el sunt consemnate sumele depuse și restituite, precum și unele lămuriri pentru depunători. Buletinul de identitate a fost eliberat de miliția municipiului Cluj-Napoca la data de 18 aprilie 1980 cu termen de valabilitate până în 17 aprilie 1990.
- Cele două Caiete de amintiri au fost realizate în anii 1981-1982 când eram elevă în gimnaziu la Școala Generală nr. 1 Ocna Mureș. Oracolul era un caiet cu un chestionar privind gusturile în materie de muzică, film etc., la care răspundeau colegii de clasă, prietenii etc. Oracolul era proprietatea fetelor și cuprindea: poze cu actori și fotomodele, reclame străine, pachete turtite de țigări Camel, scobitori și șervețele umede ambalate și lipite ca într-un ierbar, pagini arse pe margine și picurate cu ceară, inimioare și floricele cu nume înăuntru realizate cu diferite culori de carioci, declarații de dragoste cu inimioare, ursuleți, sărutări și versuri: „Albumul e inima vieții / Tezaur scump de amintiri / Cules din anii tinereții / Plin de avânt și de iubiri.” Întrebările erau despre superstiții, actorii preferați, care ar fi cele trei dorințe pe care ți le-ai pune dacă ți s-ar putea îndeplini, țara în care ți-ar plăcea să trăiești, „Ce este prietenia?", „Ce este un prieten adevărat?", „Ai un prieten adevărat?", „Ce ai face dacă un băiat/o fată ți-ar spune că te iubește?", „Crezi că banii aduc fericirea?" etc. Oracolul a fost un fel de rețea de socializare. Fiecare își citea cu atenție oracolul său, dar și pe cele ale colegelor. În felul acesta aflai ce credeau colegii despre tine și lucruri interesante despre prietenii și colegii din jur.
- Cele trei documente oficiale au aparținut soțului meu, Paul Iuhasz. Certificatul de înmatriculare pentru autoturismul OLTCIT CLUB a fost eliberat de Organul de Miliție: Min. Jud. Cluj la data de 27.04.1989. Acesta cuprindea: numărul autoturismului, deținătorul și adresa, adresa garajului, marca și culoarea mașinii, seria motorului, capacitatea cilindrică, anul de fabricație, capacitatea și numărul de locuri. Legitimația de efectuare a perioadei de practică fost eliberată în anul 1986 pentru a face practică la atelierul școlii, în perioada 1 octombrie 1985-15 iulie 1986. Soțul era elev în clasa a XII-a, Secția Mecanică la L.M. „Terapia” Cluj-Napoca. Livretul militar a fost eliberat de Ministerul Apărării Naționale și cuprindea: prenumele tatălui, data, locul nașterii și fotografia persoanei recrutate, naționalitatea, codul persoanei, data și locul recrutării, grupa sanguină și îndatoririle persoanelor cu obligații militare. A fost recrutat la data de 9.10.1986 la Centrul militar Jud. Cluj. A depus Jurământul militar în data de 30.09.1986 și a fost trecut în rezervă soldat la data de 15.01.1988.
- Certificat de bună apreciere în serviciul militar (ianuarie 1989): se acorda militarilor în termen la finalul satisfacerii serviciului militar, pentru rezultatele deosebite pe care le-au obținut. Fotografia 1: militar în termen – grănicer – în uniformă de vară cu caschetă. Una dintre armele în care militarii în termen puteau purta și caschetă. 8 august 1988, pichetul Dubova, Cazanele Mari. Fotografia 2: militar în termen – grănicer – în uniformă de vară cu bonetă și armă model AKM. 8 august 1988, pichetul Dubova, Cazanele Mari. Fotografia 3: militari în termen în antrenament de luptă corp la corp. Costumele de camuflaj se îmbrăcau peste uniformă și erau purtate numai de grăniceri și cercetași. 20 decembrie 1988, Ostrovul Corbului.
- Ciorne cu calcule de cheltuieli şi extrase bancare ale Ioanei Em. Petrescu (1941-1990), bursier Fulbright între 1981-1983 la University of California Los Angeles (UCLA). Documentele reprezintă manuscrise olografe și documente bancare ale Ioanei Em. Petrescu (1941-1990), bursier Fulbright, din perioada detaşării la U.C.L.A. (S.U.A., Los Angeles) ca lector de limba română. În primul an, bursa asigura beneficiarului următoarele drepturi: 50 $ pe zi pentru o perioadă de 270 de zile; 600 $ pentru costuri legate de program, 100 $ alocaţie de acomodare, iar în următorul an 55 $ pe zipentru o perioadă de 300 de zile; 650 $ pentru costuri legate de program, 100 $ alocaţie de acomodare, veniturile fiind impozabile. În realitate, conform Decretului nr. 22/1974 referitor la cetăţenii români care lucrau în străinătate, Ioana Em. Petrescu beneficiază de o diurnă de 13 $ şi 25 % pentru soţ, restul banilor trebuind să fie transferaţi statului român lunar „pentru întreţinerea familiilor şi acoperirea celorlalte obligaţii”.
